Tag: Alba Iulia – orasul Unirii

  • Câştigătorii concursului  “Alba Iulia – oraşul Unirii”

    Câştigătorii concursului “Alba Iulia – oraşul Unirii”


    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 30 iunie 2018, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “Alba Iulia – oraşul Unirii”. A fost un concurs dedicat împlinirii a 100 de ani de când teritoriile locuite preponderent de români s-au unit într-un stat naţional, la 1 decembrie 1918.



    Concursul a trezit interesul dvs. şi am primit 268 răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi la alte concusuri.



    Marile Premii vor fi două excursii pentru câte o persoană, cazare cu pensiune completă, în perioada 10-18 septembrie 2018, sponsorizate de Hotelul Transilvania, din Alba Iulia, şi de Pensiunea turistică “Casa Moţului”, din Arieşeni, judeţul Alba. Vom avea şi premii şi menţiuni în obiecte, mai ales produse de promovare culturală. Concursul a fost organizat împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastici Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia. Alături de acestea, ne-au oferit premii speciale pentru concurs Radio România Iaşi, Mitropolia Moldovei și Bucovinei – Arhiepiscopia Iaşilor, Consiliul Judeţean Buzău şi Romfilatelia S.A..



    Din emisiunile RRI, de pe site sau profilurile de Facebook, Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebări.



    Concursul s-a încheiat la 30 iunie 2018. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii, vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    Ce se sărbătoreşte în România la 1 decembrie şi ce semnificaţie are această sărbătoare? Răspuns corect: Se sărbătoreşte Ziua Naţională a României. La 1 decembrie 1918 teritoriile locuite preponderent de români s-au unit într-un stat naţional.


    – Unde a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 decembrie 1918? Răspuns corect: La Alba Iulia.


    – În ce parte a României se află Alba Iulia? Răspuns corect: în centrul României.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.



    Cele 30 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Salim Sabah Al-Sarai, Irak, Sami Ahmad Mosad și Atef Salame, ambii din Egipt, Ben Amer Laid, din Algeria, Nikolai Matveev, din Rusia, Alexandr Kuzeminski, din Ucraina, care a scris Secției Ruse, José Luis Corcuera, din Spania, Rudimar Luiz Belusso, din Brazilia, Antonio Acosta, din SUA, care a scris Secției Spaniole, Adriel Amaya Armas, din Cuba, Héctor Eduardo Villarreal, din Argentina, Ma Shaobo, Liu Fajian, Zhi Yanjiao, toți 3 din China, Raffaele Ponticelli și Francesco Greco, ambii din Italia, Christoph Paustian și Mario Schoeler, ambii din Germania, Titouche Abdelaziz, din Algeria, care a scris Secție Franceze, Arthur H. Nyirongo, din Malawi, Bill Hvozda, din SUA, Gita Chakrabarty și Sourodeep Sarkar, ambii din India, Catherine Agboola, din Nigeria, Mofizur Rahman, din Bangladesh, Joseph Beaudry, Canada, respectiv Grant Skinner, Paul Martin, David Harrington și James Birkett, toți 4 din Marea Britanie.



    Titouche Abdelaziz, din Algeria, care a scris Secției Franceze, argumenta participarea la concurs: “Atunci când este mai ușor să ai acces la radio pe Internet, descoperi multe avantaje, mai ales în ceea ce privește relația între RRI și ascultătorii săi. Și cum ideile simple sunt adesea cele mai bune, principalul motiv pentru care particip este ca să câștig un premiu”.



    Cele 20 de Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Volodymyr Gudzenko, din Rusia, care a scris Secției Ucrainene, Dilmi Taher Ben Salah, Algeria, Rodica Martin, din România, Alexandr Ustinovici, din Rusia, Victoria Kholshchevnikova, din Belarus, Juan Franco Crespo, din Spania, David Iurescia, din Argentina, Fan Hongjie, din China, Chen Wei, din SUA, care a scris Secției Chineze, Francesco Paroli, din Italia, Georg Pleschberger, din Austria, Paul Jamet și Gilbert Dupont, ambii din Franța, Saleem Akhtar Chadhar și Mehar Abdul Sattar Salfi, ambii din Pakistan, Henk Poortvliet, Olanda, S.B. Sharma și Anand Mohan Bain, ambii din India, Alan Holder și Alastair Pamphilion, ambii din Marea Britanie.



    Rodica Martin, din România, argumenta, între altele: “Ascult RRI pentru că în comparație cu alte posturi aduce știri mai consistente, piese muzicale mai noi”.



    Alexandr Ustinovici, din Rusia, ne-a răspuns concis: “La concurs particip din interes pentru țară, sper să o vizitez. Vă citesc site-ul din interes pentru România, poporul, cultura, natura și istoria sa”.



    Victoria Kholshchevnikova, din Belarus, ne-a scris: “Sunt pasionată de mulți ani de țara dvs. minunată. Colecționez vederi, insigne, literatură și alte suveniruri despre România, încerc să nu ratez nicio emisiune TV despre România, iar emisiunile RRI le ascult în permanență”.



    Fan Hongjie, din China, argumenta: “Navigând pe site-ul RRI am aflat că a început un nou concurs cu premii – Alba Iulia, pe care postul dumneavoastră îl organizează şi am fost peste măsură de bucuros. De obicei, ocaziile de a lua legătura cu RRI sunt rare. În timpul liber nu am la îndemână decât site-ul RRI, de unde aflu ştirile cele mai noi. În viaţa de zi cu zi, un alt hobby al meu este să văd filme vechi. Printre aceste filme străine, cele pe care le văd des, sunt cele despre lupta antifascistă dusă de URSS, Iugoslavia, România şi Albania în cel de al doilea Război Mondial, filme traduse în chineză”.



    Chen Wei, din SUA, care a scris Secției Chineze, a argumentat concis: “Particip la concurs pentru că îmi doresc să obţin câteva suveniruri din România!”



    Francesco Paroli, din Italia, a răspuns astfel: “Consider interesant acest tip de iniţiative, care determină o aprofundare a cunoştinţelor despre România. Dacă aş câştiga Marele Premiu ar fi minunat, deoarece îmi doresc foarte mult să vă vizitez ţara. Urmăresc de mult timp emisiunile RRI, mai ales cele dedicate culturii şi turismului.”



    Paul Jamet, din Franța, ne-a scris: “Ascult de RRI de mai bine de 25 de ani. Mă interesează în mod special informațiile despre România, dar și despre Europa de Sud-Est. Ascult cu mult interes programele care prezintă viața din România – viața economică, socială, culturală, etc. Centenarul Marii Uniri va fi sărbătorit pe 1 decembrie 2018, moment în care România se va pregăti să preia, o lună mai târziu, președinția Consiliului Uniunii Europene. Personal, consider că este o coincidență fericită, o coincidenţă care aduce speranța pentru România și pentru Uniunea Europeană. Prin mandatul său, România își va confirma locul pe deplin meritat în cadrul UE. Iar în opinia mea, Marea Unire este o bună sursă des inspirație pentru mandatul României pentru a ne face să conștientizăm mai bine viitorul Uniunii Europene”.



    Tot din Franța, Gilbert Dupont argumenta: “După sejurul meu din 2015 în Carpați, pe urmele suveicii Mamei Ruță, nu am încetat să laud frumusețile acestei țări puțin cunoscute în Franța. Pagina de Facebook a RRI îmi furnizează zilnic informații prețioase pentru o mai bună cunoaștere a României”.



    Iar Alan Holder, din Marea Britanei, ne-a transmis: “Acest concurs este cu totul special pentru că ne reamintește de cea mai importantă zi din istoria recentă a României. M-a determinat să scotocesc prin hărți vechi ale regiunii, de la începutul secolului al XX-lea, pentru a vedea unde se află diferite provincii și cum s-au modificat granițele României din 1918 (…) Fără îndoială, cunoștințele mele depre România ar fi fost mult mai sărace dacă n-aș fi descoperit RRI”.



    10 Premii II au revenit următorilor: Andon Kristo, din Albania, care a scris Secției Aromâne, Ziyad Salim Aquil, Iordania, Vitalii Nichiforov, Rusia, Jorge Leandro Zoque, din Cuba, Xue Fei, din China, Dino Antonio Rossetto, din Italia, Marco Hommel, Germania, Jamila Bekkai, Maroc, care a scris Secției Franceze, Carrie Hooper, din SUA, și Hans Verner Lollike, din Danemarca.



    Vitalii Nichiforov, din Rusia, ne explica: “Particip la concurs din interes față de România, istoria și cultura acestei țări și din dorința de a o vedea în realitate. Urmăresc site-ul pentru a înțelege mai bine evenimentele care se petrec în această țară”.



    Dino Antonio Rossetto, din Italia, argumenta: “E plăcut şi interesant să participi la concursurile RRI, pentru că înveţi ceva din istoria care, în definitiv, a reprezentat istoria comună a Europei după devastatorul prim Război Mondial. Spiritul naţional a imprimat şi o identitate comună mai multor state europene.”



    Jamila Bekkai, Maroc, care a scris Secției Franceze, explica: “Fiecare concurs al dvs. este pentru mine o șansă să descopăr o nouă regiune din România și să constat, încă o dată, că aveți o țară unică, frumoasă, cu multiple fațete, o țară care merită să fie vizitată măcar o dată în viață. Transilvania, tărâm al misterelor, al cărei simplu nume ne duce cu gândul la legendele contelui Dracula, nu poate ascunde decât o zonă plină de peisaje minunate, printre care și Alba Iulia, capitala istorică și spirituală a României, unde va fi sărbătorit în acest an centenarul Marii Uniri, oraș cu un bogat patrimoniu cultural și cu multe monumente istorice. Emisiunile voastre, atât de interesante, mi-au furnizat informații prețioase pentru a putea răspunde la întrebările concursului. În același timp, ele mă informează zi de zi despre tot ce se întâmplă în România. Le recomand cu căldură tuturor ascultătorilor să continue să asculte RRI, pentru că este modul cel mai bun de a dobândi informații despre România, o țară frumoasă, care are atâtea de oferit”.



    Carrie Hooper, din SUA, mărturisea: “Într-o lume divizată de conflicte, posturi de radio precum RRI clădesc punți culturale. Să înveți să respecți și să apreciezi alte culturi constituie cea mai bună metodă de combatere a terorismului, pentru că oamenii nu se tem de ceea ce înțeleg. Vă mulțumesc pentru truda zilnică pentru a vă face țara cunoscută întregii lumi, de această dată prin acest concurs”.



    Hans Verner Lollike, din Danemarca, ne-a scris: “Vedem astăzi o Europă care seamănă foarte mult cu cea creată în urma primului Război Mondial. Atunci a fost o șansă extraordinară pentru națiunea română să-și creeze o țară. Nu toate granițele au rămas la fel, gândindu-mă la numeroșii români care trăiesc în Republica Moldova, dar România Mare a fost creată de Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. De aceea, acea zi trebuie sărbătorită! Viitorul nu înseamnă că granițele trebuie mutate prin putere sau presiune (…) ele trebuie deschise, iar drepturi egale trebuie acordate tuturor naţionalităţilor dintr-o țară, geographic vorbind. Felicit România și pe români pentru această zi importantă și pentru contribuția lor la o Europa a păcii”.



    Iar Marco Hommel, din Germania, argumenta: “Îmi doresc sa câștig, dar mă mulțumesc cu un premiu mai mic. Din cauza unui handicap nu pot veni în excursie, dar m-ar bucura un premiu mai puțin important.”



    10 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Goumidi Mohamed, Algeria, compatriotul nostru Mihai Georgescu, din Canada, Vera Kuznețova, Rusia, Héctor Gregorio Goicoechea, din Uruguay, He Xige, din China, Marco Botatti, din Italia, Erhard Lauber, Germania, Tomas Bégué, din Franța, Mitul Kansal și Jaydeep Chakrabarty, ambii din India.



    Compatriotul nostru Mihai Georgescu, din Canada, a scris: “Ascult cu plăcere și interes emisiunile RRI, cât și alte stații radio ale SRR”.



    Marco Botatti, din Italia, a transmis următoarea argumentare: “Ceea ce m-a determinat să particip la acest concurs a fost dorința de a aprofunda istoria României, pe care am avut şansa să o vizitez în 2006. Am fost atunci şi la Alba Iulia, un oraş care m-a impresionat în mod deosebit. Emisiunile RRI mă ţin la curent cu actualitatea românească”.



    Tomas Bégué, din Franța, a transmis următorul mesaj: “Dintotdeauna mi-a plăcut să particip la concursuri, de orice fel; este un hobby al meu, foarte interesant și instructiv. Ascultând pe unde scurte sau pe Internet radiourile din lumea întreagă aflăm în permanență lucruri noi despre obiceiurile altor țări, iar atunci când le vizităm nu ne mai simțim străini. De aceea, văzând acest concurs despre Alba Iulia nu am ezitat să particip”.



    Iar Erhard Lauber, din Germania, scria: “Mă interesează puțin istoria României, deoarece în anul 2016 am fost în România cu Asociația pentru Îngrijirea Mormintelor Germane de Război.”



    14 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Maura Garrihy, din Irlanda, Vitali Efimenko, din Belarus, care a scris Secției Ucrainene, Adrian Silviu Mironescu, din România, Anna Nahapetian, din Rusia, Miodrag Ristić, din Serbia, Juan Carlos Buscaglia, din Argentina, Josef Arias, din Costa Rica, Yang Tiedong, din China, Giovanni Sergi, din Italia, Reinhard Schumann, din Suedia, care a scris Secției Germane, Bernard Launay și Pascal Jamin, ambii din Franța, Ashik Eqbal Tokon, Bangladesh, și Radhakrishna Pillai. N, din India.



    Maura Garrihy, din Irlanda, a argumentat foarte convingător: “Bună ziua, București! Sunt bucuroasă că am descoperit RRI pe Internet. Am 28 de ani și locuiesc în centrul Irlandei. Îmi doresc foarte mult să descopăr țara voastră, după ce mi-am făcut mulți prieteni români aici, în Irlanda. Toți românii pe care i-am cunoscut aici sunt foarte drăguți și sufletiști. Prin intermediul lor v-am descoperit site-ul și am aflat despre concurs. Dacă voi avea șansa să câștig concursul voi veni cu soțul meu (ne căsătorim în iulie!!!)”.



    Vitali Efimenko, din Belarus, mărturisea: “Dragostea pentru România și interesul deosebit fata de patrimoniul cultural și istoric al poporului român m-au determinat să particip la acest concurs. Din același motiv ascult emisiunile RRI și urmăresc materialele publicate pe Internet. Este foarte important faptul că RRI continuă să emită în limbi străine, în special în limba ucraineană, ceea ce permite unui public larg din întreaga lume să primească informații detaliate și imparțiale despre această țară minunată. Și prin acest concurs RRI oferă ascultătorilor sau cititorilor săi posibilitatea să treacă dincolo de spațiu și timp, într-o călătorie spre un univers maiestuos numit România.”



    Adrian Silviu Mironescu, din România, a enumreat motivele pentru care ne-a scris: “Lecția de istorie, o istorie pe care în memoria ultimelor generații se cam așterne praful, apoi, de ce nu, premiul, pentru că n-am mai avut un concediu în care să mă încarc cu locuri nemaivăzute, oameni, obiceiuri, calmși liniste sufletească. Vă urmăresc cu interes pentru felul în care prezentați situația din țară, știri culturale și muzică. Eu ascult doar Radio România”



    Juan Carlos Buscaglia, din Argentina, argumenta: “Vă ascult de câteva decenii, am început aici în Argentina natală și am continuat s-o fac în anii în care m-am stabilit în Italia, din 2002 până în 2010, și o să continui să vă ascult și să vă informez în mod regulat despre cum recepționez. Programele actuale pe care le transmiteți în spaniolă mă încântă și mă pasionează. Toate, în general, dar dacă e să menționez unul dintre ele, m-as referi la “Merită să vizitați România”, pentru că acesta mă poartă în mod sistematic către dvs.”



    Josef Arias, din Costa Rica, ne scria: “Mă interesează să cunosc alte culturi și România este o țară pe care aici o cunoaștem foarte puțin. E o țară pe care mi-ar plăcea foarte mult s-o vizitez într-o zi. Și mi-ar plăcea să învăț și limba care are aceleași origini ca spaniola. Postul dvs. de radio este o oportunitate de apropiere pentru vorbitorii de spaniolă. Îmi place și istoria. Acest concurs este minunat pentru că unește cultura cu istoria, iar faptul de a participa însemnă să împărtășești și este și o formă de a mulțumi pentru acestă posibilitate de a putea primi un mic premiu din partea dvs.”



    Yang Tiedong, din China, a transmis următorul mesaj: “Îmi doresc extrem de mult să merg în cea mai mare cetate din România – Alba Iulia, şi să o vizitez, să aflu mai multe despre numeroasele şi minunatele vestigii din România. În plus, vreau să îmi fac prieteni români, să le ascult poveştile pline de emoţie. În viitor, dacă va exista ocazia, voi invita şi eu bunii prieteni din România să călătorească în China. Îmi doresc să pot ajuta prietenia româno-chineză. Îmi place foarte mult să ascult emisiunile RRI şi îmi doresc mult să îi vizitez pe redactorii dumneavoastră. Voi sunteţi îngerii prieteniei, vă mulţumesc că mă ajutaţi să cunosc atîtea lucruri despre România”.



    Giovanni Sergi, din Italia, ne-a scris: “Spiritul anului 1918, marcat de marele ideal al unităţii naţionale, se menţine viu şi astăzi, fiind transmis tinerelor generaţii, pentru a-şi însuşi principiile fundamentale ale noului stat român de atunci. Apoi, la 1 ianuarie 2007, România s-a alăturat UE, prestigioasei echipe din care fac parte atâtea alte ţări ale căror destine s-au încrucişat în repetate rânduri de-a lungul secolelor. Acesta a fost un pas important, după aderarea la NATO în 2004, care a reprezentat un moment cu adevărat istoric pentru România, atât din punctul de vedere al valorilor euro-atlantice, cât şi ca garanţie a securităţii, a dezvoltării stabile şi prospere pentru societatea românească. Dragii mei prieteni, cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri, urez poporului român tot mai multe împliniri, în plan intern şi internaţional!”



    Bernard Launay, din Franța, argumenta: “Sunt un ascultător fidel al RRI de 25 de ani. Acest concurs este foarte atrăgător: o vacanță în România – visul meu de când am vizitat pentru prima dată țara dvs. Organizasem un proiect de înfrățire între școala în care predau și o școală din Iași. Când am vizitat România am cunoscut cultura dvs., peisajele țării și istoria ei. Mi-au rămas de atunci niște amintiri ce nu se vor șterge niciodată. Am fost încântat și de modul în care am fost primit de români. De atunci (2003) visez să mă întorc în România și să descopăr regiuni pe care nu le cunosc.”



    Tot din Franța, Pascal Jamin, ne-a scris: “Am simțit o mare emoție când am descoperit acest concurs, pentru că el evocă o pagină de istorie care mă interesează în mod special și care m-a ajutat să vizitez Alba Iulia în septembrie 2017. Îmi era imposibil să nu particip, atât de drag îmi este subiectul. Mulțumită României am aflat mai multe despre istoria Franței din primul Război Mondial și despre soldații români prizonieri în Alsacia. Înțeleg acum ceea ce Marele Razboi și prietenia între popoare înseamnă pentru români”.



    Iar Reinhard Schumann, din Suedia:, a argumentat: “Acum 6 ani am fost într-o excursie pornind din sudul Germaniei, trecând prin Ungaria, ajungând în România, prin Transilvania până la Constanţa. M-am oprit în Alba Iulia unde am vrut să fac o pauză de prânz și să vizitez. La momentul respectiv era multă poliţie în oraș, din câte am înțeles acolo erau în vizită mai multe case regale din Europa. În anii care au trecut sigur s-au mai produs schimbări în România, pe care aş fi interesat să le vad.”



    Şi acum, momentul cel mai aşteptat. A participat la concurs, a răspuns corect şi a câştigat o excursie pentru două persoane, cu pensiune completă, în perioada 10-18 septembrie 2018, la Arieşeni şi Alba Iulia… ascultătorul RRI Jonas Sell, din Dortmund, Germania. Sincere felicitări şi vă aşteptăm în România în luna septembrie!



    Jonas Sell, marele câștigător, ne-a transmis următorul scurt mesaj, care sintetizează, de fapt, rolul RRI: “Concursul a fost un prilej să aflu mai multe despre Alba Iulia şi despre ceea ce s-a întâmplat pe 1 Decembrie 1918. Informații pe care altfel nu le-aş fi obținut în Germania.”



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe la concurs.



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă în lunile următoare şi vă rugăm să ne confirmaţi, printr-o scrisoare sau printr-un e-mail, atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi aţi răspuns la concursul RRI şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri!




  • Radio Tour – Alba Iulia, cealaltă capitală a României

    Radio Tour – Alba Iulia, cealaltă capitală a României

    Continuăm seria
    materialelor dedicate concursului nostru cu premii, Alba Iulia – oraşul
    Unirii
    . Ne întoarcem astăzi în zona de sud-vest a Transilvaniei pentru a cunoaşte
    unul dintre oraşele europene cu un brand turistic şi comercial pe termen
    lung. Cealaltă capitală, alături de
    întâmpinarea Bine aţi venit în cea mai mare cetate din România!, sunt mesajele
    prin care este promovată Alba Iulia.


    Am întrebat-o pe Carmen
    Preja, consilier la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din
    Alba Iulia, cum se prezintă Alba Iulia, în 2018. În primul rând, suntem
    bucuroşi de oaspeţi. Ne bucurăm să fim în centrul atenţiei întregii ţări şi ne
    aşteptăm turiştii cu o mulţime de informaţii şi de evenimente. Odată ajunşi la
    Alba Iulia sunt o mulţime de informaţii pe care le putem oferi pe site-ul
    nostru care se numeşte turism.apulum.ro. Pe acesta e încărcat calendarul
    evenimentelor. Poate e un mijloc de comunicare mult mai uşor în zilele noastre,
    atât pentru turiştii străini cât şi pentru cei din România. Acolo se găseşte
    calendarul evenimentelor care se desfăşoară în cetate. Vă aşteptăm la Alba
    Iulia să descoperiţi istoria noastră
    milenară.



    Sunt mai multe proiecte
    care se desfăşoară în prezent, în interiorul cetăţii, spune Carmen Preja, consilier
    de turism în cadrul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică din
    Alba Iulia. Unul dintre acestea se numeşte Descoperă
    patrimoniul cultural din Alba Iulia. Toate cele 64 de obiective turistice identificate
    în Alba Iulia sunt incluse într-un proiect care prevede montarea unor plăcuţe
    QR (Quick Response). Aşadar, turiştii vor fi prinşi între vechi şi nou. Cu
    ajutorul unui telefon inteligent, aceste plăcuţe se scanează. Fiecare îl va
    trimite pe turist către lumea, povestea obiectivului în care se află. În cetate
    se desfăşoară festivaluri de muzică veche şi muzică nouă, festivaluri de
    teatru, de cinematografie. De asemenea, găsim activităţi şi pentru seniori, şi
    pentru cei mici.



    Punctul de informare
    turistică se află în faţa Catedralei (ortodoxe a) Încoronării. Iată cum veţi fi întâmpinaţi. În primul rând, le
    arătăm harta cetăţii. În general, lumea e uimită de dimensiunea cetăţii care are
    110 hectare. A fost pusă în valoare prin implementarea unor proiecte susţinute
    de comunitatea europeană. Apoi, prezentăm obiectivele care se pot vizita,
    istoria lor, evenimentele care se desfăşoară. Îi ajutăm pe turişti cu găsirea
    unor locuri de cazare. Putem să le sugerăm în ce restaurante pot mânca, în funcţie
    de preferinţe. Îi ajutăm la procurarea de bilete de călătorie şi le oferim
    orice alte informaţii utile pentru voiajul lor ulterior. Materialele noastre
    sunt în limbile română, germană şi engleză. Engleza şi germana sunt limbile de
    circulaţie internaţională pe care le cunosc majoritatea turiştilor noştri. În
    plus, una dintre colegele noastre este vorbitoare de limbă greacă, vorbim şi
    italiană. Astfel, am putea să-i ajutăm pe turiştii de orice naţionalitate.



    Turiştii sunt impresionaţi
    de frumuseţea cetăţii din Alba Iulia. Aceasta este alcătuită din şapte
    bastioane şi prezintă toate elementele de fortificaţie adaptate tehnicii
    militare ale timpului. Intrarea se face prin şase porţi, majoritatea decorate
    cu statui şi reliefuri. Iar dintre cei care vizitează cetatea şi vor să rămână
    în Alba Iulia, din multitudinea de oferte de cazare, pot alege una mai
    specială. Cea a unui hotel care a fost construit în anul 1972, dar care, acum
    trei ani şi jumătate, a fost renovat din temelie. Iulia Guş, manager de
    marketing la hotel Transilvania, din Alba Iulia: Cei care vin vor sta
    într-un loc de tradiţie pentru Alba Iulia, dar vor avea confortul la care se aşteaptă,
    mai ales că vorbim despre turişti obişnuiţi cu un anumit standard. Turiştii
    străini se vor convinge că şi în România se poate. Tocmai am primit la Top
    Hotel Awards premiul pentru unul dintre cele mai bune hoteluri şi ne bucurăm că
    în Oraşul Unirii există un loc care poate primi turiştii cu servicii la
    standarde internaţionale. Avem şi oferte. Depinde foarte mult de perioada în
    care vine turistul şi de serviciile alese. Putem include pachete care să
    includă şi masa, excursii la obiectivele din zonă. Am avut surpriza ca anul
    acesta să primim grupuri de familii. Sunt familii care se grupează şi petrec un
    sejur împreună. Acestora le creionăm un program prin care să descopere cât mai
    mult ce înseamnă Alba Iulia, de la partea de istorie, până la partea de natură şi
    cultură. Foarte mulţi de ne întreabă despre porţelan. Îi îndreptăm către
    magazine de producător de unde îşi pot procura suveniruri unice.



    Însă de
    ce aleg turiştii Alba Iulia? Iulia Guş, manager de marketing la hotel
    Transilvania. În primul rând, sunt toate festivalurile pe
    care Alba Iulia le găzduieşte în timpul verii. Tocmai s-a încheiat Alba Fest,
    care a însemnat trei zile de concerte şi spectacole. Toată vara vom avea
    festivaluri de muzică şi de film. Sunt nenumărate evenimente cu care cei tineri
    îşi pot umple zilele. Pe lângă acestea, Alba Iulia li împrejurimile oferă
    foarte multe oportunităţi pentru petrecerea timpului liber în natură. Avem râul
    Mureş pentru amatorii de plimbări cu barca, rafting sau canoe. Avem rezervaţia
    de la Cetea, care este singurul loc din lume unde se poate face canyoning,
    coborâre în rapel pe cascadă. La doar trei km de hotelul nostru, se află un
    parc dendrologic. Este un loc excelent pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta.
    Avem parc de aventură, iar în curând vom avea şi un Aqua Park. Se va deschide
    în data de 1 iulie.



    Turiştii vin din toate
    colţurile lumii la Alba Iulia, continuă Iulia Guş: Avem plăcerea să ne
    întâlnim cu turişti din locuri foarte exotice: din Peru, din Chile, Noua
    Zeelandă, Japonia. Din Europa, predomină ţările vestice. Ne bucurăm că odată
    ajunşi la noi ei sunt uimiţi şi se bucură de orice văd. Cumva, cetăţenii din
    vest şi nu numai, descoperă în România nişte rădăcini pe care ei înşişi le-au
    pierdut pe parcurs. Îmi aduc aminte de un cuplu de turişti din SUA, venit
    pentru două săptămâni în România. Trecuseră deja două luni de sejur în România,
    au ajuns la noi în centru şi am povestit două ore. Nu se mai săturau de tot
    ceea ce descopereau şi nu mai voiau să plece. Vă aşteptăm cu drag la Alba
    Iulia, nu numai într-un an deosebit, în an centenar, ci oricând. Veniţi să
    descoperiţi o destinaţie nouă, oameni ospitalieri şi bucuroşi de a vă vedea, a
    vă încânta cu poveştile lor.

    În
    încheiere, vă reamintim că data limită pentru participarea la concursul nostru
    este 30 iunie 2018
    . Succes!

  • Zona turistică Arieşeni

    Zona turistică Arieşeni

    Comuna Arieşeni
    este un punct de intrare în Parcul Natural Apuseni. Oferta de turism activ este
    diversificată, de la drumeţii pe timp de vară, la schi de tură, iarna, pe trasee
    turistice. Puteţi, de asemenea, practica alpinismul, cicloturismul, iar în
    anotimpul rece schiul alpin pe pârtia de la Vârtop. Nu trebuie să rataţi
    vizitarea peşterilor în care este permis accesul turiştilor, iar, dacă vremea
    vă permite, vă puteţi aventura practicând canyoning, rafting şi caiac pe ape
    repezi. De asemenea, obiectivele culturale şi de patrimoniu nu sunt puţine la
    număr.


    Rubrica de astăzi
    este dedicată concursului cu premii, Alba Iulia – oraşul Unirii, dedicat
    împlinirii a 100 de ani de când teritoriile locuite preponderent de români s-au
    unit într-un stat naţional. Iar în zona către care ne îndreptăm, Arieşeni, în Munţii
    Apuseni, tradiţiile au fost ocolite de modernism. Obiceiurile constituie un
    spectacol fascinant pentru fiecare turist, dar nici bucatele tradiţionale nu
    trebuie deloc ignorate. Sunt pregătite toate cu ingrediente din gospodăriile
    pensiunilor. Şi nu e cazul să vă faceţi griji în privinţa siluetei, spune Carmen
    Preja, consilier de turism în cadrul Centrului Naţional de Informare şi
    Promovare Turistică din Alba Iulia. Ulterior pot consuma toate caloriile
    acumulate vizitând diverse obiective turistice în special naturale: Dealul cu
    Melci, Cascada Pişoaia, Detunata Cheală şi Detunata Flocoasă (n. red. rezervaţii
    naturale botanice şi geologice), formaţiuni carstice grozave. Există un Parc Naţional
    al Apusenilor, iar noi colaborăm foarte bine cu rangerii din zonă, care au un
    sediu foarte frumos şi pot oferi informaţii suplimentare despre trasee. Vara se
    pot face drumeţii. Tot mai multe trasee sunt omologate, marcate. Salvamontul le
    are în grijă şi sperăm că ne ridicăm la înălţimea standardelor normale pentru
    aceste vremuri. Iarna sunt deja tot mai multe pârtii de schi, cu multe facilităţi.
    Turiştii au la dispoziţie căbănuţe din lemn, dotate modest, dar şi unităţi de
    patru, cinci stele, cu saună, jacuzzi şi facilităţi deosebite.


    Dealul cu Melci
    este mai mult decât o simplă curiozitate. Este o rezervaţie naturală
    paleontologică de interes naţional. Este o zonă unică din punct de vedere
    geologic, veche de 65-70 de milioane de ani, întâlnindu-se aici urmele a 35 de
    specii de moluşte. La vremea respectivă, acest teritoriu era acoperit de apele
    calde ale unei mări, marea Tethys, care întrunea condiţiile dezvoltării unor
    astfel de vieţuitoare. Au rămas sedimentele care, în timp, s-au pietrificat. Nu
    rataţi însă vizitarea altor două obiective. Carmen Preja. Peştera Scărişoara
    adăposteşte al doilea cel mai mare gheţar din Europa. E un fenomen carstic
    deosebit pe care ar trebui să-l vedem măcar o dată în viaţă. Nu pot să las
    deoparte nici Casa Memorială Avram Iancu, care ne aduce aminte de diverse
    obiecte pe care le foloseau bunicii noştri. Este de un pitoresc deosebit, iar
    ospitalitatea gazdelor e grozavă. Vă recomand să ajungeţi în aceste zone.


    Cunoaştem în
    continuare zona Arieşeniului alături de Ioan Mocan, proprietarul pensiunii Casa
    Moţului, unul dintre sponsorii concursului nostru. Avem o diversitate de
    obiective turistice culturale, istorice şi naturale: peşteri, gheţari cascade,
    biserici, mănăstiri. De exemplu, Roşia Montană e un obiectiv cu o vechime de
    peste 2.000 de ani. Este un muzeu subteran al mineritului unic în lume.
    Recomandăm şi vizitarea oraşului Abrud, cu o vechime, la fel, de peste 2.000 de
    ani. Cei tineri pot face drumeţii spre diverse obiective, pot face căţărări pe
    stânci. De exemplu, pe Cheile Galbenei, Cetăţile Ponorului, spre Groapa
    Ruginoasă. Groapa Ruginoasă e un fenomen natural, o eroziune a terenului, care
    se măreşte anual cu circa doi metri. E spectaculoasă, e un canion asemănător
    Marelui Canion din SUA. Aş mai avea o
    recomandare: Gheţarul de la Vârtop. Este natural. Nu este luminat. Se intră cu
    lanterne, iar acolo trăiesc nişte insecte care nu se găsesc la suprafaţă. E
    foarte interesant.


    Zona munţilor
    Apuseni este recunoscută pentru meşteşugul prelucrării lemnului. În Ţara Moţilor
    puteţi vedea case care au o vechime şi de 200 de ani. Localnicii vorbesc despre
    un secret străvechi: corelarea fazelor lunii cu tăiatul arborelui. Însă există şi
    alte meşteşuguri şi chiar evenimente prin care acestea sunt puse în valoare.
    Cele locale sunt dese, însă merită menţionate două evenimente mari, spune Ioan
    Mocan proprietarul pensiunii Casa Moţului. Chiar în Arieşeni, avem două muzee şi
    mai există doamne care lucrează acasă diferite obiecte artizanale. Soţii lor,
    de asemenea, lucrează obiecte artizanale în lemn. Muzeele se pot vizita, însă,
    dacă cineva doreşte, se pot şi învăţa meşteşuguri. Asta se poate nu numai în
    Arieşeni, ci şi în alte localităţi: Avram Iancu, Vidra, Târsa, Poiana Vadului.
    Vorbim despre confecţionarea tulnicelor şi a butoaielor. Soţiile ţes, cos şi
    fac costume naţionale. Cel mai mare eveniment este Târgul de turism rural de la
    Albac. Vin meşteşugari din toată Transilvania şi din toată România. Mai avem şi
    Ziua Lemnarului, o zi dedicată meşteşugurilor în lemn, care se organizează în
    jurul datei de 15 august, în comuna Horea.


    Turiştii vin din
    toate colţurile lumii, continuă Ioan Mocan proprietarul pensiunii Casa Moţului. Pensiunea are patru margarete şi 30 de camere dotate toate cu internet
    wireless. La cerere organizăm seri tradiţionale specifice Ţării Moţilor, cu
    jocuri şi cântece populare. Organizăm drumeţii şi asigurăm transport cu
    microbuz de opt persoane. Punem la dispoziţia turiştilor şi facilităţi precum
    masă de tenis sau sală de conferinţe. Am avut foarte mulţi turişti veniţi de
    peste tot, din Japonia, Brazilia, Costa Rica, Africa de Sud, din aproape toate ţările
    europene, din Irak, Iran, Israel, SUA, Canada. Turiştii străini care au venit
    cel mai recent au fost cei din Africa de Sud. Organizam un eveniment în cinstea
    centenarului României. Invitasem Filarmonica din Alba Iulia în Munţii Apuseni.
    În momentul când au ajuns ei, a început un spectacol cu o durată de circa o oră.
    Le curgeau lacrimile. Nu le venea să creadă că în vârful munţilor şi în România
    există aşa ceva. Îi invit cu mare drag pe toţi ascultătorii Radio România
    Internaţional să vină în România şi, mai ales, în Ţara Moţilor şi să participe
    la concurs.



    În
    încheiere, vă reamintim că
    data limită pentru participarea la concursul nostru
    este 30 iunie 2018.
    Succes!