Tag: alegatori

2016 este pentru România an electoral – în
iunie vor fi alegeri locale, urmând ca spre sfârşitul anului să urmeze un
scrutin parlamentar. Este a treia oară în istoria post-decembristă când un
guvern tehnocrat organizează alegerile, după cel condus de Theodor Stolojan, în
perioada 1991-1992, şi cel condus de Mugur Isărescu, în 1999-2000.

Votat de
cele două partide mari – PSD şi PNL -, executivul Dacian Cioloş are între
misiuni şi pe aceea de a organiza alegeri corecte. Pentru alegerile locale din
5 iunie, startul depunerii de candidaturi a fost dat deja, urmând ca, potrivit
calendarului, pe 4 mai să fie anunţate candidaturile definitive. Comparativ cu
situaţia de acum patru ani, când la alegerile locale Biroul Electoral Central a
admis însemnele electorale a 82 de partide, alianţe electorale şi politice,
pentru acest scrutin numărul s-a majorat la 126. Sunt în competiţie
formaţiunile politice consacrate, PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP, dar şi multe
partide nou-înfiinţate, în condiţiile în care, conform legii partidelor, începând din 2015, se pot înfiinţa partide cu cel puţin 3
membri.

Cum arată scena politică din România înaintea
acestor alegeri? Politologul Cristian Pârvulescu face o analiză în acest sens: Bulversată. În primul rând de scandalurile de corupţie, aşa arată
scena românească acum, în momentul în care vorbim, la începutul lunii aprilie.
Lucrurile s-ar putea să evolueze, dar, spre exemplu, retragerea unui candidat
la primăria generală a capitalei, cum este Ludovic Orban, în urma unui scandal
de corupţie, evident nu poate decât să certifice acest lucru, şi aceasta va
crea foarte multe probleme partidelor, în condiţiile în care sistemul electoral
pentru alegerea primarilor favorizează marile partide şi candidaţii care sunt
deja primari în funcţie. Cu toate astea, există o mare doză de incertitudine -
ea ţine, pe de o parte, de capacitatea partidelor de a-şi mobiliza propriul
electorat, pe de altă parte, de reacţia societăţii, a votanţilor. Va fi o
prezenţă mai mare la vot? Se vor prezenta la vot cei care au multe de reproşat
clasei politice? Vor vota pentru partidele mici nou înfiinţate? Acestea sunt
întrebări la care nu putem răspunde în momentul de faţă, dar asta arată cât de
bulversat este spaţiul politic în acest moment.

Un recent sondaj INSCOP
relevă că alegerile locale, desfăşurate într-un singur tur, vor avea loc în
condiţiile în care peste 90% dintre români susţin că nu ar mai vota pentru
funcţia de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de
corupţie, în timp ce 88% sunt de părere că personalităţile publice care sunt
condamnate definitiv pentru corupţie nu ar trebui să mai ocupe niciodată o
funcţie publică. Poate fi considerată această atitudine un semn că ceva s-a
schimbat în mentalitatea alegătorului român şi că în urma viitoarelor alegeri
scena politică din România ar putea arăta cu totul altfel?

Cristian
Pârvulescu: Nu putem anticipa. Trebuie să vedem în primul rând ce se va întâmpla
la alegeri. Avantajul este al primarilor în funcţie. Sigur DNA – ul este un
actor important – a scos din cursa electorală nenumăraţi primari, a relansat
cursa electorală în foarte multe localităţi din România – Bucureşti, Constanţa,
Iaşi, Ploieşti – ca să dau câteva exemple, Braşov, dar restul, votul, rămâne al
cetăţenilor, deci de ei va depinde. Vom vedea abia pe 6 iunie dacă aceştia sunt
într-adevăr decişi să meargă până la capăt sau sunt doar declaraţii de
convenienţă.

Cât de importantă este, pe de altă
parte, agenda anticorupţie pentru alegători în condiţiile în care foşti primari
au cote de încredere de aproximativ 50%, deşi sunt anchetaţi pentru corupţie? Cum poate fi explicată
această atitudine? Nu este nimic surprinzător, consideră Cristian Pârvulescu: Trebuie să înţelegem sondajele de opinie exact ca ceea ce sunt, adică
instrumente care permit o măsurătoare a temperaturii opiniei publice, a modului
în care opinia publică percepe diferite lucruri şi nu ca adevăruri absolute.
Lucrurile evoluează. Vă aduc aminte că în 2014 sondajele de opinie îl dădeau pe
Victor Ponta victorios, iar situaţia a fost schimbată de alegători şi asta se
poate întâmpla şi la locale. Dar cu certitudine există o simpatie pentru
primarii deja în funcţie datorită inerţiei electoratului, în special a
electoratului care se mobilizează la vot. Şi probabil că vom avea mulţi primari
care au probleme dar care nu sunt condamnaţi şi care pot candida şi vor fi
realeşi. Dar asta nu înseamnă că problema corupţiei nu este o problemă care
interesează opinia publică. Şi că opinia publică nu face o conexiune între
corupţie, pe de o parte, şi alegerea primarului, pe de altă parte.

Cum va arăta scena politică din România la finalul acestui an? În
opinia lui Cristian Pârvulescu, pe datele existente până în momentul de faţă,
nu va fi diferită de cea de acum: Probabil cu alte feţe. Pentru că
partidele politice vor fi obligate să aducă noi feţe. Nu văd foarte mulţi
independenţi şi foarte multe partide noi în contextul legislativ actual intrând
în cursă, deşi, probabil, unele surprize mai pot apărea. Dar mă bazez pe ce s-a
întâmplat până acum, pe experienţa din alegerile precedente. Nu a existat o
prezenţă mare la vot decât la alegerile prezidenţiale, iar o prezenţă redusă la
vot la locale şi la parlamentare favorizează partidele existente şi nu partidele
noi.

Rămâne, totuşi, loc pentru noi candidaţi şi
probabil că marile oraşe, în special Bucureştiul, vor juca un rol central în
fasonarea unei noi formule politice în România, mai spune Cristian Pârvulescu.