Radio România Internațional

Tag: alegeri 2016

  • Alegeri parlamentare 2016: Rezultate finale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate finale

    Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din România.



    Rezultate pentru Senat



    La Senat, Partidul Social Democrat (PSD) a obținut 45,67% din totalul voturilor exprimate la scrutinul din 11 decembrie și a obținut 30 de mandate. Partidul Național Liberal a acumulat 20,41% din voturi și 30 de mandate de senatori, Uniunea Salvați România (USR) are 8,92% și 13 mandate, Uniunea Democrată Maghiară din România (6,24%) are 9 mandate, la fel și Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) (6%), iar Partidul Mișcarea Populară (PMP) încheie lista cu 5,65% și 8 mandate în Senat.



    Rezultate pentru Camera Deputaților



    La Camera Deputaților, partidele au obținut următoarele rezultate: PSD — 45,47% (154 de mandate), PNL — 20,04% (69 de mandate), USR 8,87% (30 de mandate), UDMR — 6,18% (21 mandate), ALDE — 5,62% (20 de mandate) și PMP — 5,34% (18 mandate). Alți 17 deputați sunt reprezentanții minorităților naționale.



    Biroul Electoral Central a validat, 7,04 milioane din cele 7,32 de milioane de voturi exprimate duminca trecută. Noul Parlament al României va avea în componență un număr de 465 de parlamentari.

  • Cum s-a votat la alegerile parlamentare

    Cum s-a votat la alegerile parlamentare

    Alegerile parlamentare de duminică au confirmat nu doar că PSD, de stânga, domină autoritar în preferinţele electorilor români, ci şi că formaţiunea şi-a extins influenţa în zone geografice şi parametri sociologici la care, până acum, nu avea acces. Astfel, PSD, cel care a cules peste 45% dintre voturile exprimate, s-a impus în 34 de judeţe şi Capitală. Harta cu dominanta roşie este pigmentată diferit doar în şapte judeţe, toate din regiunea istorică Transilvania.



    PNL, de dreapta, cu un scor general de 20%, a câştigat în judeţele Cluj, Alba şi Sibiu, în timp ce UDMR, formaţiunea reprezentativă a minorităţii maghiare, a depăşit şase procente la nivel naţional în urma victoriilor din judeţele ce-i sunt fiefuri tradiţionale – Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare.



    Pe de altă parte, cu ocazia acestor legislative, multe dintre detaliile profilului sociologic obişnuit al votantilor PSD s-au schimbat. Potrivit Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), principalul element de noutate este că PSD a reuşit să mobilizeze atât electoratul urban, cât şi pe cel cu studii superioare, în condiţiile în care, până acum, formaţiunea atragea simpatii, aproape exclusiv, în mediul rural şi printre cei cu cel mult studii medii. Jumătate dintre votanţii de la oraş au pus ştampila pe PSD, care, ca o altă tendinţă nouă, a fost preferat în măsură mai mare decât PNL de alegătorii cu studii superioare.



    În plus, la fel de surprinzator este şi faptul că social-democraţii au reuşit să-şi câştige adepţi printre tineri. Astfel, potrivit IRES, PSD şi PNL sunt la egalitate pe eşantionul de vârstă 25 – 34 de ani. Totuşi, liberalii au fost preferaţi, ce-i drept, la o diferenţă mică faţa de PSD, 31% şi, respectiv, 28%, de studenţi, cei care au votat şi cu USR, a treia forţă în viitorul Parlament, în proporţie de 18%. Persoanele de vârsta a treia au votat, ca de fiecare dată, covârşitor în favoarea PSD — aproape 60%.



    În privinţa diasporei, în Republica Moldova a fost înregistrat cel mai mare număr de voturi, peste 30 de mii. Dintre aceştia, mai bine de jumătate au preferat PMP (de dreapta), partidul fostului şef al statului, Traian Băsescu. În Italia şi Spania, ţările care găzduiesc cele mai numeroase comunităţi de români din diaspora, majoritatea au votat cu PNL. USR a fost pe primul loc în preferinţele românilor din Marea Britanie, Germania şi Franţa, dar şi din Rusia şi China. PSD, în schimb, a câştigat doar în Israel. Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), rata de participare la aceste alegeri a fost 39,5%.

  • Stânga câştigă parlamentarele din România

    Stânga câştigă parlamentarele din România

    Doar 40% din cei peste 18 milioane de români cu drept de vot s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare de duminică, iar aproape jumătate din ei au optat pentru partidul fanion al Stângii, PSD. Acesta a obţinut în jur de 45 de procente şi la Camera Deputaţilor şi la Senat, iar liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, s-a simţit îndreptăţit să revendice pentru PSD postul de premier. Opţiunea românilor a fost exprimată limpede, iar acest lucru trebuie respectat de către toate instituţiile fundamentale, a spus Dragnea: “Eu vreau ca în România să se menţină această democraţie stabilă, fără conflicte inutile, iar asta înseamnă că toate instituţiile fundamentale ale statului trebuie să înţeleagă şi să respecte votul de astăzi al românilor”.



    PSD a surclasat, practic, partidul reprezentativ al Dreptei, PNL, al cărui declin început la localele din vară a fost confirmat la legislative. Cu doar 20 de procente, liberalii mai sperau, duminică seara, într-o minune care să-l menţină pe favoritul lor, tehnocratul Dacian Cioloş, în fruntea guvernului. Alina Gorghiu, preşedinte PNL: “Obiectivul pe care l-am fixat şi anume acela de a încerca să facem o majoritate parlamentară pentru proiectul Dacian Cioloş prim-ministru este un proiect care încă se joacă. Depinde foarte mult de rezultatul final, va depinde de rezultatul celorlalte partide mici, dacă vor intra sau nu în parlament”.



    Partidele mai mici pe care doamna Gorghiu spera să le vadă în legislativ coagulate în jurul proiectului Dacian Cioloş premier — USR şi PMP – au depăşit pragul de 5% dar nu pot răsturna aritmetica alegerilor. După succesul repurtat la locale în capitală, Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România şi, cu peste 9% la primul test naţional major, promite să devină alternativa, competentă şi neatinsă de scandaluri de corupţie, la partidele politice tradiţionale. Şeful USR, Nicuşor Dan: “Un partid format din oameni care nu au mai făcut politică intră pentru prima oară după revoluţie intră în parlament”.



    ALDE, construită pe o dizidenţă liberală şi condusă de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, va fi în Parlament şi cu cele circa 6 procente va sprijini, potrivit unei înţelegeri anterioare întărite declarativ după scrutin, PSD. În schimb, în opoziţie vor fi popularii fostului preşedinte Traian Băsescu, intraţi la limita celor 5 procente.



    Nu va lipsi UDMR, cu peste 6% din voturi, iar liderul Kelemen Hunor nu ascunde dorinţa Uniunii de a fi contributor la deciziile legislativului: “Sper că grupul nostru parlamentar va avea un cuvant de spus în toate deciziile care vor fi luate în parlament”. Niciun independent nu se va afla printre noii aleşi.



    Din punct de vedere tehnic, scrutinul de duminică a marcat revenirea, după două rânduri de alegeri uninominale, la votul proporţional, pe liste. În premieră, în diaspora s-a recurs la votul prin corespondenţă, pentru ca românii cu reşedinţa în afara graniţelor să-şi exercite uşor acest drept. Politic, lucrurile sunt tranşate în favoarea PSD şi a aliatului lor, ALDE.



    Votul popular îl plasează pe Klaus Iohannis într-o postură incomodă, iar analiştii se întreabă, la unison, dacă va ceda presiunii PSD şi va abandona criteriul de integritate la care ţine. Înaintea alegerilor, preşedintele Klaus Iohannis avertizase că nu va desemna un prim ministru cu probleme de natură penală, iar Liviu Dragnea, al cărui nume a fost vehiculat ca posibil premier, a suferit o condamnare cu suspendare pentru implicarea sa în referendumul de demitere a fostului şef al statului, Traian Băsescu.

  • Fişă tehnică a alegerilor parlamentare

    Fişă tehnică a alegerilor parlamentare

    În România, candidaţii la alegerile parlamentare de pe 11 decembrie se pregătesc pentru finalul campaniei electorale. Potrivit legislaţiei, aceasta se încheie sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7:00. Până atunci, cei care vor să devină senatori sau deputaţi îşi pot prezenta programele politice şi ofertele electorale prin afişe, mitinguri şi întâlniri cu cetăţenii. În ceea ce priveşte audiovizualul, campania electorală s-a încheiat vineri, la ora 7:00.



    Tot pe ultima sută de metri sunt şi pregătirile autorităţilor pentru organizarea scrutinului. Sâmbătă, în pre-ziua votării, vor fi predate preşedinţilor birourilor de circumscripţie buletinele de vot, ştampilele, listele electorale permanente şi celelalte formulare necesare. Ministerul de Interne a precizat că toate operaţiunile informatice se înregistrează şi se păstrează, numărarea voturilor va fi înregistrată video, iar procesele verbale vor fi completate electronic şi publicate automat.



    Cu alte detalii tehnice, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş: “Nefilmarea sau neefectuarea acestor operaţiuni este infracţiune, fiindcă înseamnă modificarea, alterarea procesului electoral. În momentul în care, undeva la o secţie de vot, unei tablete i s-a întrerupt funcţionarea aplicaţiei de înregistrare video, în centrul de monitorizare se semnalează automat acest lucru”.



    Pentru cele 466 de mandate – 136 la Senat şi 312 la Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare este asigurată din oficiu – sunt înscrise în competiţia electorală aproape 6.500 de persoane. Sunt constituite 43 de circumscripţii electorale: 41 de judeţe, Bucureşti şi diaspora. Scrutinul este organizat după o nouă legislaţie electorală, care reactivează, după o paranteză de opt ani, votul pe listă. Sistemul precedent, un uninominal cu aşa-numite cote de reprezentare, şi-a dovedit marea slăbiciune, în condiţiile în care actualul Legislativ găzduieşte aproape 600 de aleşi. Cel mai bine cotate sunt aşa-numitele partide tradiţionale – PSD, Stânga, şi PNL, de dreapta.



    Cu o ascensiune fulminantă pentru un nou-venit pe scena politică, USR aspiră să devină a treia forţă în viitorul Parlament. Cu şanse reale de a trece pragul electoral de 5% mai participă UDMR, formaţiunea reprezentativă a minorităţii maghiare, ALDE (de dreapta), înfiinţat de actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi PMP (de dreapta), creaţia fostului şef al statului, Traian Băsescu. Succesorul acestuia, Klaus Iohannis, în obişnuita campanie care îndeamnă la exprimarea votului, a afirmat: “Mergeţi la vot şi nu lăsaţi pe altcineva să hotărască în locul vostru. Dacă vă enervează toţi politicienii, mergeţi şi votaţi”.


  • Jurnal românesc – 09.12.2016

    Jurnal românesc – 09.12.2016

    Compania Naţională Poşta Română a precizat, vineri, într-un comunicat, că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă 4.561 de plicuri conţinând voturile cetăţenilor din diaspora, înscrişi în Registrul Electronic, până în data de 08.12.2016, orele 24:00. Cele mai multe voturi provin din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414). Cele mai multe trimiteri poştale conţinând documente necesare votului prin corespondenţă au plecat către Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594). Pe 11 octombrie, Poşta Română arăta că alegătorilor care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi expediate (cu confirmare de primire) următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu menţiunea votat, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.



    România are, pentru prima dată în istorie, o strategie de siguranţă rutieră pentru următorii 4 ani. Prezentate de ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, măsurile urmăresc reducerea numărului de accidente cu 50 de procente. România este, la nivelul Uniunii Europene, pe ultimul loc în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Statisticile îngrijoratoare arată că, în anul 2014, 1.818 persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui eveniment rutier. Pe 2015, pe lista morţilor apar încă 75 de nume. Odată cu strategia, care a fost aprobata în octombie, autorităţile speră că, până în 2020, să reducă la jumătate numărul accidentelor rutiere. În noua strategie, intervenţia în cazul accidentelor devine o prioritate pentru autorităţi, care vor ca resursele existente să fie alocate mai bine printr-o coordonare mai eficientă a dispeceratelor de urgenţă. În plus, strategia de siguranţă rutieră aduce mai multe schimbări şi la nivelul pregătirii şoferilor. Astfel, permisul de conducere nu se va mai putea obţine fără absolvirea a minimum zece clase, examenul pentru permis va fi monitorizat video, conducerea preventivă va fi predată în şcolile de şoferi, iar în grădiniţe, şcoli şi facultăţi vor fi introduse ore de educaţie rutieră. Totodată, vor fi mai dese controalele medicale pentru şoferii în vârstă.


    Statul va garanta în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”. Creditele pentru locuinţele care nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate de stat în proporţie de maximum 40%.În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă. Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanţă de urgenţă, pentru implementarea în regim de urgenţă, începând cu 1 ianuarie, a liniilor directoare şi a obiectivelor stabilite pentru următorii 5 ani în cadrul Strategiei programului ”Prima casă”. Pilonul principal este creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România.



    Cele mai recente rezultatele obţinute de România la testarea PISA realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată un uşor regres în ceea ce priveşte performanţa în domeniul educaţiei, comparativ cu punctajele obţinute la precedenta testare de acest fel care a avut loc în 2012. Scorul cel mai ridicat obţinut de elevii români a fost pe scala generală de Matematică, respectiv 444 de puncte, iar cel mai scăzut punctaj a fost înregistrat pe scala Citire/Lectură, cu 434 de puncte. În ceea ce priveşte locurile în clasamentul internaţional, România se clasează pe poziţia a 43-a la matematică şi pe locul al 46-lea la citire, respectiv locul 48 la ştiinţe.

  • Cifrele rectificării bugetare

    Cifrele rectificării bugetare

    Zilele acestea, cu trei săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, Guvernul tehnocrat de la Bucureşti va aproba cea de-a doua rectificare bugetară a anului. Sănătatea, dezvoltarea şi agricultura vor primi cei mai mulţi bani, care vor fi meniţi să susţină finanţarea unor proiecte aflate în derulare. Banii pentru sănătate, peste două miliarde de lei (circa 445 de milioane de euro), sunt destinaţi continuării tratamentului pacienţilor cu ciroză hepatică aflaţi în diferite stadii ale bolii.



    Prin rectificare, sume importante vor creşte investiţiile în infrastructura şcolară şi drumuri şi cele dedicate reabilitării sistemelor cu apă şi canalizare. Vor fi finanţate, în instituţiile de învăţământ, programul-pilot “Masa caldă la şcoală” şi programul “Fructe în şcoli”. Un miliard de lei (220 de milioane de euro) va fi direcţionat către plăţile finale pentru agricultori, iar bugetele locale vor primi 1,7 miliarde (circa 375 de milioane de euro) pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Banii alocaţi autorităţilor locale vor fi folosiţi, între altele, pentru echilibrarea bugetelor locale.



    De fonduri suplimentare vor mai beneficia Ministerul Muncii, pentru plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, cheltuieli de personal aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap. Apărarea şi Internele vor primi bani în plus pentru plata unor pensii restante, iar Ministerul Energiei, pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara.



    Potrivit “Ziarului Financiar”, această rectificare bugetară ajustează nivelul cheltuielilor şi al veniturilor la Bugetul General Consolidat, în funcţie de noul nivel al Produsului Intern Brut (PIB) pe 2016. Ultimele estimări indică faptul ca PIB-ul a crescut la 758 de miliarde de lei (circa 168 de miliarde de euro), cu 12 miliarde de lei (2,66 miliarde de euro) mai mult faţă de valoarea pe care s-a construit bugetul la începutul anului. Rectificarea bugetară a fost posibilă datorită creşterii economice peste aşteptări, de 4,8%, faţă de un nivel de 4,1%, estimat prin Legea Bugetului de Stat, la începutul lunii. In analiza “Ziarului Financiar”.se mai arată în Guvernul prognozează că deficitul bugetar va fi menţinut la 2,95% din PIB.

  • Jurnal românesc – 11.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 11.11.2016 UPDATE

    În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii.


    Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi. Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.



    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.



    Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase, restricţie prin care, alături de alte măsuri, Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani. Astfel, Guvernul şi-a propus să completeze legislaţia în domeniu cu norme care să facă posibilă, acolo unde evoluţia fenomenului rutier impune, aplicarea obiectivelor incluse într-o Comunicare a Comisiei Europene având titlul Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020”. Documentul Comisiei încurajează statele membre să contribuie la realizarea acestui obiectiv prin propriile strategii naţionale în domeniul siguranţei rutiere.

  • A început campania electorală

    A început campania electorală

    Scrutinul pentru legislativele de anul acesta e organizat după o nouă legislaţie. Astfel, se revine la votul pe listă, folosit ultima dată acum 12 ani, şi se renunţă la sistemul numit, impropriu, uninominal, care, la ultimele două rânduri de alegeri parlamentare, în 2008 şi 2012, a provocat nenumărate confuzii şi a condus la un for legislativ gonflat, cu 588 de aleşi. Acum sunt în joc doar 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute.



    Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Tot mai numeroasa diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare tot de 2 senatori şi 4 deputaţi. O premieră constă, însă, în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării.



    Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Ion Barbu, director în Compania Naţională Poşta Română, a declarat, pentru Radio România, că a şi fost înregistrată prima opţiune electorală a unui cetăţean român din străinătate: Pot să vă confirm că un alegător din Austria a trimis deja pachetul cu buletinele de vot, pe care şi-a exercitat dreptul de vot către România. Pachetul va fi în gestiunea Biroului Electoral pentru Votul prin Corespondenţă până pe data alegerilor, de 11 decembrie. Atunci va fi momentul în care se vor desigila şi se vor număra voturile”.



    În competiţia electorală s-au înscris 6493 de persoane. Cei mai mulţi candidaţi aparţin partidelor reprezentate în actualul Parlament şi care, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, se vor regăsi şi în cel viitor. Stânga spectrului politic e dominată confortabil de PSD, cotat drept virtual câştigător al scrutinului. La dreapta, PNL e considerat singurul capabil să ameninţe hegemonia socia-democraţilor, în timp ce ALDE, PMP sau UDMR gravitează în jurul pragului electoral de cinci procente. Închegată în jurul unui ONG bucureştean transformat în partid, USR e calificată de analişti drept cea mai importantă dintre formaţiunile nou apărute şi cu şanse reale de a intra în Parlament.



    În afara partidelor, s-au înscris în cursă şi 44 de candidaţi independenţi. Scrutinul e foarte important, spun comentatorii, nu doar fiindcă trebuie să decanteze o viitoare majoritate guvernamentală, ce va prelua frâiele executive de la actualul cabinet tehnocrat şi va conduce România de anul viitor. Ci şi fiindcă, în funcţie de competenţa şi onestitatea viitorilor aleşi, ar putea reabilita imaginea Parlamentului, în prezent foarte impopular printre români din cauza nenumăratelor scandaluri de corupţie cu senatori sau deputaţi în prim-plan.

  • Jurnal românesc – 11.11.2016

    Jurnal românesc – 11.11.2016

    În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi.


    Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.



    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.



    Programul “Prima Casă” va continua şi se încearcă optimizarea lui, în sensul că, în anumite condiţii, unele familii tinere ar putea avea acces la acesta fără să plătească un avans – a anunţat vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potrivit lui Dîncu, ar trebui ca aceste avansuri, care sunt în prezent de 5%, să scadă şi să fie în corelaţie cu veniturile tinerilor, care nu sunt foarte mari. Totodată, Vasile Dîncu a spus că Strategia Naţională a Locuirii se află în dezbatere publică, urmând ca ulterior să se decidă schimbările legislative necesare.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Românii din diaspora vor putea afla, printr-o simplă aplicaţie, unde se află cea mai apropiată secţie de votare, Interviu cu Gabriel Păunescu, bursier al programului GovITHub, responsabil de proiect.



  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    21.400 de kilometrii – cel mai lung drum al unui buletin de vot către un alegător roman din Vanuatu (Malezia). Interviu cu Cosmina Croitoru, purtator de cuvant al Companiei Nationale Posta Romana, despre expedierea buletinelor de vot catre cetatenii romani din 55 de ţări, de pe toate continentele.



  • Programe economice

    Programe economice

    Cu o lună înainte de debutul campaniei electorale pentru scrutinul legislativ din 11 decembrie, numărul unu în sondaje, PSD, şi-a creionat oferta economică din programul de guvernare. Social-democraţii propun un amestec de măsuri cu caracter liberal şi de iniţiative sociale menită să satisfacă electoratul captiv. Programul PSD prevede eliminarea a 100 de taxe nefiscale, măsuri de relaxare fiscală, dar şi de creştere a veniturilor populaţiei. PSD doreşte venituri în plus la buget în perioada 2017-2020 din absorbţia fondurilor europene, înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii prin care sumele intrate în economie să se întoarcă la bugetul general consolidat sub formă de taxe şi impozite, inclusiv TVA.



    Social-democraţii doresc o relansare fiscală pentru salariaţi, astfel încât impozitul pe venit să ajungă la zero, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru cei care au un salariu mai mic sau egal cu 2000 de lei brut (450 de euro), pentru medici şi specialiştii IT. Pentru pensionari, PSD vine cu o propunere de nerefuzat — eliminarea impozitului pe venit de la începutul anului viitor, dacă valoarea pensiei este mai mică sau egală cu 2000 de lei pe lună. Totodată, ar urma să se renunţe şi la contribuţia pentru sănătate pentru toţi pensionarii.



    De pe poziţia de principal contracandidat al PSD la legislativele din decembrie, PNL vrea să dea un impuls economiei prin investiţii suplimentare de 24 de miliarde de euro în următorii patru ani. În plan fiscal, liberalii propun generalizarea cotei unice de 16%, valabilă în prezent în cazul impozitului de venit. Astfel, cota standard de TVA şi contribuţiile sociale plătite de angajat şi angajator ar urma să fie aduse, toate, la nivelul de 16 procente.



    Nou creata Uniune Salvaţi România, creditată cu şansa a treia la parlamentare, vine cu o viziune pe termen lung de dezvoltare sustenabilă, bazată pe investiţii şi nu pe consum şi stimulente fiscale, precum si pe investiţii strategice în infrastructură şi învăţământ. În programul Uniunii, transporturile devin prioritate naţională, iar sănătatea va beneficia de alocări suplimentare la buget şi va intra într-un proces de eficientizare.



    Dezbaterile pe marginea ofertelor economice ale celor trei forţe politice au fost bruiate de disputa creată în jurul avertismentului lansat de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit căruia nu va desemna, după alegeri, un premier urmărit sau condamnat penal. Preşedintele nu a pronunţat niciun nume, dar liderul PSD Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare în celebrul dosar al referendumlui din 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, s-a simţit vizat. Vexat, el l-a acuzat pe şeful statului că-şi depăşeşte atribuţiile constituţionale. Momentul a marcat începutul neoficial al campaniei electorale şi anunţă confruntări electorale aspre.

  • Jurnal românesc – 10.10.2016

    Jurnal românesc – 10.10.2016

    Ministerul Afacerilor Externe a transmis către Autoritatea Electorală Permanentă propunerile de secţii de votare ce urmează a fi organizate în străinătate la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Este vorba de 417 secţii, cu 111 mai multe decât la scrutinul parlamentar din 2012. Dintre cele 417 secţii de votare propuse, 193 vor fi organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale, 217 secţii de votare reprezintă propuneri motivate ale MAE, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul electoral până pe 14 septembrie. Cele mai multe secţii de votare — 73 – sunt propuse a fi organizate în Italia, în Spania – 53, în Republica Moldova — 35, în Germania – 15. In localităţile în care a fost înregistrat un număr mare de votanţi în cadrul proceselor electorale anterioare, MAE a avut în vedere multiplicarea secţiilor de votare organizate în localităţile în care îşi au sediul misiunile diplomatice, oficiile consulare, respectiv institutele culturale. De exemplu, în Belgia şi în Austria, vor fi organizate câte 9 secţii de votare, dintre care 6 secţii de votare în Bruxelles, respectiv Viena, în Franţa vor fi organizate 16 secţii de votare, dintre care 6 secţii de votare în Paris şi regiunea pariziană, iar în Marea Britanie vor fi organizate 21 secţii de votare, dintre care 8 în Londra şi suburbii.



    În localităţile Slatina şi Apşa de Jos, din Ucraina, a avut loc, la acest sfârşit de săptămână, prima întâlnire a asociaţiilor culturale româneşti din ţara vecină. Reuniunea a fost organizată de Departamentul Românilor de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe de la Bucuresti. Au fost discutate problemele comunitaţilor româneşti din Ucraina şi au fost semnate mai multe acorduri de parteneriate cu asociaţii culturale din ţară. Aproape o jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea concentrati de-a lungul frontierei comune, pe teritoriile româneşti răsăritene anexate de URSS în 1940, în urma unui ultimatum, şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat successor.



    Luni a început prima sesiune a Programului Casa Verde, lansat de Ministerul Mediului. Prin acest program, persoanele fizice şi juridice pot beneficia de finanţare pentru instalarea, înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu cele care folosesc energie verde, regenerabilă. Interesul românilor pentru acest program este mare. În numeroase judeţe din ţară oamenii au format cozi în faţa Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, pentru a-şi depune dosarele. Bugetul alocat pentru întreaga ţară în cadrul programului Casa Verde este de 94 de milioane de lei, din care 60 sunt destinate persoanelor fizice şi 34 de milioane persoanelor juridice. Timp de două săptămâni dosarele se pot depune la Agenţiile Teritoriale de Mediu.



    Nivelul maxim al tarifului RCA va creşte probabil cu 15% peste valoarea stabilită luna trecută după protestele transportatorilor, estimează preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu. Potrivit ordonanţei de urgenţă emise de guvern luna trecută, Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie să stabilească, până pe 20 octombrie, preţuri maxime la RCA pentru toate categoriile de autovehicule. Luna trecută, transportatorii şi Autoritatea de Supraveghere Financiară ajunseseră la un acord privind stabilirea unui tarif maxim de 7.500 de lei pentru camioanele de peste 16 tone. Un adaos de 15% peste acest nivel ar însemna poliţe RCA de aproximativ 8.600 de lei.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Ministerului Afacerilor Externe lista cu localităţile în care vor fi înfiinţate secţii de votare după ce minimum 100 de alegători din străinătate şi-au exprimat această opţiune — atribuţii MAE în organizarea scrutinului peste hotare din 11 decembrie. Interviu cu Ionuţ Vâlcu, purtător de cuvânt al MAE.



  • Jurnal românesc – 20.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 20.09.2016 UPDATE

    Consiliului Naţional al Audiovizualului a adoptat, marţi, un proiect care conţine regulile de desfăşurare, în audiovizual, a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acest an. Documentul va putea fi consultat, începând de miercuri, timp de 15 zile, pe site-ul CNA, iar, după discuţii cu partenerii media, va fi finalizat. Potrivit propunerilor Consiliului, campania electorala ar începe pe 11 noiembrie, s-ar încheia 9 decembrie, iar radiodifuzorii publici şi privaţi vor putea realiza şi difuza emisiuni informative, emisiuni electorale şi emisiuni de dezbatere electorală. Membrii Consiliului insistă ca posturile private de radio şi televiziune să publice tarifele pentru timpii de antenă, tarife care ar trebuie să fie aceleaşi pentru toţi competitorii, potrivit legii – a subliniat vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu.



    Senatul a adoptat, marţi, o declaraţie potrivit căreia Parteneriatul strategic al României cu SUA nu va fi afectat de afirmaţiile recente ale ambasadorului american la Chişinău, James Pettit, care a spus că unirea României cu Republica Moldova nu este o alegere practică. În documentul votat de senatori se spune că declaraţiile au fost primite cu îngrijorare şi insatisfacţie de opinia publică din România. Ele nu pot avea, însă, influenţă asupra voinţei suverane a cetăţenilor din cele două state privind viitorul lor comun în Uniunea Europeană şi a chestiunii identităţii naţionale româneşti, comune pe ambele maluri ale Prutului – subliniază senatorii români.



    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat, marţi, că va stabili, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a OUG, tarifele maxime ce urmează să fie aplicate de societăţile de asigurare care emit poliţe RCA. Guvernul tehnocrat de la Bucureşti a adoptat, săptămâna trecută, ordonanţa de urgenţă prin care tarifele la poliţele RCA stabilite de ASF vor fi îngheţate pe o perioadă de şase luni. Sindicatele transportatorilor, care, săptămâna trecută, au organizat ample proteste în ţară, inclusiv în Capitală, anunţaseră că tarifele vor fi de aproape trei ori mai mici faţă de cele actuale.



    Radio România Internaţional şi Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România au făcut o importantă donaţie de cărţi şi publicaţii în limba maternă pentru românii din Ungaria. Evenimentul s-a desfăşurat la Gyula, în prezenţa unei delegaţii de jurnalişti din România, a lui Tiberiu Boca, redactor-şef al emisiunilor în limba română de la Televiziunea Maghiară-Budapesta, şi a episcopului ortodox al românilor din Ungaria, Siluan.


    Potrivit colegilor noştri Valentin Ţigău şi Răzvan Emilescu, jurnaliştii din România au primit informaţii despre viaţa culturală şi spirituală a românilor din Ungaria — comunitate care, cu timpul, e din ce în ce mai redusă numeric. În numele acestei comunităţi, redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon, a declarat, în exclusivitate pentru RRI: “Noi, românii din Ungaria, cu toate că suntem puţini şi din ce în ce mai asimilaţi, avem multe lucruri în comun cu românii din Serbia, atât din Voivodina, cât şi din Valea Timocului. Este îmbucurător faptul că mai ales reprezentanţii tinerei generaţii de aici creează legături între ei, inclusiv în mediul virtual, care contribuie la menţinerea limbii natale şi la eliminarea graniţelor dintre ei. Ne bucurăm că putem face acest lucru şi cu ajutorul României” – a conchis redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon.