Radio România Internațional

Tag: alegeri Belarus

  • Uniunea Europeană și democrația în Belarus

    Uniunea Europeană și democrația în Belarus

    Şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre
    ale Uniunii Europene nu doresc să recunoască rezultatul controversatelor
    alegeri prezidenţiale din Belarus din luna august 2020. Cancelarul german
    Angela Merkel, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii
    Europene, a declarat că alegerile nu au fost nici echitabile şi nici
    libere. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a spus că
    blocul european se află de partea poporului belarus și că Uniunea Europeană
    va decide curând sancţiuni împotriva unui număr substanţial de înalţi
    funcţionari din Belarus, din pricina fraudelor la urne şi a violenţei
    împotriva opoziţiei. Iar Parlamentul european a redactat o recomandare către
    celelalte instituții europene să reseteze relațiile cu Belarus.


    Europarlamentarul
    Rareș Bogdan este semnatar al recomandării legislativului comunitar:

    Am spus că susținem cu toată
    tăria noile recomandări prin care se solicită o revizuire cuprinzătoare,
    totală, a relațiilor UE cu Belarus. Iar viitoarele relații dintre Uniunea
    Europeană și Belarus să se facă pe baza valorilor comune pe care se întemeiază
    Uniunea Europeană, și anume democrație funcțională, stat de drept și
    respectarea drepturilor și libertăților omului și bineînțeles a libertății
    presei.

    Am afirmat categoric că Aleksandr Lukașenko trebuie să respecte voința
    poporului din Belarus și dacă este cazul să se retragă în mod pașnic. Este
    imperios necesar ca toate statele membre să condamne frauda electorală,
    suprimarea opoziției, de asemenea oprimarea societății civile, precum și
    restricțiile asupra drepturilor omului, a libertății de exprimare. A

    cest îndemn
    adresat de Parlamentul European guvernului din Belarus de a respecta
    standardele internaționale privind drepturile omului și de a asigura respectarea
    drepturilor civile este esențial în funcționarea unui stat. Există suspiciuni
    cu privire la corectitudinea alegerilor și practic nu avem niciun motiv să-l
    recunoaștem pe Aleksandr Lukașenko în calitate de președinte legitim după
    expirarea mandatului actual.


    Relația
    Uniunii Europene cu Belarusul este însă influențată și de relația cu Rusia.

    Rareș Bogdan: Noi am propus
    câteva rezoluții, chiar grupul românilor, eu, Eugen Tomac, legat de modalitatea
    prin care Rusia a acționat împreună cu China pe durata pandemiei, începând din
    februarie, printr-un fake news grosolan pornit din peste 80.000 de conturi
    fictive. Eu am învățat în scurta mea carieră de europarlamentar că totul se
    face pas cu pas. Dacă în cazul relaționării cu Rusia există încă rezerve în
    cazul multor state care au business cu Rusia, în cazul a aceea ce s-a întâmplat
    în Belarus situația este mult mai de comun acord. Ne-a fost greu să impunem
    anumite chestiuni pe relația cu Rusia, a fost mult mai simplu s-o facem în
    cazul Belarusului.


    Măsurile
    vizate acum sunt: interdicții de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene,
    restricții de schimburi economico-financiare și de muncă cu anumite entități
    financiare din Rusia și Belarus.


  • Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire este acordat anual, de către Parlamentul European. Distincția
    a fost înființată în anul 1988, cu scopul de a aduce un omagiu persoanelor și
    organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Premiul
    este denumit în onoarea fizicianului și disidentului politic Andrei Saharov.
    Explică


    Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România:

    Valorile pe care este întemeiată Uniunea
    Europeană, precum democrație, drepturile omului, toleranță, respect pentru
    statul de drept, demnitate, reprezintă și modalități de recunoaștere a
    activității organizațiilor și a activiștilor din afara Uniunii care promovează
    aceste valori în țările și în comunitățile din care fac parte. Astfel, pentru
    recunoașterea eforturilor deosebite ale acestor persoane și entități, este
    acordat Premiul Saharov.

    Scopul premiului este acela de a promova, în primul
    rând, libertatea de gândire și se acordă anual pentru realizări excepționale
    într-unul din următoarele domenii: apărarea drepturilor omului și a
    libertăților fundamentale, apărarea drepturilor minorităților, apărarea
    dreptului internațional sau dezvoltarea educației și punerea în practică a
    statului de drept.



    În ediția din acest an, Premiul Saharov este acordat opoziției democratice
    din Belarus, stat aflat în plină criză politică de la alegerile prezidențiale
    din 9 august. Scrutinul din această vară a condus la o revoltă împotriva președintelui
    autoritar Aleksandr Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților
    de către regimul acestuia. Ceilalți doi finaliști ai Premiului Saharov de anul
    acesta au fost grupul de activiști pentru mediu Gapinol și Berta Caceres, din
    Honduras, respectiv Najeeb Michaeel Moussa, arhiepiscopul catolic al Mosulului,
    cel care a participat la evacuarea creștinilor și a sirienilor în timpul
    ocupației Daesh, din 2014.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare
    și reunește femei din Belarus și personalități ale vieții publice, între care
    și laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, respectiv
    candidata la alegerile prezindențiale, Svetlana Tihanovskaia.
    De altfel, Parlamentul European a adoptat și o rezoluție prin care condamna
    reprimarea violentă a protestelor pașnice din Belarus, care au pornit după
    alegerile prezidențiale din august 2020, la care au participat, până acum, sute
    de mii de certățeni belaruși.


    La ediția din 2019, Premiul Saharov a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru
    drepturile minorității uigure din China. Anul acesta, ceremonia de decernare a
    Premiului Saharov opoziției democratice din Belarus va avea loc pe 16
    decembrie.


  • Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Opoziția din Belarus a ajuns în atenția întregii lumi începând cu seara zilei de 9 august, când au izbucnit proteste față de rezultatul oficial al alegerilor. Oficial au fost câștigate, cu un scor zdrobitor, de președintele autoritar Alexandr Lukașenko, aflat la putere de mai bine 25 de ani și considerat ultimul dictator al Europei. Susținătorii opoziției au ieșit în stradă nemulțumiți de fraudarea scrutinului al cărui rezultat, de altfel, nu a fost recunoscut nici de statele Uniunii Europene sau de Parlament.


    Protestele au continuat de atunci și au loc, săptămânal, și în prezent, în ciuda faptului că forțele de ordine loiale lui Lukașenko au intervenit de multe ori brutal și au arestat mii de persoane. Un rol extrem de important l-au jucat, în aceste proteste, femeile din Belarus; de altfel, opoziția din Belarus este reprezentată, potrivit unui comunicat al Parlamentulu European, de femeile din Consiliul de Coordonare. Premiul recunoaște, însă, eforturile tuturor demonstranților, după cum a afirmat președintele Parlamentului European, David Sassoli:

    În timp ce crește admirația noastră pentru populația Belarusului, crește și indignarea noastră față de modul violent în care răspunde regimul Lukașenko, cazurile de tortură și negarea adevărului. Vreau să spun din nou, ceea ce am zis cu o singură voce aici în Parlamentul European: guv ernul și președintele au pierdut alegerile și este timpul să asculte vocea poporului.

    Și mai important este însă să îi felicit pe reprezentanții opoziției din Belarus pentru curajul lor, capacitatea de a rezista, hotărârea lor. Ei personifică în fiecare zi lupta pentru apărarea libertății de exprimare pe care o răsplătește Premiul Saharov. Au demonstrat – și continuă să demonstreze – că sunt puternici în fața unui adversar foarte puternic. Ceea ce îi susține e faptul că niciodată violența nu va izbândi în fața adevărului. Iată mesajul meu – mesajul nostru – pentru voi, dragi câștigători ai premiului. Continuați să fiți puternici și nu renunțați la luptele voastre, iar noi vom fi alături de voi.


    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este numit în onoarea dizidentului sovietic Andrei Saharov și este decernat, anual, de Parlamentul European, începând cu 1988, unor indivizi sau grupuri care au militat pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.


  • Va impune Uniunea sancțiuni regimului din Belarus?

    Va impune Uniunea sancțiuni regimului din Belarus?

    Parlamentul European a adoptat, la mijlocul lunii septembrie, o rezoluție
    prin care respinge rezultatele alegerilor prezidenţiale desfăşurate în Belarus.
    Statele UE nu îl vor mai recunoaște pe Lukașenko drept președinte după
    expirarea actualului mandat și cer organizarea de alegeri democratice.

    Eugen Tomac,
    liderul PMP și membru al grupul popularilor, explică poziția forului legislativ
    european:


    Rezoluția a avut drept obiectiv
    transmiterea unui mesaj politic extrem de puternic din partea Uniunii Europene
    către Lukașenko, și anume că semnalul dat de populație Belarusului nu trebuie
    ignorat. O țară ținută captivă în Europa de către lider autoritar, care se
    agață de putere și utilizează toate instrumentele de putere pentru a-și păstra
    influența în societate, nu poate fi trecută cu vederea, iar Uniunea Europeană a
    dorit să transmită acest mesaj foarte ferm și clar că alegerile organizate au
    fost fraudate, prin urmare valorile care fac Uniunea puternică și diferită de
    restul lumii nu pot fi neglijate și tratate superficial.

    Prin urmare, și la
    întâlnirea cu opoziția din Belarus la care am participat, cu toții am reiterat
    un lucru foarte clar, și anume că s-a ajuns într-un punct din care nu se poate
    da înapoi. Lukașenko și-a epuizat toate instrumentele
    pe care le-a avut la dispoziție pentru a face un transfer pașnic, prin urmare
    în momentul de față, Uniunea Europeană vrea să îi asigure pe toți cetățenii (n.r.
    bieloruși) care doresc să trăiască într-o societate liberă cu același set de
    valori pe care îl avem și noi că suntem alături de ei și vom face tot ce ne stă
    în putință pentru a evita escaladarea tensiunilor și, în același timp, să
    susținem procesul de transfer democratic al puterii către cei care îmbrățișează
    același set de valori ca al nostru. Din punct de vedere diplomatic, UE a depus
    un efort extraordinar pentru a încerca să detensioneze situația și să oprească
    această epurare împotriva oponenților politici.


    Eurodeputatul român este de părere că Uniunea trebuie să ducă mai departe
    demersul început prin recenta rezoluție, să declare persona non grata pe toți
    cei care susțin actualul regim din Belarus și să impună sancțiuni entităților
    care îl sprijină pe liderul de la Minsk:


    Există o paletă largă de măsuri pe
    care Uniunea Europeană le poată lua, de la blocarea activelor până la sancțiuni
    pentru persoane, instituții sau companii care susțin regimul pentru că, de
    foarte multe ori, aceste regimuri își mențin influența deoarece sunt susținute
    de un întreg aparat. Aici, punctual, se pot aplica sancțiuni precise pentru
    fiecare domeniu în parte. Sensibilitatea momentului constă în faptul că trebuie
    găsite instrumente prin care să
    sancționezi regimul prin instituții și persoane, ci nu populația care are
    nevoie de un suport real pentru un transfer pașnic de putere.