Radio România Internațional

Tag: alegeri locale 2020

  • Schimbări pe harta aleşilor locali

    Schimbări pe harta aleşilor locali

    Atât
    liberalii la guvernare, cât și social-democrații din opoziție clamează victoria
    la alegerile locale de duminică,din
    România. Ce argumente invocă fiecare? Reconfortat de un scor foarte bun la
    europarlamentarele și prezidențialele de anul trecut și ajuns la putere, la
    finele lui 2019, prin moțiune de cenzură pe fondul unei importante susțineri
    populare, Partidul Național Liberal și-a facut un stindard din câștigarea ʹen
    fanfareʹ și a localelor și parlamentarelor de anul acesta. De aceea,
    ʹsubtilizândʹ social-democraților primării importante sau fotolii de președinți
    de Consilii Județene și obținând un scor politic de peste 30% la scrutinul
    local de duminică, liberalii au salutat un rezultat istoric în ultimele 3
    decenii.


    A ieșit la rampă inclusiv președintele țării, Klaus Iohannis, care a clamat
    victoria majoră a dreptei, cu PNL – a spus șeful statului – devenit cel mai
    mare partid din România. Președintele a felicitat, în egală măsură, Alianța
    USR-PLUS, formaţiune tânără, la început de drum, al cărei electorat, în
    general, nemulțumit de partidele tradiționale, a ieșit în număr mare la vot,
    încredințându-i primării importante, precum cele din Timișoara, Brașov sau Bacău.


    Klaus Iohannis: Românii au votat pentru o direcţie nouă,
    a bunului simţ, a respectului faţă de cetăţean, a democraţiei. Oamenii îşi
    doresc comunităţi administrate de lideri competenţi, care îşi ţin promisiunile
    şi îşi asumă răspunderea oricât de dificilă ar fi, indiferent de circumstanţe.
    Administraţia publică locală trebuie reconstruită pe o serie de piloni
    fundamentali, precum transparenţă, integritate profesionalism, toate puse în
    slujba unui principiu esenţial: interesul public.


    De cealaltă parte, PSD a
    suferit, pe 27 septembrie, pierderi importante comparativ cu scrutinul de acum
    patru ani: primăria generală a Bucureștiului e doar una dintre ele! Numeric,
    însă, rezultatele social-democraților nu sunt tocmai rele: 20 din 41 de
    consilii județene, aproape 1.500 de primării dintr-un total de circa 3.200 …
    Ceea ce l-a determinat pe președintele formațiunii, Marcel Ciolacu, să clameze,
    la rându-i, întâietatea partidului său:

    Rămânem
    cel mai mare partid din Romania. Procesul de reconstrucţie internă a dat roade
    în acest moment. Partidul Social Democrat trebuie să se deschidă. Persoanele
    anchilozate de prea mult timp în anumite funcţii publice, indiferent dacă au
    fost din partea Partidului Social Democrat sau din partea Partidului Naţional
    Liberal au fost sancţionate de către români. Românii au întotdeauna dreptate!


    Apele se vor separa definitiv și fiecare formațiune va da măsura greutății sale
    pe scena politică, reflectată în votul românilor, la parlamentarele prevăzute
    să aibă loc pe 6 decembrie.

  • Săptămâna alegerilor locale

    Săptămâna alegerilor locale

    Mai sunt doar câteva zile până la alegerile locale
    de duminică, 27 septembrie, probabil primele din istoria României care au loc
    în condiții de pandemie. În mod normal scutinul ar fi trebuit să aibă loc în
    luna iunie, dar a fost amânat chiar din această cauză, mandatele aleșilor fiind
    prelungite. Mulți critică acum decizia, având în vedere că infectările cu
    coronavirus au crescut în România față de iunie, dar cine ar fi putut să știe la vremea respectivă cum vor evolua
    lucrurile?!


    În orice caz, alegerile, ca de altfel și campania electorală, stau
    sub semnul măsurilor de protecție sanitară, cum ar fi restricțiile la adunările
    de orice fel, purtarea măștilor de protecție, distanțarea socială, contactele
    cât mai reduse între persoane și cu obiectele comune, etc… Autoritățile dau
    asigurări că dacă măsurile sunt respectate, riscul de infectare nu va crește,
    dar sunt și voci din opoziție care cred că scrutinul ar fi trebuit să fie
    amânat din nou.


    Din punct de vedere tehnic, românii sunt chemați să aleagă 41
    de preşedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de
    mii de consilieri locali şi 3200 de primari. Rezultatele la
    consiliile județene, unde votul este cosiderat politic, se pot constitui în
    indicii bune despre ce s-ar putea întâmpla la alegerile generale programate
    pentru 6 decembrie.


    Lupta se dă, cam ca de obicei între Stânga și Dreapta, mai
    exact între PSD – marele câștigător al precedentelor alegeri locale și generale
    și PNL, aflat acum la guvernare. Liberalii i-au devansat pe social-democraţi – acum
    în opoziție, dar majoritari în Parlament – la ultimele alegeri
    europarlamentare, considerate un barometru. Din ce în ce mai mult în joc a
    intrat, însă, Alianța de centru – dreapta USR – PLUS, care a obținut un scor
    foarte bun la europarlamentare și care are un electorat deloc neglijabil în
    marile orașe, nemulțumit de partidele tradiționale. Relația acesteia cu PNL
    este oarecum ciudată, deși de înțeles.


    În multe locuri susțin candidați comuni
    pentru a învinge PSD, iar în altele, în special în marile orase, sunt
    competitori direcți, de unde și acțiunile contradictorii, ba de prietenie, ba
    de ostilitate. Un exemplu bun este capitala, unde PNL și USR – PLUS sprijină
    același candidat la primăria generală, pe Nicușor Dan, care apare în sondaje
    puțin în fața edilului șef în funcție, social-democrata Gabriela Firea. Dreapta
    are candidați comuni și la primăriile de sector, dar nu și la consiliile locale
    ale Bucureștiului.


    Alături de cei doi mari favoriți, în capitală mai candidează
    fostul președinte al României, Traian Băsescu, actual europarlamentar, susținut
    de PMP, care gravitează în zona pragului electoral de 5%. El este creditat cu
    un scor de circa 9% și analiștii cred că procentele sunt desprinse în mare
    parte de la candidatul Dreptei. Ei mai spun că intrarea acestuia în cursă a
    venit tocmai în urma unor dispute între PMP și dreapta unită din București.


    Alegerile au loc într-un singur tur de scrutin, iar potrivit
    analiștilor va conta foarte mult prezența la vot.

  • A început campania electorală

    A început campania electorală

    Amânat în luna iunie pentru toamnă din cauza epidemiei de coronavirus, scrutinul local va avea loc pe 27 septembrie, sub semnul măsurilor de securitate sanitară impuse de acelasi coronavirus.


    Acţiunile din campania electorală declanşată vineri se vor desfăşura cu anumite restricţii. Astfel, echipele de campanie şi candidaţii vor purta măşti de protecţie la întrunirile electorale atât în interior, cât şi în exterior. Evenimentele din interior vor dura cel mult două ore şi la ele vor participa maximum 50 de persoane, în vreme ce în exterior vor participa maximum 100 de persoane.


    De asemenea, la campaniile electorale care vor avea loc din uşă în uşă vor participa echipe formate din doar două persoane. Va fi o campanie atipică, ce are loc într-un moment complicat, dar democraţia nu poate fi suspendată, pusă între paranteze, sublinia preşedintele Klaus Iohannis. El a lansat un apel la respectarea măsurilor de protecţie sanitară, adresându-se în special candidaţilor, cărora le-a cerut să nu-i expună pe oameni riscului infectării, pentru că niciun obiectiv electoral nu este mai important decât sănătatea.


    Din punct de vedere politic, alegerile locale din acest an vin cu o particularitate remarcată de presă odată cu lansarea candidaturilor. Partidele mari au renunţat, practic, la alianţele – adesea toxice – cu aşa-zisele partide balama, acele formaţiuni mici, utile când e nevoie de voturi, dar predispuse la şantaj. Acestea aveau, însă, nevoie de vizibilitate, în condiţiile în care scrutinul local va fi urmat la finalul anului de cel legislativ, şi aşa se explică numărul mare de formaţiuni şi candidaţi intraţi în competiţia pentru primării şi consilii judeţene.


    Numai în Bucureşti, care constituie miza principala a competiţiei, peste o sută de persoane candidează în încercarea de a obţine funcţia de primar general al Capitalei sau de primar de sector. La primăria principalului oraş al ţării aspiră, pe lângă politicieni consacraţi, personaje ce par exotice în peisajul politic, între care actori de mâna a doua, un ghid montan, un teolog, un antrenor, un ofiţer în rezervă, un diplomat, un şofer.


    Totuşi, disputa electorală se va purta, nu doar în Bucureşti, ci şi în celelate mari oraşe, între stânga şi dreapta, reprezentate de PSD şi PNL, acesta din urmă singur sau în combinaţie cu USR-PLUS. În joc sunt 41 de funcţii de preşedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de mii de consilieri locali şi 3200 de primării.