Tag: alegeri parlamentare 2016

  • Prima reuniune a noului Parlament

    Prima reuniune a noului Parlament

    Marţi a avut loc prima şedinţă a noului Parlament
    de la Bucureşti, rod al alegerilor de pe 11 decembrie. Lucrările celor două
    Camere s-au desfăşurat sub conducerea decanilor de vârstă, Leon Dănăilă, PNL,
    la Senat şi Miron Ignat, din partea Minorităţilor naţionale, la Camera
    Deputaţilor.

    În deschiderea şedinţei, Leon Dănăilă a subliniat că, de-a lungul
    timpului, Senatul României şi-a demonstrat vocaţia de principal motor al
    democraţiei şi de for de dezbatere politică pentru toate problemele din
    societate. Leon Dănăilă: Este de neimaginat un stat puternic, în
    lipsa unei democraţii autentice, iar o democraţie autentică nu este posibilă
    fără un Parlament puternic şi respectat.

    La Camera Deputaţilor,
    preşedintele de şedinţă, Miron Ignat, a vorbit despre responsabilitatea pe care
    parlamentarii o au faţă de cetăţenii care i-au ales. Miron Ignat: Noi,
    parlamentarii acestei legislaturi, trebuie să perfecţionăm legislaţia în
    domeniul învăţământului, în domeniul sanitar, în administraţia publică, astfel
    ca legile ce le vom adopta în prezenta legislatură să fie în folosul celor care
    ne-au ales să îi reprezentăm în acest Parlament.

    Ca etapă procedurală,
    partidele şi-au împărţit comisiile de specialitate. Social-democraţii, cei
    care, cu 45%, s-au impus într-o manieră categorică la alegeri, vor deţine
    conducerea celor mai multe dintre ele, atât la Cameră, cât şi la Senat. La
    Camera Deputaţilor, PSD va conduce 10 comisii, între care cea juridică, de
    buget, de apărare, muncă si sănătate. PNL, a doua forţă în proaspătul
    Legislativ, a obţinut şefia a patru comisii. USR şi ALDE au primit câte două,
    iar UDMR şi PMP, câte o comisie. La Senat, PSD are 11 comisii, în timp ce
    liberalii au cinci. De asemenea, grupurile parlamentare au stabilit câteva repere
    din strategia pe care o vor urma în perioada următoare.

    Liderul PSD, Liviu
    Dragnea: Nu voi mai susţine niciodată vreun act normativ prin care
    să se adopte beneficii sau alte avantaje speciale pentru cei aleşi. După ce o
    să fim în stare să ridicăm nivelul de trai în România, sigur, atunci putem să
    ne gândim şi noi.

    La rându-i, secretarul general interimar al PNL, Marian
    Petrache, a spus că pentru
    formaţiunea sa este importantă: Aşezarea pe funcţiile revenite PNL
    a celor mai pregătiţi oameni. Care au vechime, care ştiu cutumele parlamentare
    şi care pot face o opoziţie constructivă la PSD, în interesul tuturor. Şi al nostru, ca partid, şi al
    cetăţenilor României.

    Rămâne de văzut dacă promisiunile făcute la debutul acestei
    legislaturi vor fi acoperite de fapte.

  • Noul parlament, la început de drum

    Noul parlament, la început de drum

    Rezultat după alegerile de pe 11 decembrie,
    noul Parlament de la Bucureşti se pregăteşte să intre în pâine. Viitorii
    senatori şi deputaţi au început formalităţile pentru preluarea mandatelor luni,
    ziua de adio a celor care au fost parlamentari în ultimii patru ani.

    Şeful
    statului, Klaus Iohannis, a convocat şedinta de validare a noului Legislativ
    marţi, pentru ca în urmatoarele doua zile să aibă o noua rundă de consultari cu
    partidele parlamentare, ca etapă ce precede desemnarea premierului. De altfel,
    nominalizarea pentru această funcţie, ce este apanajul exclusiv al şefului
    statului, potrivit Constituţiei, a rămas singura necunoscută după alegeri.
    Totuşi, lucrurile par clare în privinţa zonei din care va proveni premierul
    desemnat, în măsura în care PSD, învingătorul incontestabil al
    alegerilor, cu 45% din voturi, şi aliatul său junior, ALDE, cu
    circa 6%, vor avea majoritatea, chiar dacă nu confortabilă, în viitorul
    Parlament.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a vorbit pe tema propunerii pentru
    funcţia de premier, în perspectiva consultărilor cu şeful statului: Noi
    nu mergem la negocieri. Noi, când vom face o propunere, înseamnă că am gândit-o
    şi este o propunere care, într-un ansamblu guvernamental şi parlamentar, poate pune
    în practică programul de guvernare
    .

    Că disputele nu s-au stins în aceasta
    perioadă, post-alegeri, o dovedeşte anunţul făcut de PNL, prin
    vocea preşedintelui interimar, Raluca Turcan, că va pleda pentru invalidarea
    mandatului de parlamentar obţinut de Dragnea.

    PNL, marea dezamăgire a acestor
    alegeri, cu doar 20 de procente, invocă prevederea din regulamentul Camerei
    Deputaţilor referitoare la persoanele condamnate definitiv pentru fraude
    electorale. Liberalii, ce ameninţă că vor sesiza Curtea Constituţională, vor să
    profite de un episod negru din cariera politică a lui Dragnea, care a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu
    suspendare, pentru încercarea de a frauda referendumul din 2012 asupra
    demiterii fostului şef al statului, Traian Băsescu.

    Analiştii politici
    consideră că această condamnare atârnă ca o piatră de moara la gâtul lui
    Dragnea, mai ales că i-a compromis şansele să ajungă premier. Pentru Dragnea, o
    nouă temă de deranj a fost încercarea PNL de a smulge ALDE din bratele PSD,
    într-un scenariu, aproape neverosimil, în care toate partidele de dreapta,
    UDMR, formaţiunea reprezentativă a minorităţii maghiare, şi reprezentanţii
    minorităţilor naţionale şi-ar fi unit forţele pentru a-i lăsa pe
    social-democraţi în opoziţie.

  • Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale



    Partidul Social Democrat (PSD) a obținut la Senat 45,71% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,50%, a anunțat, marţi, vicepreședintele BEC Marian Muhuleț. Rezultatele pot fi accesate AICI.




    Partidul Național Liberal (PNL) a obținut la Senat 20,42%, iar la Camera Deputaților 20,04%. Uniunea Savați România (USR) a obținut 8,88% la Senat și 8,83% la Camera Deputaților. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a obținut 6,25% la Senat și 6,19% la Camera Deputaților.




    Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) are 6,00% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților. Partidul Mișcarea Populară (PMP) a obținut la Senat 5,64% și 5,34% la Camera Deputaților.



    Câte voturi s-au numărat?



    Acestea sunt rezultate parțiale ale alegerilor parlamentare, date publicității după centralizarea proceselor verbale din 99,82% din totalul secţiilor de votare. Prezanţa la vot la nivel naţional a fost de 39,78%.

  • Stânga câştigă parlamentarele din România UPDATE

    Stânga câştigă parlamentarele din România UPDATE

    Succes de proporţii al Stângii



    Doar 40% din cei peste 18 milioane de români cu drept de vot s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare de duminică, iar aproape jumătate din ei au optat pentru partidul fanion al Stângii, PSD. Acesta a obţinut în jur de 45 de procente şi la Camera Deputaţilor şi la Senat, iar liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, s-a simţit îndreptăţit să revendice pentru PSD postul de premier.



    Opţiunea românilor a fost exprimată limpede, iar acest lucru trebuie respectat de către toate instituţiile fundamentale, a spus Dragnea: “Eu vreau ca în România să se menţină această democraţie stabilă, fără conflicte inutile, iar asta înseamnă că toate instituţiile fundamentale ale statului trebuie să înţeleagă şi să respecte votul de astăzi al românilor”.



    Insucces de proporţii al Dreptei



    PSD a surclasat, practic, partidul reprezentativ al Dreptei, PNL, al cărui declin început la localele din vară a fost confirmat la legislative. Cu doar 20 de procente, liberalii, care îşi doreau ca actualul premier, tehnocratul Dacian Cioloş, să înnoade mandatele, sunt marea dezamăgire a acestor alegeri. Iar ca semn că şi-a asumat eşecul, preşedintele partidului, Alina Gorghiu, şi-a anunţat demisia. Ea a precizat că, marţi, va fi decisă formula care va asigura interimatul la şefia formaţiunii.



    Scor foarte bun pentru Uniunea Salvaţi România



    Partidele mai mici pe care doamna Gorghiu spera să le vadă în legislativ coagulate în jurul proiectului Dacian Cioloş premier — USR şi PMP – au depăşit pragul de 5%, dar nu pot răsturna aritmetica alegerilor. După succesul repurtat la locale în capitală, Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România şi, cu peste 9% la primul test naţional major, promite să devină alternativa, competentă şi neatinsă de scandaluri de corupţie, la partidele politice tradiţionale. Şeful USR, Nicuşor Dan: “Un partid format din oameni care nu au mai făcut politică intră pentru prima oară după revoluţie intră în parlament”.



    Cine mai intră în Parlament?



    ALDE, construită pe o dizidenţă liberală şi condusă de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, va fi în Parlament şi cu cele circa 6 procente va sprijini, potrivit unei înţelegeri anterioare întărite declarativ după scrutin, PSD. În schimb, în opoziţie vor fi popularii fostului preşedinte Traian Băsescu, intraţi la limita celor 5 procente. Nu va lipsi UDMR, cu peste 6% din voturi, iar liderul Kelemen Hunor nu ascunde dorinţa Uniunii de a fi contributor la deciziile legislativului: “Sper că grupul nostru parlamentar va avea un cuvant de spus în toate deciziile care vor fi luate în parlament”.



    Niciun independent nu se va afla printre noii aleşi. Din punct de vedere tehnic, scrutinul de duminică a marcat revenirea, după două rânduri de alegeri uninominale, la votul proporţional, pe liste.



    În premieră, în diaspora s-a recurs la votul prin corespondenţă, pentru ca românii cu reşedinţa în afara graniţelor să-şi exercite uşor acest drept.



    Ce va urma?



    Politic, lucrurile sunt tranşate în favoarea PSD şi a aliatului lor, ALDE. Votul popular îl plasează pe Klaus Iohannis într-o postură incomodă, iar analiştii se întreabă, la unison, dacă va ceda presiunii PSD şi va abandona criteriul de integritate la care ţine. Înaintea alegerilor, preşedintele Klaus Iohannis avertizase că nu va desemna un prim ministru cu probleme de natură penală, iar Liviu Dragnea, al cărui nume a fost vehiculat ca posibil premier, a suferit o condamnare cu suspendare pentru implicarea sa în referendumul de demitere a fostului şef al statului, Traian Băsescu.

  • Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale UPDATE

    Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale UPDATE

    UPDATE Rezultate parțiale



    PSD a obținut la Senat 45,50% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,31%, după centralizarea datelor din 18.203 secții de votare din 19.044, respectiv 95,58%, a anunțat reprezentantul BEC, Marian Muhuleț.



    PNL a obținut la Senat 20,32%, iar la Camera Deputaților 19,95%. USR are la Senat 8,97% și 8,92% la Camera Deputaților. UDMR a obținut 6,49% la Senat și 6,43% la Camera Deputaților. ALDE are 6,01% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților. PMP a obținut la Senat 5,59% și 5,29% la Camera Deputaților.



    Următoarea raportare a Biroului Electoral Central va avea loc marți la ora 10,00.




    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale



    Partidul Social Democrat (PSD) a obținut la Senat 45,43% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,26%, a anunțat, luni, vicepreședintele BEC Marian Muhuleț. Rezultatele pot fi accesate AICI.



    Partidul Național Liberal (PNL) a obținut la Senat 20,34%, iar la Camera Deputaților 19,99%. Uniunea Savați România (USR) a obținut 9,18% la Senat și 9,13% la Camera Deputaților. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a obținut 6,33% la Senat și 6,26% la Camera Deputaților.



    Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) are 5,99% la Senat și 5,58% la Camera Deputaților. Partidul Mișcarea Populară (PMP) a obținut la Senat 5,52% și 5,23% la Camera Deputaților.



    Câte voturi s-au numărat?



    Acestea sunt rezultate parțiale date publicității după centralizarea proceselor verbale din 82,55% din totalul secţiilor de votare. Prezanţa la vot la nivel naţional a fost de 39,69%.

  • Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale



    Partidul Social Democrat (PSD) a obținut la Senat 45,25% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,09%, a anunțat, luni, vicepreședintele BEC Marian Muhuleț. Rezultatele pot fi accesate AICI.



    Partidul Național Liberal (PNL) a obținut la Senat 20,32%, iar la Camera Deputaților 19,96%. Uniunea Savați România (USR) a obținut 9,32% la Senat și 9,26% la Camera Deputaților. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a obținut 6,22% la Senat și 6,15% la Camera Deputaților.



    Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) are 6,05% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților. Partidul Mișcarea Populară (PMP) a obținut la Senat 5,51% și 5,22% la Camera Deputaților.



    Câte voturi s-au numărat?



    Acestea sunt rezultate parțiale date publicității după centralizarea proceselor verbale din 68,77% din totalul secţiilor de votare. Prezanţa la vot la nivel naţional a fost de 39,37%.

  • Alegeri parlamentare 2016: Votarea pentru militarii din străinătate

    Alegeri parlamentare 2016: Votarea pentru militarii din străinătate

    Alegeri parlamentare 2016: Votarea pentru militarii din străinătate




    Secţii de votare pentru militarii din străinătate



    Alegeri parlamentare 2016: Militarii din Afganistan au la dispoziție 3 secții de votareKosovo și Bosnia-Herțegovina – câte una.



    Cea mai mare parte dintre cei 780 de militari aflați în străinătate vor avea posibilitatea să voteze, duminică, în secțiile amenajate de autoritățile române în statele în care aceștia se află în misiune, majoritatea dintre ei acționând în teatrul de operații din Afganistan.




    Unde sunt secţiile de votare?



    Potrivit site-ului Ministerului Apărării Naționale, în Afganistan sunt 631 de militari români. Pentru ei, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, au fost amenajate trei secții de votare – două la Kabul, dintre care una la ambasadă, și una la baza din Kandahar, în timp ce pentru cei 56 de militari aflați în Kosovo există o secție de votare la Pristina, amenajată la Biroul de Legătură al României.



    Țara noastră mai are 38 de militari în Bosnia-Herțegovina. Aceștia își vor putea exercita dreptul de vot la secția organizată la Ambasada din Sarajevo.



    Alți 55 participă în misiuni internaționale în diverse colțuri ale lumii. Cei mai mulți dintre ei — 34 — sunt observatori și monitori.



    Câţi militari avem peste hotare?



    687 de militari din numărul total al celor care participă la misiuni internaționale o fac în cadrul unor operațiuni NATO, în timp ce 45 iau parte la misiuni de observare și monitorizare iar 38 acționează sub egida ONU.

  • Prezența la vot din România și diaspora, urmărită live pe Internet

    Prezența la vot din România și diaspora, urmărită live pe Internet

    Prezența la vot din România și diaspora, urmărită live pe Internet



    GovITHub a anunțat lansarea platformei online Hartă Prezență Vot – Alegeri Parlamentare 2016, disponibilă la adresa http://radar.ithub.gov.ro/ și accesibilă în condiții optime în vizualizare tip desktop, site destinat monitorizării în timp real a prezenței la vot în cadrul alegerilor parlamentare din 11 decembrie.




    Ce oferă platforma online Hartă Prezență Vot – Alegeri Parlamentare 2016?



    Site-ul oferă date în timp real privind prezența la vot atât din secțiile de votare de pe teritoriul României, cât și cele din afara țării.



    Realizată în colaborare cu Biroul Electoral Central, platforma de vizualizare în timp real a datelor asociate alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie oferă acces liber 24/7 la informații actualizate o data la fiecare 5 minute pe perioada alegerilor, privind: prezența la vot pentru fiecare județ al României, prezența la vot înregistrată în unitățile administrativ teritoriale, prezența la secțiile de vot din întreaga țară, prezența la vot a românilor din diaspora, la nivel de țară, prezența la vot în secțiile din afara României, gradul de ocupare înregistrat în rândul diasporei.



    Imediat după alegerile parlamentare, platforma va oferi informații despre prezența totala la vot din ziua alegerilor și poate contribui ulterior, la verificarea informațiilor de pe teren și transparentizarea procesului electoral. Ulterior, aplicația va integra și alte seturi de date care pot fi obținute din surse oficiale de la alte instituții ale statului. Întrucât acest proiect depinde în principal de datele care pot fi agregate și prezentate vizual, GovITHub se concentrează foarte mult pe colaborarea cu instituții ale statului care au date oficiale și actualizate de interes public.




    Ce este GovITHub?



    Programul guvernamental GovITHub reunește specialiști din domeniul IT cu scopul comun de a îmbunătăți infrastructura informatică a instituțiilor publice. Echipa GovITHub este reprezentată de 20 de bursieri care lucrează în regim full time la Guvern, o echipă de 279 de voluntari care lucrează de la distanță și o comunitate de peste 1,000 de membri care sprijină în mod activ activitatea GovITHub.

  • Alegeri parlamentare 2016: Votul în străinătate a început la Auckland

    Alegeri parlamentare 2016: Votul în străinătate a început la Auckland

    Votul în străinătate pentru Senat și Camera Deputaților a debutat în străinătate la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 20.00, ora României (ora 7.00 ora locală), în secţia nr. 18, cea mai îndepărtată secţie de vot organizată în afara graniţelor României.




    În ansamblu, votul în străinătate se va desfăşura pe durata a 35 de ore. Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate se va încheia luni, 12 decembrie 2016, la ora 7.00 (ora României), pe Coasta de Vest a SUA (secţiile de vot de la Los Angeles, Sacramento, Seattle, San Francisco, Las Vegas şi Portland) şi la Vancouver în Canada.



    Până se vor deschide secţiile de votare din România, români din 34 de state vor fi început deja să voteze. Odată cu votul din ţara noastră, va debuta votul şi pentru românii care se află în alte 16 ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.



    Conform legii, scrutinul se va derula în intervalul orar 07.00-21.00 (ora locală).

  • Sesiune de dialog online pe Facebook referitoare la votul în străinătate

    Sesiune de dialog online pe Facebook referitoare la votul în străinătate

    Sesiune de dialog online pe Facebook referitoare la votul în străinătate




    Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care votează în străinătate la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Ministerul Afacerilor Externe a organizat sâmbătă o sesiune de dialog online pe pagina sa de Facebook, între orele 10.00-14.00.



    Românii care votează în străinătate au adresat aproximativ 50 de întrebări referitoare la modalităţile exercitării votului în străinătate, la actele necesare pentru a vota sau la locaţiile secţiilor de votare.



    Românii din străinătate care doresc să se informeze cu privire la votul în străinătate pot apela şi call-center-ul din cadrul Centrului de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate dezvoltat de Departamentul Consular care funcţionează nonstop, la numerele de telefon aparținând misiunii diplomatice/oficiului consular al României din zona de rezidență a fiecărui cetățean român.




    Cu ce acte pot vota cetăţenii români cu DOMICILIUL în străinătate?



    MAE reaminteşte: cetăţenii români cu DOMICILIUL în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:



    – paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu;


    – paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu;


    – paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.




    Cu ce acte pot vota cetăţenii români cu REŞEDINŢA în străinătate?



    Cetăţenii români cu REŞEDINŢA în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:



    – cartea de identitate;


    – cartea electronică de identitate;


    – cartea de identitate provizorie;


    – buletinul de identitate;


    – paşaportul diplomatic;


    – paşaportul diplomatic electronic;


    – paşaportul de serviciu;


    – paşaportul de serviciu electronic;


    – paşaportul simplu;


    – paşaportul simplu electronic;


    – paşaportul simplu temporar.



    Cetăţenii români cu REŞEDINŢA în străinătate trebuie să prezinte și un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei (unul dintre tipurile de documente specifice fiecărei țări).



    Tipurile de documente care atestă reședința în fiecare stat pot fi găsite pe site-urile Ministerului Afacerilor Externe și ale misiunilor diplomatice și consulare din statele respective. Nu se poate exercita dreptul de vot în baza titlului de călătorie.



    Pentru a preîntâmpina votul multiplu, în toate secțiile de votare, actele de identitate ale fiecărui alegător vor fi verificate prin scanare, anterior votării, de către un operator de calculator.



    Lista integrală a celor 417 secţii de votare din străinătate



    Lista integrală a celor 417 secţii de votare din străinătate poate fi consultată pe pagina de web a MAE.



    Pentru a facilita alegătorilor români din afara ţării accesul la adresele celor 417 secţii de votare organizate în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a elaborat o hartă interactivă dezvoltată pe platforma Google Maps şi accesibilă prin intermediul site-ului MAE.



    Pentru cele 417 secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 1.993.930 buletine de vot (996.965 de buletine pentru alegerea Senatului şi 996.965 de buletine pentru alegerea Camerei Deputaţilor). Numărul buletinelor de vot a fost stabilit ca urmare a estimărilor realizate de misiunile diplomatice, ţinând cont de prezenţa la vot de la procesele electorale anterioare şi dispersia teritorială a comunităților românești.



    La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016 alegătorii români din străinătate au la dispoziţie 417 secţii de votare, cu 111 mai multe decât la alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014.



    Informaţii suplimentare şi alte linkuri utile



    Alegătorii interesaţi de informaţii privind condiţiile exercitării dreptului de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016 pot consulta materialele informative realizate de Ministerul Afacerilor Externe: Ghidul alegătorului român în străinătate” şi Întrebări frecvente referitoare la votul în străinătate”, disponibile pe pagina de web a Ministerului Afacerilor Externe, precum și pe site-urile misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României.



    Pentru informaţii suplimentare referitoare la activitatea Biroul electoral de circumscripție nr. 43 pentru străinătate accesaţi pagina de web a Biroului.



    Pentru informaţii referitoare la activitatea Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă accesaţi pagina de web a acestuia.


  • Alegeri parlamentare 2016: Mesaj al Ministrului Maria Ligor

    Alegeri parlamentare 2016: Mesaj al Ministrului Maria Ligor

    Alegeri parlamentare 2016: Mesaj al Ministrului Maria Ligor



    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a adresat un mesaj cetățenilor români din afara granițelor, precum și celor din țară, înainte de alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie 2016.




  • MAE a transmis AEP propunerile de secții de votare în străinătate

    MAE a transmis AEP propunerile de secții de votare în străinătate

    Ministerul Afacerilor Externe a transmis Autorității Electorale Permanente lista integrată a secțiilor de votare propuse spre a fi organizate în străinătate, la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.



    Au fost propuse spre înființare în străinătate 417 secții de votare, cu 111 secții de votare mai multe decât numărul celor înființate pentru alegerile parlamentare din 2012 și cu 123 de secții de votare mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014.



    Dintre cele 417 secții de votare propuse, 193 secții de votare vor fi organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale, 217 secții de votare reprezintă propuneri motivate ale MAE, iar 7 secții de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puțin 100 de cetățeni români care s-au înscris în Registrul electoral până la data de 14 septembrie 2016.



    În motivarea propunerilor pentru a organiza secții de votare în alte locații decât cele pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale, au fost luate în considerare datele statistice ale prezenței la vot de la procesele electorale anterioare și ale dinamicii prezenței cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, precum și localitățile unde, în mod tradițional, au fost organizate secții de votare la alegerile anterioare.



    Cele mai multe secții de votare sunt propuse a fi organizate în Italia (73 de secții de votare față de cele 51 secții de votare organizate la alegerile prezidențiale din anul 2014 și 56 secții de votare organizate la alegerile parlamentare din anul 2012), Spania (53 de secții de votare față de cele 38 secții de votare organizate la prezidențialele din 2014 și 41 secții de votare organizate la parlamentarele din 2012), Republica Moldova (35 de secții de votare față de 21 secții de votare la alegerile prezidențiale din 2014 și 19 secții la alegerile parlamentare din 2012), Germania (15 secții de votare față de cele 5 secții organizate pentur alegerile prezidențiale din 2014, respectiv alegerile parlamentare din 2012).



    În localitățile în care a fost înregistrat un număr mare de votanți în cadrul proceselor electorale anterioare, MAE a avut în vedere multiplicarea secțiilor de votare organizate în localitățile în care își au sediul misiunile diplomatice, oficiile consulare, respectiv institutele culturale.



    Cu titlu de exemplu, în Belgia și în Austria, vor fi organizate câte 9 secții de votare, dintre care 6 secții de votare în Bruxelles, respectiv Viena, în Franța vor fi organizate 16 secții de votare, dintre care 6 secții de votare în Paris și regiunea pariziană, iar în Marea Britanie vor fi organizate 21 secții de votare, dintre care 8 în Londra și suburbii.

  • Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Astăzi a fost ultima zi în care cetăţenii români din străinătate s-au mai putut înscrie în Registrul Electoral, până la ora 24:00 a ţării în care locuiesc, în perspectiva alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, peste 10 de mii de solicitări au fost validate. Dintre acestea, peste 7.200 se referă la votul prin corespondenţă, iar circa 2.800 la votul în secţii. Vor fi înfiinţate cinci secţii suplimentare, în urma solicitărilor făcute de minim 100 de alegători, în Republica Moldova, la Bardar, Căuşeni, Carabetcova şi Soroca, şi în Spania, la Tarancon. Sunt şanse să se atingă acest prag şi în Marea Britanie, la Luton, de unde, până la ora 9:00 a zilei de miercuri, au fost primite peste 90 de solicitări. Ministerul de Externe aminteşte că, la cinci zile de la expirarea termenului de înscriere în Registrul Electoral, cetăţenii români care s-au înscris cu opţiunea de vot prin corespondenţă pot verifica online, la adresa www.registrulelectoral.ro, dacă au fost înregistraţi. După înscrierea în Registrul Electoral, alegătorii care au optat pentru a-şi exercita votul prin corespondenţă vor primi acasă, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, documentele necesare votării. MAE precizeaza că alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare.



    Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind Legea salarizării unitare pentru personalul plătit din fonduri publice, care prevede, între altele, acordarea unui spor de 15% celor cu titlu de doctor. Executivul susţine că un astfel de act normativ ar putea genera interpretări şi o aplicare subiectivă. În plus, Guvernul reclamă că textul referitor la majorarea cu 10% a salariului pentru cei din instituţii de stat ar avea un impact financiar care nu poate fi acoperit din buget. Curtea a admis, în schimb, sesizarea Executivului în privinţa majorării salariilor pentru angajaţii din Ministerul Transporturilor. Potrivit CCR, actul normativ discriminează alte categorii de funcţionari şi vine în contradicţie cu principiul egalităţii în drepturi, reglementat de Legea fundamentală.



    Ministerul Finanţelor Publice vrea să suplimenteze cu 500 milioane lei plafonul pentru “Prima Casă”. Ministerul vizează elaborarea, în premieră, a unei strategii pe termen mediu pentru acest program. Anca Dragu, ministrul de resort, precizează ca strategia va fi corelată cu “Strategia locuirii”, elaborată de Ministerul Dezvoltării şi aflată în consultare publică. Strategia este menită să asigure transparenţa şi predictibilitatea solicitată atât de beneficiarii programului, cât şi de dezvoltatorii de locuinţe şi de instituţiile de credit.



    Eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-Preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, a fost desemnat ca raportor pe subiectul “Anul European al Patrimoniului” 2018. “Cu eforturi substanţiale şi cu sprijinul colegilor, am reuşit să convingem Comisia Europeană de importanţa unui an european dedicat patrimoniului cultural. Comisia Europeană nu prevede, însă, un buget pentru acest proiect, sugerând finanţarea sa din programul Europa Creativă, principala sursă UE pentru sectoarele culturale şi creative din Europa”, spune dl. Diaconu. Mircea Diaconu a depus deja cu succes patru amendamente privind bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2017, cerând, printre altele, instituirea garanţiilor bugetare necesare pentru activităţile pregătitoare prevăzute în contextul Anului European al Patrimoniului cultural (2018). “România are un bagaj patrimonial uriaş, care este nefolosit, uitat, neadministrat. Mă voi lupta, în următoarele luni, pentru o finanţare adecvată pentru Anul European al Patrimoniului, cu speranţa că acest proiect va stimula şi ţara noastră”, a spus Mircea Diaconu.

  • Debutul perioadei de înscriere în Registrul electoral a românilor din străinătate

    Debutul perioadei de înscriere în Registrul electoral a românilor din străinătate

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de la 1 aprilie 2016, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral, inclusiv cu opțiunea pentru votul prin corespondență, în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an.



    Înscrierile se pot face până cel mai târziu cu 48 de ore după începerea perioadei electorale pentru alegerile parlamentare, prin perioadă electorală înțelegând intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului.



    Pentru cei care doresc să voteze prin corespondență, este obligatorie înscrierea în Registrul electoral cu această opțiune. Conform Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cei interesați trebuie să depună personal sau să trimită prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință o cerere scrisă, datată și semnată, însoțită de o copie a pașaportului cu menționarea statului de domiciliu, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate și o copie a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.



    Modelul cererii poate fi descărcat AICI.



    AEP precizează că verificarea înscrierii în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență se poate face online, după cinci zile de la expirarea termenului de înscriere, accesând https://www.registrulelectoral.ro/ și introducând datele personale.



    AEP îi încurajează pe alegătorii români să se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență, pentru a beneficia de facilitatea de a vota de acasă, printr-o procedură simplă și de scurtă durată, evitând astfel costurile unei deplasări și aglomerația de la secțiile de votare.



    Autoritatea recomandă și alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate care nu optează pentru votul prin corespondență să se înscrie în Registrul electoral, deoarece înregistrarea le oferă facilitatea de a vota la o secție de votare din apropierea domiciliului sau reședinței, scutind astfel costurile și timpul pierdut cu deplasarea la secțiile de votare de pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale. În localitățile sau grupurile de localități unde sunt înregistrați cel puțin 100 de alegători români cu domiciliul sau reședința în străinătate vor fi înființate secții de votare.



    Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate va fi arondat de AEP unei singure secţii de votare. Alegătorul român din străinătate poate afla la ce secție de votare este arondat, inclusiv adresa acesteia, accesând https://www.registrulelectoral.ro/ și introducând datele personale.



    AEP precizează că înscrierea în Registrul electoral nu este obligatorie și că au drept de vot toți alegătorii români care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate.



    Pentru mai multe informații privind înscrierea în Registrul electoral și votul în străinătate, puteţi accesa http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html sau viziona videoclipurile realizate de AEP, disponibile pe pagina oficială de Facebook și pe canalul de Youtube.

  • Întâlnire cu membrii comunităţii de români din Chicago

    Întâlnire cu membrii comunităţii de români din Chicago

    Reprezentanți ai Parlamentului României, ai Administrației Prezidențiale și ai Ministerului Afacerilor Externe s-au întâlnit cu membrii comunității de români de la Chicago. Au participat Mircea Lubanovici, Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, Sadra Pralong, Consilier de Stat în cadrul Administrației Prezidențiale a României, Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, Consulul General interimar Mihaela Deaconu și Andrei Rusu – Secretar I. Au fost abordate problemele cu care se confruntă comunitățile de români din Statele Unite, importanța consolidării identităţii lingvistice și a păstrării legăturii cu țara-mamă.



    Deputatul Lubanovici a încurajat participanții să nu piardă legătura cu țara de origine și să contribuie în mod concret la dezvoltarea României printr-o implicare directă. El și-a exprimat susținerea și a subliniat importanța realizării unor programe pentru școlile românești din diaspora în colaborare cu instituțiile statului român și a evidențiat rolul educației în păstrarea culturii, tradițiilor și valorilor naționale în rândul tinerilor și a comunităților românești, ca vector de promovare identitară.



    Au fost prezentate cele mai importante aspecte legate de desfășurarea în străinătate a alegerilor parlamentare la finalul acestui an și de procedura de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sau la secțiile de votare care se vor înființa acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cereri.



    Pe de altă parte, dl. Lubanovici s-a întâlnit cu Consulul General interimar al României, Mihaela Deaconu. Deputatul a salutat inițiativa Consulului General interimar de a organiza consulatul itinerant în cadrul căruia vor fi oferite servicii consulare la Detroit Michigan sâmbătă, 16 aprilie a.c.



    Printre temele abordate în cadrul întrevederii s-au modificările legislative privind sistemul electoral, organizarea alegerilor parlamentare din 2016 în străinătate şi procedura de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinta în străinătate, începând cu 1 aprilie a.c. Deputatul de diaspora a reiterat importanța dezvoltării școlilor românești în comunitățile cu un numar mare de cetățeni români precum și importanța participării românilor din diaspora la dezvoltarea statului român.