Radio România Internațional

Tag: alegeri parlamentare 2020

  • Surprizele alegerilor din România

    Surprizele alegerilor din România

    Doar în aparență fără legătură între ele,
    trei ar fi surprizele alegerilor parlamentare abia încheiate în România:
    absenteismul-record, demisia, a doua zi după scrutin, a premierului țării,
    precum și intrarea în Legislativ a unei noi și foarte puțin cunoscute
    formațiuni politice.


    Pe larg, singura mare certitudine în seara zilei de 6 decembrie, la
    închiderea secțiilor, era că doar circa 32% dintre românii cu drept de vot se
    prezentaseră la urne. A fost cea mai mică
    prezență a cetățenilor României din ultimii 30 de ani. A fost și cea mai redusă
    participare la un scrutin din Uniunea Europeană. De ce, cu alte cuvinte, 68%
    din electorat a preferat să stea acasă și ce au dorit absenții să transmită
    prin tăcerea lor aproape asurzitoare? Sigur, au fost indiferenții. Au fost și
    persoanele care s-au temut să nu se infecteze cu noul coronavirus, în plină
    epidemie ce încă seceră vieți în România. Dar au fost, în egală măsură, foarte
    mulți pe care – spun ei – nici unul din actualii politicieni nu îi mai
    reprezintă, care vor fapte, nu vorbe, acțiuni concrete, nu doar sterile
    confruntări verbale pe micile ecrane.


    Este foarte clar că sunt mulţi români
    care fie nu au primit suficiente informaţii despre aceste alegeri, fie sunt,
    pur şi simplu, nemulţumiţi de mine, de partide, de întreaga clasă politică sau
    de anumite măsuri care au fost luate     – a recunoscut însuși președintele țării,
    Klaus Iohannis.


    La numai o oră după această declarație, premierul Ludovic
    Orban, al cărui Partid Național Liberal a pierdut alegerile la circa 5 procente
    sub social-democrații din opoziție, dar care dorește să coaguleze o majoritate
    de centru-dreapta care să dea următorul Executiv, și-a anunțat demisia.     Gestul-surpriză a fost salutat de cei care au văzut în el o asumare a eșecului
    în alegeri, dar a fost criticat drept iresponsabil de alții.


    Or, în tot acest
    iureș politic și pe acest fond de nemulțumire socială s-a născut acum
    aproximativ un an și a crescut, până la a obține în jur de 9% din voturile
    exprimate la parlamentarele de duminică,     Alianța pentru Unirea Românilor,
    formațiune pe care nici presa nu a băgat-o prea tare în seamă.     Până pe 6
    decembrie!


    Catalogată de unii drept naționalistă, de alții chiar de
    extremă-dreaptă, AUR spune că jumătate din națiunea română se află peste
    granițele actuale ale țării și că, de la an la an, România se depopulează, pe
    fondul scăderii, de la un scrutin electoral la altul, a încrederii oamenilor în
    cei care ar trebui să le reprezinte interesele. Familia, naţiunea, credinţa
    creştină şi libertatea – sunt valorile pe care declară că le promovează AUR.

  • UPDATE 6 Alegeri parlamentare 2020. Prezenţa la vot

    UPDATE 6 Alegeri parlamentare 2020. Prezenţa la vot

    UPDATE 6

    Prezenţa la vot la ora 20,00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 20,00, de 31,11 %, adică 5.659.852 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central.

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 3.045.446 de alegători, iar în rural – 2.614.406. Un număr de 70.103 de alegători au votat cu urna mobilă.

    În Bucureşti au votat 30,20% dintre alegători.

    Rezultate Exit Poll: Avangarde şi CURS sunt institutele acreditate de Biroul Electoral Central să realizeze duminică, 6 decembrie, singurul exit-poll la alegerile parlamentare din România.

    Rezultatele exit-poll-ului la alegerile de duminică vor fi anunţate la ora 21,00, după închiderea secţiilor de vot. Rezultatele de la exit-poll nu iau în calcul voturile de la secțiile din străinătate.

    —————————

    UPDATE 5

    Prezenţa la vot la ora 19,00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 19,00, de 29,80 %, adică 5.421.794 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central.

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.904.483 de alegători, iar în rural – 2.517.311. Un număr de 68.139 de alegători au votat cu urna mobilă.

    În Bucureşti au votat 28,68% dintre alegători. Cea mai mare prezență la vot s-a consemnat, până la ora 19.00, în județele Mehedinți – 40,55 %, Teleorman – 36,07 %, Olt – 36,04 %, Gorj – 35,32 % și Giurgiu – 35,01 %, iar cea mai redusă în Vaslui – 22,41 %, Ialomița – 24,78 %, Iași – 25,14 %, Tulcea – 26,37 %, Bacău – 26,64 %.

    La alegerile parlamentare din 2016, la ora 19.00 prezența era de 36,93 % (37.86 % în București). La localele din septembrie anul acesta, la aceeași oră, scorul era 41,48 % (31,86 %în Capitală).

    ————————–

    UPDATE4

    Prezenţa la vot la ora 18,00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 18,00, de 27,92 %, adică 5.079.908 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central.

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.711.948 de alegători, iar în rural – 2.367.960. Un număr de 64.012 de alegători au votat cu urna mobilă.

    În Bucureşti au votat 26,77% dintre alegători.

    Rezultate Exit Poll: Avangarde şi CURS sunt institutele acreditate de Biroul
    Electoral Central să realizeze duminică, 6 decembrie, singurul exit-poll la
    alegerile parlamentare din România.




    Rezultatele exit-poll-ului la alegerile
    de duminică vor fi anunţate la ora 21,00, după închiderea secţiilor de vot. Rezultatele de la exit-poll nu iau în calcul
    voturile de la secțiile din străinătate.

    —————————–

    UPDATE3

    Prezenţa la vot la ora 17,00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 17,00, de 25,30 %, adică 4.602.727 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central.

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.465.644 de alegători, iar în rural – 2.137.083. Un număr de 57.979 de alegători au votat cu urna mobilă.

    În Bucureşti au votat 24,48% dintre alegători.

    La alegerile parlamentare din 2016, la ora 17.00 prezența era de 30,75% (31,16% în București).

    —————-

    UPDATE2



    Prezenţa la vot la ora 16,00



    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 16,00, de 22,43%, adică 4.080.404 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central.



    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.208.232 de alegători, iar în rural – 1.872.172. Un număr de 49.827 de alegători au votat cu urna mobilă.



    În Bucureşti au votat 22,04% dintre alegători. Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Mehedinţi – 31,66%; Teleorman – 27,94% şi Olt – 27,48%, iar cea mai redusă – în judeţele Vaslui – 17,44%; Ialomiţa – 18,99% şi Arad – 19,06%.



    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 16,00 a fost de 27,07%.



    UPDATE



    Prezenţa la vot la ora 15,00


    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 15,00, de 19,60%, respectiv 3.567.107 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).



    În mediul urban, s-au prezentat la urne 1.959.722 de alegători, iar în rural 1.607.385.


    Un număr de 38.759 de alegători au votat cu urna mobilă.


    În București, la ora 15.00 procentul ajunsese la 19,57%.



    Se menţine prezenţa scăzută la urne. La alegerile parlamentare din 2016, la ora 15.00 prezența era de 23,67% (24,53% în București).





    ———————————



    UPDATE



    Prezenţa la vot la ora 12,00


    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 12,00, de 10,69%, respectiv 1.945.354 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).


    În mediul urban, s-au prezentat la urne 1.105.081 de alegători, iar în rural 840.273.


    Un număr de 683 de alegători au votat cu urna mobilă.


    În urmă cu patru ani, până la aceeași oră votaseră 12,47%.



    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro





    —————-


    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi astăzi la urne în cele peste 18.000 de secţii organizate în ţară pentru a alege membrii Parlamentului de la București pentru următorii patru ani.



    Prezenţa la vot la ora 10,00


    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 10,00, de 4.97%, respectiv 904.647 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).


    În mediul urban, s-au prezentat la urne 513.063 de alegători, iar în rural 391.584.


    În București, după trei ore de vot procentul era de 4,90%.


    Cea mai mare prezență la vot s-a consemnat, până la ora 10.00, în județele Mehedinți – 7.03%, Olt 6,75%, Teleorman – 6,75%, Dâmbovița – 6,00% și Dolj – 5,93%.



    Cele mai mici procente s-au înregistrat în Covasna – 3,50%, Vaslui – 3,65%, Bistrița-Năsăud – 3,71%, Suceava 3,84% și Maramureș – 3,84%.


    ————


    Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi – duminică, între orele 7,00 şi 21,00.


    Alegătorii care, la ora 21,00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara acestui sediu pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23,59, aceştia primind bonuri de ordine cu ştampila de control a secţiei de votare.



    Şi la acest scrutin, românii sunt obligaţi să respecte măsurile speciale de protecţie stabilite de autorităţi, în contextul pandemiei de coronavirus. Printre regulile impuse de autorități se numără purtarea măștii de protecție, păstrarea distanței de minim un metru între persoane, dezinfecția mâinilor, dar și a spațiilor și a suprafețelor și obiectelor folosite la vot.



    În România, persoanele din zonele aflate în carantină vor putea merge la vot fără declaraţie pe proprie răspundere.



    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro



    Românii vor alege, prin votul de astăzi, deputaţii şi senatorii care îi vor reprezenta în Parlament în următorii patru ani. Sunt 136 de mandate de senator și 329 de deputat, pentru care candidează peste 7000 de persoane – cu aproape 10 procente mai mult decât la precedentele alegeri parlamentare din 2016.

  • UPDATE8 Alegeri parlamentare 2020: Votul în străinătate

    UPDATE8 Alegeri parlamentare 2020: Votul în străinătate

    UPDATE 8


    Peste 264.000 de cetăţeni români au votat în străinătate, până duminică, în jurul orei 23,00, ora României, la alegerile parlamentare. Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 dintre aceste voturi au fost exprimate prin corespondenţă.



    UPDATE 7


    Peste 262.000 de cetăţeni români au votat în străinătate, până duminică, în jurul orei 22,00, ora României, la alegerile parlamentare. Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 dintre aceste voturi au fost exprimate prin corespondenţă.



    În Spania, ţara cu una dintre cele mai mari comunităţi de români din străinătate, au fost organizate 140 de secţii de votare, în care şi-au exprimat opţiunile electorale peste 33.000 de alegători. În Italia, unde au fost organizate 137 de secţii, au votat peste 48.000 de români, iar în Marea Britanie, respectiv Germania au votat peste 30.000 de români. În Franţa, peste 11.000 de români s-au prezentat la urne, iar în Republica Moldova – peste 37.000.



    Românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au putut vota la cele 748 de secţii organizate în străinătate. Secţiile de votare au fost deschise sânmbătă şi duminică între orele locale 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea prelungirii programului până cel mult la ora 23,59.



    UPDATE 6


    Până duminică, la ora 21.00, ora României, au votat peste 259.000 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă.




    În diaspora sunt organizate 748 de secţii de votare.



    Alegerile parlamentare 2020 au luat startul vineri, 4 decembrie, odată cu deschiderea primelor birouri de vot în străinătate. Prima secție de vot din cadrul acestui scrutin s-a deschis în Noua Zeelandă, la Auckland, vineri, ora 20, ora României.



    Având în vedere diferențele de fus orar, votarea în străinătate se desfășoară pe parcursul a 59 ore, secția din Auckland fiind prima care s-a deschis, iar secțiile din vestul Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, Anaheim, Sacramento, San Francisco, Los Altos, Las Vegas, Portland și Seattle) și Canadei (Vancouver) fiind ultimele care se vor închide (luni, 7 decembrie, ora 7.00, ora României).





    —————————


    UPDATE 5


    Până duminică, la ora 20.00, ora României, au votat în total 249.880 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 228.551 şi-au exercitat dreptul la urne.




    Informaţii utile:



    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro.



    Lista sediilor secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul instituției, www.roaep.ro, dar și pe pagina de Internet a MAE, www.mae.ro.


    Ministerul Afacerilor Externe a lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate




    ———————-



    UPDATE 4


    Până duminică, la ora 19.00, ora României, au votat în total 237.968 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 216.639 şi-au exercitat dreptul la urne.




    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din anul 2020 la oricare dintre cele 748 de secții organizate în străinătate.



    Secțiile de votare sunt deschise între orele 7.00 și 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare sau se află la rând în afara sediului secției de votare, pentru a intra în localul de vot.



    Ministerul Afacerilor Externe a lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate



    ———————-


    UPDATE 3


    Până duminică, la ora 18.00, ora României, au votat în total 223.163 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 201.834 şi-au exercitat dreptul la urne.



    În Spania, ţara cu una dintre cele mai mari comunităţi de români din străinătate, au fost organizate 140 de secţii de votare, în care şi-au exprimat opţiunile electorale peste 26.000 de alegători.



    În Italia, unde au fost organizate 137 de secţii, au votat peste 41.000 de români, iar în Marea Britanie, aproximativ 23.000. În Germania au votat aproximativ 26.000 de români, iar în Franţa, aproape 10.000. De asemenea, în Republica Moldova au votat aproximativ 34.000 de români.



    A doua zi a votării în străinătate la alegerile parlamentare 2020 a început și în secțiile de votare din SUA și Canada, informează Ministerul Afacerilor Externe.



    “A doua zi a votării în străinătate decurge în condiții bune, la ora 17.00, ora României, deschizându-se și secțiile de votare organizate în vestul SUA (Los Angeles, Anaheim, Sacramento, San Francisco, Los Altos, Las Vegas, Portland și Seattle) și al Canadei (Vancouver).


    La această oră votarea s-a încheiat în 19 secții de votare din Noua Zeelandă, Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Republica Singapore, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Vietnam și Kazahstan.” mai precizează MAE.



    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din anul 2020 la oricare dintre cele 748 de secții organizate în străinătate.



    Secțiile de votare sunt deschise între orele 7.00 și 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare sau se află la rând în afara sediului secției de votare, pentru a intra în localul de vot.



    Informaţii utile:


    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro.





    Lista sediilor secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul instituției, www.roaep.ro, dar și pe pagina de Internet a MAE, www.mae.ro.


    Ministerul Afacerilor Externe a lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate



    ——————


    UPDATE 2


    Până duminică, la ora 16.00, ora României, au votat în total 189.760 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 168.431 şi-au exercitat dreptul la urne.



    Ambasada României la Londra lansează duminică, pe pagina sa de Facebook, un apel cetăţenilor români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord să meargă la vot la secţiile de votare libere şi să evite aglomerarea zonei Stratford din capitală şi eventuale sancţiuni ale autorităţilor britanice, informează Agerpres.



    Recomandăm alegătorilor români din zona de Nord şi Nord-Est a Londrei (#Ilford, #Barking, #Romford) să utilizeze #SecţiileDeVotare alternative. Subliniem că este esenţial să respectăm restricţiile impuse de autorităţile britanice cu privire la aglomerarea de persoane în spaţiile publice, scrie ambasada.



    Misiunea diplomatică românească le cere alegătorilor să meargă la secţiile alternative pentru a evita aglomerarea unor secţii:



    Secţia 416 – la adresa 105 Sumatra Road, London, NW6 1PL; Secţia 408 – Stanmore – la adresa Stanburn Primary School, Abercorn Road, Stanmore, HA7 2PJ; Secţia 406 şi 409 – Harrow la adresa Byron Hall Christchurch Avenue, Harrow, HA3 5BD.





    În Marea Britanie, până duminică la 15.00 ora României, votaseră la secţii 15.556 de alegători, conform datelor publicate pe platforma online a Autorităţii Electorale Permanente.


    ——————-


    UPDATE 1


    Până duminică, la ora 12.00, ora României, au votat în total 117.131 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 95.802 şi-au exercitat dreptul la urne.



    În Spania, ţara cu una dintre cele mai mari comunităţi de români din străinătate, au fost organizate 140 de secţii de votare, în care şi-au exprimat opţiunile electorale peste 12.000 de alegători.


    În Italia, unde au fost organizate 137 de secţii, au votat peste 20.000 de români, iar în Marea Britanie peste 9.000. În Germania au votat peste 10.000 de români.



    Procesul de votare la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 5 și 6 decembrie 2020 s-a încheiat la secția de votare din Auckland, desfășurarea procesului electoral decurgând în condiții foarte bune și fără prelungirea votării, informează Ministerul Afacerilor Externe.



    La ora 12.00, ora României, se închid și secțiile de votare din Canberra, Melbourne și Sydney.



    Conform sursei citate, la ora 10.00, ora României, votarea era în curs de desfășurare în 694 secții, din Asia, Europa și Africa (Noua Zeelandă, Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Republica Singapore, Vietnam, Kazahstan, India, Sri Lanka, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Sultanatul Oman, Iran, Arabia Saudită, Belarus, Etiopia, Irak, Kenya, Kuweit, Qatar, Federaţia Rusă, Turcia, Africa de Sud, Bulgaria, Cipru, Egipt, Estonia, Finlanda, Republica Elenă, Iordania, Israel, Liban, Lituania, Letonia, Republica Moldova, Palestina, Siria, Sudan, Ucraina, Zimbabwe, Albania, Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă, Croația, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Republica Macedonia de Nord, Regatul Maroc, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Tunisia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Senegal).



    În diaspora sunt organizate 748 de secţii de votare.


    ———————-


    Până duminică, la ora 9.00, ora României, au votat în total 90.298 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 68.969 şi-au exercitat dreptul la urne.



    Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, prima zi a votării în străinătate la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor a decurs în condiţii bune.



    Cele mai multe secţii sunt în Spania (140), Italia (137), Germania (61), Marea Britanie (50), Franţa (47, plus una la Monaco), Statele Unite (36), Republica Moldova (30), Belgia (19), Austria (17), Irlanda (16).





    Procesul electoral se desfăşoară în intervalul orar 7.00 – 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.



    În diaspora sunt organizate 748 de secţii de votare.



    Alegerile parlamentare 2020 au luat startul vineri, 4 decembrie, odată cu deschiderea primelor birouri de vot în străinătate. Prima secție de vot din cadrul acestui scrutin s-a deschis în Noua Zeelandă, la Auckland, vineri, ora 20, ora României.



    Având în vedere diferențele de fus orar, votarea în străinătate se desfășoară pe parcursul a 59 ore, secția din Auckland fiind prima care s-a deschis, iar secțiile din vestul Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, Anaheim, Sacramento, San Francisco, Los Altos, Las Vegas, Portland și Seattle) și Canadei (Vancouver) fiind ultimele care se vor închide (luni, 7 decembrie, ora 7.00, ora României).



    Până sâmbătă, la ora 22.00, ora României, au votat în total 86.034 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 64.705 şi-au exercitat dreptul la urne.



    Informaţii utile:


    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro.





    Lista sediilor secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul instituției, www.roaep.ro, dar și pe pagina de Internet a MAE, www.mae.ro.


    Ministerul Afacerilor Externe a lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate

  • Alegeri parlamentare 2020: Votul în străinătate UPDATE

    Alegeri parlamentare 2020: Votul în străinătate UPDATE

    UPDATE

    Până sâmbătă, la ora 22.00, ora României, au votat în total 86.034 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 64.705 şi-au exercitat dreptul la urne.

    Poșta Română a reacționat sâmbătă seara la problemele apărute la votul prin corespondență, precizând că distribuirea plicurilor electorale s-a realizat de către fiecare operator poștal național din țara în care românii din Diaspora au rezidența.

    Poșta spune că din totalul de 35.808 de plicuri cu documente pe care le-a expediat pentru votul în străinătate, până în data de 3 decembrie a recepționat și predat către AEP doar 18.421 de plicuri. Peste 1.000 de plicuri s-au întors în România după expirarea termenului limită prevăzut pentru votul prin corespondență, dar toți cei care au întâmpinat probleme pot vota acum fizic la secțiile de votare.

    În context, Biroul Electoral Central a solicitat, în şedinţa de sâmbătă, Companiei Naţionale Poşta Română SA mai multe informaţii referitoare la votul exprimat prin corespondenţă la alegerile parlamentare de către românii aflaţi în diaspora.

    Redăm mai jos precizările făcute de Compania Națională Poșta Română referitoare la votul prin corespondenţă:

    Compania Națională Poșta Română, în calitate de furnizor național de servicii poștale, a realizat în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă, serviciile de expediere a documentelor electorale către cetățenii români din diaspora care și-au exprimat intenția de a vota prin corespondență. De asemenea, Poșta Română, în baza angajamentului asumat în parteneriatul cu AEP, realizează și serviciul de predare a plicurilor, conținând buletinele de vot recepționate din străinătate, până în data de 3 decembrie, ora 23:59.

    Activitatea de distribuire efectivă a plicurilor electorale expediate de Poșta Română se realizează de către fiecare operator poștal național, din țara în care românii din diaspora au rezidența. Cu toate acestea, pentru a avea suficient timp la dispoziție și în acord cu dispozițiile legale în vigoare, Poșta Română a expediat, prin punerea la dispoziția tuturor administrațiilor poștale străine, plicurile electorale în intervalul 2 – 13 noiembrie. Algoritmul de distribuire a plicurilor electorale a avut în vedere acoperirea cu prioritate a țărilor mai îndepărtate și unde expedierea s-a realizat pe cale aeriană, tocmai pentru ca cetățenii din aceste țări să aibă la dispoziție suficient timp pentru a își exercita votul.

    Aceste plicuri de retur sunt transmise de către administrațiile poștale străine (în mod gratuit) sau de operatori privați de servicii poștale (contra cost) opțiunea privind returnarea plicurilor electorale către România aparținând exclusiv votanților.

    Având în vedere contextul pandemic, Poșta Română, pentru turul de scrutin vizând alegerile parlamentare, a venit în sprijinul votanților din diaspora și a pus la dispoziție atât pentru procesul de expediere, cât și de recepționare al plicurilor electorale, curse rutiere dedicate, preîntâmpinând în acest fel eventualele perturbări ale traficului aerian internațional, generate de suspendarea anumitor curse.

    De la momentul recepționării de către administrațiile poștale străine a plicurilor electorale, intervine procesul de distribuire în țara de destinație prin intermediul rețelei poștale din țările respective. După recepționarea plicurilor electorale și exprimarea votului de către cetățenii români din diaspora, aceștia au avut la dispoziție următoarele variante de transmitere a votului:

    – Expedierea sau predarea plicului cuprinzând buletinele de vot către ambasadele din țara de rezidență;

    – Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, în mod gratuit prin intermediul plicului autoadresat către România. Menționăm că acest tip de trimiteri retur au statut de trimitere simplă, dacă expeditorul nu a plătit un serviciu suplimentar, în consecință, aceste expediții nu pot fi monitorizate pe traseu prin sistemul track & trace.

    – Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, contra cost prin intermediul unui furnizor privat de servicii poștale.


    Procesul de colectare și expediere către România a plicurilor conținând buletinele de vot se realizează de administrațile poștale din țările de rezidență.

    Cu toate acestea, Poșta Română fiind parte din Uniunea Poștală Universală a menținut un dialog constant cu toate administrațiile poștale străine pentru a trata cu prioritate toate timiterile poștale electorale (atât în cadrul procesului de expediere cât și de returnare) astfel încât procesul de prelucrare al trimiterilor poștale să fie accelerat.

    Mai mult decât atât, pentru a elimina impredictibilitatea curselor aeriene, Poșta Română a utilizat cursele auto proprii pentru serviciul de returnare a plicurilor electorale, predate de administrațiile poștale străine din Marea Britanie, Germania, Italia, Moldova, Serbia, Bulgaria și Ungaria, din celelalte țări plicurile electorale fiind expediate direct de către autoritățile poștale străine.

    Totodată, fiind în contact permanent atât cu administrațiile poștale străine dar și cu cetățenii români din diaspora, Poșta Română a răspuns tuturor solicitărilor particulare primite din partea cetățenilor români care nu recepționaseră plicurile expediate de Poștă.

    În baza prevederilor legale, Poșta Română a predat către AEP un număr total de 18.421 plicuri electorale, plicuri care au ajuns în România până joi, 3 decembrie ora 23:59 – data limită de primire a voturilor prin corespondență.

    După expirarea termenului limită prevăzut de legislația electorală în vigoare s-au întors în România 1.092 de plicuri. În acest sens apreciem ca un progres lăudabil faptul că AEP a introdus sistemul de informare al cetățenilor români din diaspora ale căror plicuri nu au fost recepționate până la data de 3 decembrie, facilitând astfel tuturor românilor posibilitatea exercitării alternative a votului fizic în secția de votare.

    Poșta Română susține întregul proces de votarare și încurajează utilizarea votului prin corespondență ca mijloc de exercitare a drepturilor democratice fundamentale.

    Cu toate acestea Poșta Română nu poate furniza informații cu privire la exprimarea efectivă a dreptului de vot de către fiecare cetățean care și-a exprimat această intenție, românii din diaspora având inclusiv posibilitatea ca și în ipoteza în care au optat pentru votul prin corespondență totuși să fi ales să voteze în secțiile de votare fizice sau să nu își mai exprime votul.

    În mod particular referitor la solicitările de informații publice vă comunicăm faptul că:
    1. Poșta Română a pregătit și expediat, în perioada 2-13.11.2020, un număr total de 35.808 plicuri pentru Votul prin Corespondență conform bazei de date primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, au părăsit România pe data de 24 noiembrie, 158 de plicuri destinate militarilor Români din Afganistan. Livrarea acestora a fost efectuată cu o aeronavă aparținând MAPN.


    2. În ceea ce privește confirmările de primire se impune diferențierea acestora între:
    – trimiteri cu formular standard de confirmare de primire (pentru trimiteri recomandate – țări cu care România nu are relații EMS, un număr 172 de trimiteri de acest tip) și
    – trimiteri EMS pentru care confirmarea de primire este electronică și se obține doar în urma unei solicitări formulate în mod expres către operatorii de destinație.


    3. Numărul plicurilor sosite în România până la data de 3 decembrie 2020 și predate către cele 3 birouri electorale de circumscripție este – 18.421 de plicuri.


    4. În data de 02 decembrie – au fost predate biroului 1 – 5.414 plicuri, biroului 2 – 5.283 de plicuri respectiv 5.344 biroului numărul 3. Rezultă un total de 15.941 de plicuri predate în data de 2 decembrie.


    În data de 3 decembrie au fost predate birourilor următoarele cantități de plicuri – biroul 1 – 785 de plicuri, biroul 2 – 837 şi biroul 3 – 858 de plicuri. Rezultă un total de 2.480 de plicuri predate în data de 3 decembrie.


    Menționăm și faptul că pe tot parcursul procesului electoral Poșta Română a colaborat în permanență cu operatorii poștali din tările de destinație, astfel încât procesul de distribuire a plicurilor cu documente să fie finalizat în cel mai scurt timp cu putință. Cea mai frecventă solicitare primită de la partenerii noștri a fost cea legată de numerele de telefon ale destinatarilor, în vederea contactării acestora, informație la care Poșta Română nu a avut acces.


    Am înregistrat un număr de aproximativ 250 de reclamații cu diverse subiecte. Dintre acestea aproximativ 60 se refereau la faptul că trimiterile erau blocate din motive necunoscute de operatorii poștali. Am avut astfel de situații în Ungaria, Franța sau Elveția. După intervențiile Poștei Române aceste trimiteri au fost deblocate și livrate către destinatari.


    Un alt aspect întâlnit a fost cel referitor la refuzul primirii plicului la poștă pe motiv că acesta nu este plătit. Precizăm că toate administrațiile poștale din țările unde au fost trimise pachetele de vot au fost informate despre faptul că plicurile de întoarcere sunt preplătite. Aceste informații au fost sesizate AEP, Poșta Română contactând administrațiile poștale din țările respective, iar problemele au fost rezolvate (în Statele Unite, unui cetățean i s-au cerut bani pentru expedierea plicului cu buletinul de vot în România, iar după intervenția companiei a primit banii înapoi de la poșta americană).

    ——————

    UPDATE

    A doua zi a votării în străinătate la alegerile parlamentare 2020 a început în Auckland, Noua Zeelandă, informează Ministerul Afacerilor Externe.

    A doua zi a votării în străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 5 și 6 decembrie 2020 a început astăzi, 5 decembrie 2020, la ora 20.00, ora României, când s-a deschis secția de votare organizată la Auckland, Noua Zeelandă.La ora 22.00, ora României, va începe a doua zi a votării și la secțiile de votare organizate în Canberra, Melbourne și Sydney, urmate de secțiile de votare din Adelaide (22.30 ora României) și Brisbane (ora 23.00 ora României).

    A doua zi a votării în străinătate va continua cu deschiderea secțiilor de votare organizate în Seoul și Tokyo (ora 24.00 ora României), Perth, Shanghai, Hong Kong, Beijing, Manila, Kuala Lumpur și Singapore (ora 1.00 ora României).

    Până la această oră, prima zi a votării s-a încheiat în 48 de secții din Noua Zeelandă, Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Republica Singapore, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Vietnam, Kazahstan, India, Sri Lanka, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Sultanatul Oman, Iran, Arabia Saudită, Belarus, Etiopia, Irak, Kenya, Kuweit, Qatar, Federaţia Rusă, Turcia.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din anul 2020 la oricare dintre cele 748 de secții organizate în străinătate, sâmbătă, 5 decembrie și duminică, 6 decembrie 2020.

    Secțiile de votare sunt deschise între orele 7.00 și 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare sau se află la rând în afara sediului secției de votare, pentru a intra în localul de vot.

    Ministerul Afacerilor Externe a lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate

    ————-

    UPDATE

    Până sâmbătă, la ora 18.00, ora României, au votat în total 71.497 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 50.168 şi-au exercitat dreptul la urne.

    La ora 17.00, ora României, s-au deschis și secțiile de votare organizate în vestul SUA (Los Angeles, Anaheim, Sacramento, San Francisco, Los Altos, Las Vegas, Portland și Seattle) și Canadei (Vancouver), informează Ministerul Afacerilor Externe.

    La această oră prima zi a votării în străinătate s-a încheiat în 19 secții de votare din Noua Zeelandă, Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Republica Singapore, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Vietnam și Kazahstan.

    Prima zi a votării continuă în 729 de secții de votare.


    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din anul 2020 la oricare dintre cele 748 de secții organizate în străinătate, sâmbătă, 5 decembrie și duminică, 6 decembrie 2020. Secțiile de votare sunt deschise între orele 7.00 și 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare sau se află la rând în afara sediului secției de votare, pentru a intra în localul de vot.

    De asemenea, MAE recomandă alegătorilor români din străinătate care doresc să își exercite dreptul de vot la secție utilizarea ambelor zile, 5 și 6 decembrie, pentru a vota, inclusiv pentru a evita posibilele aglomerări. Totodată, MAE recomandă insistent respectarea măsurilor de protecție sanitară aplicabile la secțiile de votare din străinătate și a măsurilor adoptate de autoritățile din statul de domiciliu/reședință în contextul pandemiei de COVID-19, inclusiv în contextul deplasării către/dinspre secția de votare

    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro.

    Lista sediilor secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul instituției, www.roaep.ro, dar și pe pagina de Internet a MAE, www.mae.ro.

    Ministerul Afacerilor Externe a lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate

    ——————-

    UPDATE

    Biroul Electoral Central a solicitat, în şedinţa de sâmbătă, Companiei Naţionale Poşta Română SA mai multe informaţii referitoare la votul exprimat prin corespondenţă la alegerile parlamentare de către românii aflaţi în diaspora, informează Agerpres.

    Conform adresei BEC, au fost solicitate detalii despre numărul trimiterilor documentelor de vot prin corespondenţă către alegători, pe date calendaristice; numărul confirmărilor de primire a documentelor de vot prin corespondenţă, pe date calendaristice; numărul plicurilor exterioare primite de Poşta Română şi numărul plicurilor exterioare predate de către Poştă birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, pe date calendaristice.

    Având în vedere prevederile art. 12 şi art. 14 alin. (6) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale anexei nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 673/2019 privind votul prin corespondenţă, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele:

    1. numărul trimiterilor documentelor de vot prin corespondenţă către alegători, pe date calendaristice;

    2. numărul confirmărilor de primire a documentelor de vot prin corespondenţă, pe date calendaristice;

    3. numărul plicurilor exterioare primite de instituţia dumneavoastră;

    4. numărul plicurilor exterioare predate de instituţia dumneavoastră birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, pe date calendaristice, se arată în adresa transmisă Companiei Naţionale Poşta Română.

    Potrivit Autorității Electorale Permanente mai multe plicuri cu votul românilor care au ales să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare 2020 nu au ajuns la birourile electorale.

    —————

    UPDATE

    Până sâmbătă, la ora 16.00, ora României, au votat în total 59.364 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 38.035 şi-au exercitat dreptul la urne.


    Informaţii privind votul prin corespondenţă: Potrivit președintelui Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu Buică, aproximativ 14.000 de plicuri cu votul românilor care au ales să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare 2020 nu au ajuns în țară.


    De asemenea, şeful AEP a declarat că nu are încă informaţii dacă s-a pierdut parte din voturile prin corespondenţă ale românilor din străinătate sau dacă acestea au fost blocate în anumite zone ale oficiilor poştale din ţările respective.



    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro.

    Lista sediilor secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul instituției, www.roaep.ro, dar și pe pagina de Internet a MAE, www.mae.ro.

    Ministerul Afacerilor Externe a lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate


    —————

    UPDATE

    Prima zi a votării în străinătate la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an s-a încheiat în cele mai estice şase secţii organizate în Australia – Canberra, Melbourne, Sydney, Adelaide, Brisbane şi Noua Zeelandă – Auckland, informează, sâmbătă, Ministerul de Externe.


    MAE informează că: Procesul de votare a decurs în condiții foarte bune și nu a fost necesară prelungirea votării.


    La ora 14.00, ora României, se va încheia prima zi a votării și la secțiile organizate în Seoul, Tokyo, Perth, Beijing, Shanghai, Hong Kong, Manila, Kuala Lumpur și Singapore.

    La ora 13.00, ora României, a început prima zi a votării la secția organizată pe coasta de est a Canadei, la Dieppe. La aceeași oră, votarea este în curs de desfășurare în 696 de secții de votare din Republica Coreea, Japonia, Australia, China, Filipine, Malaezia, Republica Singapore, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Vietnam, Kazahstan, India, Sri Lanka, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Sultanatul Oman, Iran, Arabia Saudită, Belarus, Etiopia, Irak, Kenya, Kuweit, Qatar, Federația Rusă, Turcia, Africa de Sud, Bulgaria, Cipru, Egipt, Estonia, Finlanda, Republica Elenă, Iordania, Israel, Liban, Lituania, Letonia, Republica Moldova, Palestina, Siria, Sudan, Ucraina, Zimbabwe, Albania, Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă, Croația, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Republica Macedonia de Nord, Regatul Maroc, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Tunisia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Senegal, Argentina, Brazilia, Chile, Uruguay și Canada.

    De asemenea, MAE recomandă alegătorilor români din străinătate care doresc să își exercite dreptul de vot la secție utilizarea ambelor zile, 5 și 6 decembrie, pentru a vota, inclusiv pentru a evita posibilele aglomerări.

    —————————


    UPDATE

    Până sâmbătă, la ora 13.00, ora României, au votat în total 42.114 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 20.785 şi-au exercitat dreptul la urne.


    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro.

    Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării pot vota la secțiile organizate în străinătate pe parcursul a două zile, sâmbătă, 5 decembrie și duminică, 6 decembrie, în intervalul orar 7:00 – 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23,59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.

    ———————-

    UPDATE:

    Votul pentru alegerile parlamentare este în desfăşurare în străinătate, unde până sâmbătă, la ora 11.00, ora României au votat în total 31.825 de români din afara ţării. Potrivit datelor publicate online pe platforma Autorităţii Electorale Permanente, 21.329 de alegători au votat prin corespondenţă, iar 10.496 şi-au exercitat dreptul la urne.

    ——————-

    Prima zi a votării în străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 5 și 6 decembrie 2020 a început în toate secțiile organizate în Europa, prin deschiderea la ora 9.00, ora României a secțiilor de votare organizate în vestul continentului, informează sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe.

    La ora 9.00, ora României, votul este în desfășurare în 695 secții de votare, din Asia, Europa și Africa (Noua Zeelandă, Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Indonezia, Singapore, Vietnam, Kazahstan, India, Sri Lanka, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Sultanatul Oman, Iran, Arabia Saudită, Belarus, Etiopia, Irak, Kenya, Kuweit, Qatar, Federaţia Rusă, Turcia, Africa de Sud, Bulgaria, Cipru, Egipt, Estonia, Finlanda, Republica Elenă, Iordania, Israel, Liban, Lituania, Letonia, Republica Moldova, Palestina, Siria, Sudan, Ucraina, Zimbabwe, Albania, Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă, Croația, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Regatul Maroc, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Tunisia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Senegal).

    Alegerile parlamentare 2020 au luat startul vineri, 4 decembrie, odată cu deschiderea primelor birouri de vot în străinătate. Prima secție de vot din cadrul acestui scrutin s-a deschis în Noua Zeelandă, la Auckland, vineri, ora 20, ora României.

    Având în vedere diferențele de fus orar, votarea în străinătate se desfășoară pe parcursul a 59 ore, secția din Auckland fiind prima care s-a deschis, iar secțiile din vestul Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, Anaheim, Sacramento, San Francisco, Los Altos, Las Vegas, Portland și Seattle) și Canadei (Vancouver) fiind ultimele care se vor închide (luni, 7 decembrie, ora 7.00, ora României).

    Date despre prezența la vot în timp real sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro.

    Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării pot vota la secțiile organizate în străinătate pe parcursul a două zile, sâmbătă, 5 decembrie și duminică, 6 decembrie, în intervalul orar 7:00 – 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23,59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.

    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la alegerile parlamentare la oricare dintre cele 748 de secţii organizate în străinătate.

    Lista sediilor secțiilor de votare din străinătate     poate fi consultată pe site-ul instituției, www.roaep.ro, dar și pe pagina de Internet a MAE, www.mae.ro.

    Ministerul Afacerilor Externe a
    lansat harta interactivă a secțiilor de votare în străinătate


    De asemenea, MAE a lansat şi un Call center dedicat
    alegătorilor români din afara țării: 004 021 431 2065.

    Linia telefonică,
    cu tarif normal, este disponibilă 24 din 24 de ore în perioada 3 decembrie 2020
    (începând cu ora 08.00) – 7 decembrie 2020 (până la ora 20.00, ora României).


    Potrivit Autorității Electorale Permanente, peste 700.000 de români cu domiciliul în străinătate sunt înscrişi în Registrul electoral, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani la data de 6 decembrie. Dintre aceștia, 3.939 s-au înscris deja pentru a vota la secţie, iar prin corespondenţă – 39.244.

  • Înaintea alegerilor parlamentare

    Înaintea alegerilor parlamentare

    Românii cu drept de vot sunt chemați,
    la finalul săptămânii, din nou la urne, de data aceasta pentru a alege membrii
    Parlamentului de la București.     Sunt 136 de mandate de senator și 329 de
    deputat, pentru care candidează peste 7000 de persoane – cu aproape 10 procente
    mai mult decât la precedentele alegeri parlamentare.


    O hartă a candidaților la
    acest scrutin, realizată de EFOR, arată că cei mai mulți candidați pe listele
    electorale, 641, are Partidul Mișcarea Populară, înființat de fostul președinte
    Traian Băsescu. Urmează, în ordine descrescătoare, partidul aflat la guvernare
    – PNL (640), Pro România (639), condus de fostul premier social-democrat Victor
    Ponta, și PSD (631), principalul partid de opoziție. USR-PLUS, singura alianță
    la aceste alegeri, are 616 candidați. Pe liste se regăsesc și foarte multe
    persoane care candidează din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) -
    unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească, a Partidului
    Ecologist Român sau a UDMR, dar și 43 de candidați independenți.


    Este al doilea rând de alegeri din acest an în România,
    după localele din 27 septembrie, și, la fel ca și atunci, atât pentru campania
    electorală, cât și pentru modul de exercitare a votului au fost stabilite
    reguli de desfășurare în acord cu situația generată de epidemia de coronavirus.
    În condițiile limitării numărului de participanți la întrunirile electorale la
    doar câteva zeci de persoane – întruniri permise, de altfel, doar cu
    respectarea unor condiții sanitare stricte, s-a mizat mult pe componenta
    digitală în timpul acestei campanii, mediul online fiind un vector important de
    transmitere a mesajelor electorale. Pentru acțiunile desfăşurate pe stradă,
    numărul persoanelor care se deplasează în grup a fost limitat la maximum 6, în
    timp ce pentru acţiunile din uşă în uşă, s-a stabilit ca echipele să fie
    formate din cel mult 2 persoane.


    A rezultat o campanie electorală atipică, la
    finalul căreia va urma un scrutin important, cu miză politică foarte mare
    pentru toți cei care candidează. Liberalii, care guvernează de mai bine de un
    an, speră ca acest scrutin să schimbe raportul de forțe din Parlament, dominat
    în ultimii patru ani de un PSD care le-a fost ostil, și să poată construi o
    majoritate. La un rezultat bun aspiră, firesc, și social-democrații, marii
    câștigători ai parlamentarelor din 2016, dar care au fost scoși de la
    guvernare, anul trecut, printr-o moțiune de cenzură.     Dar și Alianţa USR-PLUS, a
    cărei încredere într-un rezultat bun este motivată inclusiv de voturile
    obținute la locale.


    În ce priveşte diaspora, reamintim că aceasta va fi
    reprezentată în viitorul legislativ de 4 deputaţi şi doi senatori. În
    străinătate, peste 39 de mii de români au depus cereri de înregistrare pentru
    votul prin corespondenţă la aceste alegeri, cele mai multe venind de la românii
    din Marea Britanie, Germania, Italia, Spania şi Franţa. Pentru diaspora,
    secţiile de votare vor fi deschise două zile, pe 5 şi 6 decembrie. În ţară,
    votul va avea loc exclusiv duminică, 6 decembrie.

  • Jurnal românesc – 03.12.2020

    Jurnal românesc – 03.12.2020

    ***Plicurile cu voturile românilor din străinătate la alegerile parlamentare care nu ajung până la finalul zilei de 3 decembrie la Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, sunt considerate nule, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Cele mai multe cereri pentru votul prin corespondenţă au venit de la românii din Marea Britanie – peste 9.200, Germania – aproape 5.800, Italia – aproximativ 3.400, Spania – peste 3.300 şi Franţa – circa 2.800. Peste 1.000 de solicitări au fost depuse de românii din Belgia, Olanda, Elveţia, Austria, SUA şi Irlanda. Peste 71.000 buletine de vot au fost tipărite pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile parlamenare. AEP precizează că românii care au expediat în timp util plicul cu voturi primesc, pe email, o notificare prin care li se comunică faptul că documentele trimise au fost recepţionate şi că şi-au exercitat dreptul de a alege membrii Parlamentului de la Bucureşti. Alegătorii care nu primesc de la AEP o astfel de informare, vor putea vota la oricare dintre cele 748 de secţii organizată în străinătate. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor vor avea loc în străinătate pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00 – 21.00, cu posibilitate de prelungire.

    ***Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, şi omologul
    italian Luigi Di Maio, au purtat o discuţie telefonică în care au abordat,
    printre altele, subiectul înfiinţării în Italia de secţii de votare pentru
    alegerile legislative programate în acest weekend. Şeful diplomaţiei române l-a
    informat pe oficialul italian cu privire la măsurile luate de Bucureşti pentru
    organizarea secţiilor de votare în peninsulă, în condiţii de siguranţă şi cu
    asigurarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV2. Bogdan Aurescu a
    menţionat că, până în prezent, nu au fost semnalate probleme sau situaţii
    deosebite în pregătirea secţiilor. MAE român a propus înfiinţarea în Italia a
    137 de secţii de votare, cu 5 mai puţine decât la alegerile prezidenţiale din
    2019. Românii care se află peste hotare îşi pot alege reprezentanţii în Senat
    şi în Camera Deputaţilor la orice secţie înfiinţată în afara ţării chiar şi în
    baza unui act de identitate expirat, dacă valabilitatea acestuia a încetat în
    perioada 1 martie – 6 decembrie.




    ***Liga Studenţilor Români din Străinătate şi
    Ministerul Educaţiei şi Cercetării au semnat un acord de colaborare al cărui
    principal obiectiv îl reprezintă promovarea imaginii României şi a identităţii
    româneşti în străinătate. Acțiunile comune vizează, totodată, conștientizarea
    și înțelegerea a ceea ce înseamnă studiul în străinătate pentru elevii din
    învățământul liceal şi promovarea excelenței universităților românești.
    Ministrul de resort, Monica Anisie, a declarat că Liga Studenţilor Români din
    Străinătate a făcut imense servicii atât ţării, cât şi sistemului de
    învăţământ românesc, prin promovarea imaginii unei Românii educate şi
    prin faptul că foarte mulţi dintre membrii săi, care au revenit acasă, pun
    umărul la dezvoltarea societăţii româneşti. La rândul său, preşedintele LSRS,
    Robert Stredie, a spus că prin semnarea acestui acord, Liga doreşte să
    transmită că sprijinirea educaţiei din România a fost şi va rămâne o prioritate
    pentru comunitatea de studenţi din străinătate şi că îşi doreşte ca, în viitor,
    LSRS să reprezinte o prioritate pentru Minister. Pentru identificarea şi
    implementarea proiectelor comune s-a decis înfiinţarea unui grup de lucru din
    care vor face parte, alături de Minister şi LSRS, reprezentanţi ai Consiliului
    Naţional al Rectorilor şi ai altor instituţii cu rol în domeniul educaţiei.
    Aceştia se vor întâlni trimestrial sau de fiecare dată când se va considera
    oportun.




    ***Galeria Anca Poterașu participă la a 18-a ediție a
    Târgului New Art Dealers Alliance Miami, desfășurat online, în perioada 1-5
    decembrie. Galeria este reprezentată de artiştii Dragoș Bădiță, Oana Coşug,
    Megan Dominescu, Aurora Király și Larisa Crunțeanu, care expun în cadrul
    expoziţiei intitulate 4 ‘ 14 ‘ 26 grade est. Lucrările acestora pot fi
    vizionate și fizic, la Centrul de Artă Contemporană WIELS din Bruxelles, unde
    se află expoziţia cu acelaşi nume. New Art Dealers Alliance este un colectiv
    non-profit de profesioniști care lucrează cu arta contemporană. Membrii NADA
    includ galerii, directori de galerii, spații de artă non-profit, consilieri de
    artă, curatori, scriitori, muzee și profesioniști din întreaga lume. NADA
    găzduiește anual două târguri: la New York, în martie, și la Miami, în
    decembrie. Galeria Anca Poterașu se află la a doua participare la târgul de
    artă NADA Miami, iar prezenţa la manifestare este sprijinită de Institutul
    Cultural Român.

  • România 43

    România 43

    Informaţii privind votul pentru alegerile parlamentare în diaspora din 5 şi 6 decembrie 2020.



  • Jurnal românesc – 02.12.2020

    Jurnal românesc – 02.12.2020

    ***Românii din afara ţării care deţin un document ce atestă reşedinţa în străinătate şi al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie pot vota la alegerile parlamentare din weekend, a transmis Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia arată că documentul care atestă reşedinţa în străinătate poate fi prezentat biroului electoral al secţiei de votare în original, în copie sau în format electronic.

    Până cel mai târziu cu 48 de ore înaintea primei zile a votării, Ministerul Afacerilor Externe întocmeşte şi aduce la cunoştinţă publică lista documentelor ce atestă reşedinţa în străinătate ale căror termene de valabilitate au expirat anterior datei de 1 martie 2020 şi care sunt considerate valabile de statul emitent, a precizat AEP.

    Totodată, românii pot vota în străinătate şi în baza unui act de identitate expirat, dacă valabilitatea acestuia a încetat în perioada 1 martie – 6 decembrie. AEP le reaminteşte celor care votează prin corespondenţă că plicul cu voturile lor trebuie să ajungă la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă până pe 3 decembrie. În cazul în care alegătorul apreciază că acesta nu va ajunge la timp îl poate transmite la orice operator de curierat sau îl poate depune personal la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor vor avea loc în străinătate pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00 – 21.00, cu posibilitate de prelungire.

    ***Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a dat startul primei sesiuni de finanțare nerambursabilă pentru anul 2021. Instituţia transmite că cererea de finanțare și documentaţia necesară pot fi trimise doar în format electronic, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro. Lista actelor necesare, precum şi Ghidul de finanțare nerambursabilă 2021, se găsesc pe site-ul Departamentului. După transmiterea actelor, solicitantul primeşte un număr de înregistrare. Ulterior, responsabilul de proiect îi va solicita, prin e-mail, documente suplimentare sau clarificări, în funcție de specificul proiectului. DRP atrage atenţia că solicitantul are obligația de a răspunde acestor interpelări în cel mult 3 zile lucrătoare.

    Finanţările nerambursabile se acordă în urma evaluării programelor, proiectelor sau acţiunilor de către o comisie şi se realizează efectiv prin contracte încheiate cu solicitanţii care au întrunit cumulativ condiţiile prevăzute în Ghid, precum şi în Legile 321/2006 și 299/2007, ambele cu modificările și completările ulterioare. DRP precizează că plafonul maxim acordat este de 100.000 lei pentru fiecare proiect aprobat şi că, în 2021, vor fi organizate mai multe sesiuni de depunere a cererilor de finanțare.

    ***România a fost şi va fi în continuare un susţinător consecvent şi fără rezerve al aspiraţiilor legitime ale cetăţenilor şi al parcursului european ireversibil al Republicii Moldova, a transmis ambasadorul ţării noastre la Chişinău, Daniel Ioniţă, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

    Diplomatul a spus că Bucureştiul este pregătit să reia cât mai repede posibil dialogul la nivel politic şi tehnic cu Chişinăul pentru continuarea multiplelor proiecte comune. Totodată, ambasadorul a evocat înfăptuirea Marii Uniri acum 102 ani, despre care spune că a fost un moment de referinţă în istoria noastră modernă, o dovadă incontestabilă a ataşamentului poporului român faţă de valorile libertăţii, echităţii sociale, democraţiei, ale respectului reciproc şi toleranţei, valorile pe care România le promovează cu consecvenţă în plan intern, precum şi în politica sa externă.

    Daniel Ioniţă a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis va efectua o vizită în stânga Prutului imediat după preluarea mandatului de către preşedintele-ales al Republicii Moldova, Maia Sandu.

    ***Expoziția Tente de culoare a artistului israelian de origine română Eduard Almashe este deschisă la sediul ICR Tel Aviv până pe 8 decembrie. Sunt prezentate lucrări abstracte inspirate din rădăcinile românești ale autorului și din diferite episoade de viață cotidiană israeliană, care și-au lăsat amprenta asupra universului său de creație. Eduard Almashe s-a născut la Alba Iulia în 1946. A imigrat în Israel în 1982, unde a realizat, la solicitarea autorităților locale, sculpturi metalice exterioare care pot fi văzute în parcuri și piețe publice din orașe precum Raanana sau Hod HaSharon. A participat, de-a lungul timpului, la importante expoziții solo și colective în Israel și România. În creațiile sale, utilizează tehnici de fusion art, mixed media și colaj, foloseşte atât materiale clasice, precum culori în ulei pe suport de lemn și hârtie, ca și instrumente tehnice, precum centrifuge, componente de calculator sau de ceas. Expoziția poate fi vizitată doar cu programare telefonică.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Alegeri parlamentare 2020. Tehnica votării pentru românii de peste hotare.


  • România 43

    România 43

    Conferință
    de presă pe tema organizării alegerilor parlamentare în străinătate susţinută de reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procese electorale din cadrul
    MAE, Iulian Ivan.


  • Jurnal românesc – 10.11.2020

    Jurnal românesc – 10.11.2020

    ***Ministrul de
    Externe, Bogdan Aurescu, i-a solicitat omologului olandez Stef Blok sprijinul
    pentru organizarea de secţii de votare pe teritoriul Olandei pentru alegerile
    parlamentare din România. De asemenea, şeful diplomaţiei române i-a prezentat
    acestuia măsurile adoptate de Bucureşti pentru a garanta buna desfăşurare a
    scrutinului legislativ în străinătate. Ministerul de Externe transmite că
    partea olandeză şi-a exprimat întreaga disponibilitate. Bogdan Aurescu a
    declarat că votul clasic, la urne, va depinde foarte mult de evoluţia pandemiei
    în ţările în care se vor desfăşura alegerile. El a precizat că, deocamdată, au
    fost identificate 611 secţii de votare şi că termenul final de comunicare a
    numărului total de secţii ce vor fi organizate în diaspora este 16 noiembrie.
    MAE transmite că, în cadrul discuţiilor, oficialul român a evidenţiat rolul de
    liant între cele două state reprezentat de comunitatea românească din Olanda,
    despre care a spus că este bine integrată şi aduce o contribuţie pozitivă la
    dezvoltarea societăţii şi economiei ţării gazdă. Aproximativ 38.000 de români
    sunt oficial înregistraţi la municipalitățile olandeze, potrivit datelor
    Biroului Central de Statistică al Olandei.




    ***Ministerul de
    Externe a lansat un apel către românii din străinătate să se implice în
    activitatea secţiilor de votare, pentru a evita formarea de cozi la urne.
    Reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procese electorale din cadrul
    instituţiei, Iulian Ivan, a declarat că românii din diaspora pot ocupa poziţii
    de preşedinţi, locţiitori sau membri ai secţiilor de votare. Resursa
    umană a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare este redusă în raport
    cu necesarul optim de membri pentru un număr atât de mare de secţii de votare,
    mai ales în contextul pandemiei. Un număr insuficient de membri va conduce la
    desfăşurarea procesului electoral într-un mod greoi, cozile în faţa secţiilor
    de votare posibil să crească, şi de aceea mizez pe spiritul civic al
    concetăţenilor noştri (…) ca împreună să desfăşurăm votarea în condiţii
    excelente    , a afirmat Ivan.

    Acesta a estimat că, în total, 750-755 de
    secţii de votare vor fi organizate în afara graniţelor pentru alegerile
    legislative din decembrie şi că, până în prezent, singurele ţări care au
    refuzat să permită înfiinţarea de secţii de vot pe teritoriile lor sunt Malta,
    Nigeria, Venezuela şi Coreea de Nord. Alegerile pentru Senat şi Camera
    Deputaţilor sunt programate să se desfăşoare în străinătate timp de două zile,
    pe 5 decembrie şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00 – 21.00, cu posibilitate
    de prelungire.




    ***Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni a publicat spre consultare Ghidul de finanțare
    nerambursabilă 2021. Documentul se găseşte începând din 9 noiembrie pe site-ul
    propriu www.dprp.gov.ro. Instituţia transmite că finanţările nerambursabile se
    acordă în urma evaluării programelor, proiectelor sau acţiunilor de către o
    comisie şi se realizează efectiv prin contracte încheiate cu solicitanţii ce au
    întrunit cumulativ condiţiile prevăzute în Ghid, precum şi în Legile 321/2006
    și 299/2007, ambele cu modificările și completările ulterioare. DRP precizează
    că plafonul maxim acordat este de 100.000 lei pentru fiecare proiect aprobat şi
    că, în 2021, vor fi organizate mai multe sesiuni de depunere a cererilor de
    finanțare. Şeful Departamentului, Ovidiu Burdușa, şi-a exprimat speranţa ca de
    Ziua Națională a României, la 1 decembrie, să lanseze prima sesiune de depunere
    a cererilor de finanțare pentru anul viitor. Secretarul de stat i-a îndemnat pe
    cei interesaţi să parcurgă documentul şi să transmită propuneri sau sesizări la
    adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro. Ghidul de finanțare nerambursabilă 2021
    se află în consultare publică timp de 10 zile lucrătoare.




    ***Fotograful
    Petruț Călinescu participă, cu proiectul Marea Neagră, la
    Festivalul Internațional de Fotografie de la Tel Aviv, care are loc până pe 21
    noiembrie. Ediția a 8-a a celui mai important eveniment de profil din Israel
    are, anul acesta, tema Transformation şi se desfăşoară atât online,
    cât şi în aer liber, în Piața HaMedina din centrul Tel Avivului, pentru a evita
    răspândirea noului coronavirus. Petruţ Călinescu este un fotograf independent
    şi co-fondator al Centrului de Fotografie Documentară din România. Laureat al
    mai multor premii naţionale şi internaţionale, fotoreporterul este reprezentat
    la nivel internațional de agenţia londoneză Panos Pictures și de LAIF în
    Germania, Elveția și Austria. Fotografiile sale au apărut în publicaţii precum
    Sunday Times, Business Week, The New Statesman, New York Times Lens, Esquire
    sau 6 Mois. România se află la a 4-a participare la acest eveniment.
    Reprezentanţa Institutului Cultural Rromân la Tel Aviv transmite că intrarea la
    Festival este liberă, însă tururile ghidate sunt disponibile doar cu înregistrare
    în prealabil.

  • Dispute politice privind bugetul 2021

    Dispute politice privind bugetul 2021

    Pandantul
    crizei sanitare severe pe care a generat-o pandemia este criza economică.
    Organismele financiare internaţionale sunt necruţătoare în prognozele lor
    privind declinul accentuat al economiei mondiale în 2020, chiar dacă anticipează
    că anul viitor lucrurile vor sta mai bine, pe măsură ce debutul atât de
    aşteptat al vaccinării în masă va permite ridicarea restricţiilor şi va lăsa
    afacerile să respire în voie.


    La Bucureşti, opoziţia de stânga insistă asupra
    obligativităţii Executivului liberal de a prezenta proiectul de buget pe 2021
    şi l-a chemat pe primul ministru şi lider al PNL, Ludovic Orban, să ofere
    indicii asupra construcţiei bugetare. Preşedintele PSD şi al Camerei
    Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a susţinut că guvernul i-a lăsat pe români pe cont
    propriu în faţa pandemiei. PSD îi suspectează pe liberali că intenţionează să
    crească taxele şi impozitele pentru a face rost de fonduri.


    Marcel Ciolacu: Dacă
    rămân la guvernare, vor mări TVA-ul şi vor vinde tot ce a mai rămas de preţ în
    patrimoniul statului, toate companiile româneşti profitabile. Vor face singurul
    lucru pe care îl ştiu: să taie salariile şi să facă concedieri.


    În
    replică, premierul Orban a dat asigurări că bugetul pentru anul viitor nu va
    include taxe şi impozite suplimentare. El a explicat că, potrivit legii, în an
    electoral, actualul Guvern nu are obligaţia de a depune proiectul legii
    bugetului pentru anul viitor, dar Executivul îl pregăteşte deja.


    Ludovic Orban:
    În
    construcţia bugetară pe care o pregătim nu vom creşte taxele şi impozitele.
    Orice creştere de venituri pe care o vom include va avea la bază creşterea
    economică, o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, pe baza
    eficientizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – ANAF, digitalizării
    activităţii de colectare a taxelor şi impozitelor, de asemenea, pe baza lovirii
    evaziunii fiscale, acolo unde ea există.


    Liderul de grup al USR de la
    Camera Deputaţilor, Cătălin Drulă, a apreciat că viitorul Parlament, care va
    rezulta după alegerile din 6 decembrie, trebuie să aprobe bugetul pentru 2021.
    Opinia este împărtăşită de PMP. Liderul său de grup de la Cameră, Marius Paşcan, a declarat că viitorul Guvern trebuie
    să propună bugetul pentru 2021, buget care, în opinia lui, ar trebui să se
    axeze pe investiţii în infrastructură. Liderul Pro România, fostul premier
    social-democrat Victor Ponta, a avertizat că, în 2021, criza economică va fi
    mai dură decât cea din urmă cu un deceniu. Din partea UDMR, liderul de grup din
    Camera Deputaţilor, Benedeck Zacharie, i-a reproşat premierului lipsa de
    transparenţă.


    În disputa legată de viitorul buget, încă necunoscut, toată lumea
    pare să aibă dreptate: guvernul când spune că nu e obligat să-l prezinte şi
    că-i revine Executivului rezultat din apropiatele alegeri sarcina de a-l
    propune, dar şi opoziţia, căreia absenţa oricăror informaţii despre viitoarea
    arhitectură bugetară îi oferă muniţie electorală legitimă, pe care nu ezită s-o
    folosească.

  • Covid19, vaccinuri şi voluntariat

    Covid19, vaccinuri şi voluntariat

    Confruntate cu noi recorduri negative privind cazurile zilnice de infectare cu SarsCov2, autoritățile române caută soluții pentru încetinirea pandemiei, în așteptarea unui vaccin. După o ședința cu mai mulți specialiști din sănătate, președintele Klaus Iohannis a estimat că primele doze ar putea ajunge în România în primele luni ale lui 2021, prioritate la administrare urmând să aibă cei din sistemul medical şi persoanele aflate în grupele de risc


    România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19 atunci când acestea vor fi disponibile, urmând ca ţării noastre să îi revină o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin. Din cauza cererii extrem de ridicate la nivel mondial şi a capacităţîi, totuşi, destul de reduse de producţie, vaccinul va ajunge în ţările europene în mod etapizat. Pentru România, ne aşteptăm că prima tranşă primită să ajungă, în cel mai favorabil scenariu, în primul trimestru al anului viitor. Vaccinarea întregii populaţii va începe cel mai devreme în primăvară.


    El a mai spus că, în acest moment, nu există motive pentru reimpunerea stării de urgenţă, dar ce se va întâmpla pe viitor este greu de prevăzut. Șeful statului a explicat că restricţiile aflate în vigoare pentru limitarea transmiterii noului coronavirus dau rezultate, iar fără acestea sistemele sanitare şi din România şi din toată Europa ar fi fost cu mult depăşite.


    Pe de altă parte, Iohannis a reafirmat că nu se ia în calcul amânarea alegerilor parlamentare programate pentru 6 decembrie, dând ca exemplu scrutinul prezidențial desfășurat în Statele Unite – țară mult mai greu lovită de pandemie decât România.


    Între timp, în sprijinul sistemului medical și al autorităților vine și societatea civilă, prin implicarea pe baza de voluntariat. În București, de exemplu, 250 de studenţi, dintre care 150 medicinişti, vor fi prezenţi zilnic în două puncte de lucru coordonate de către Prefectura Capitalei, de unde vor derula telefonic anchete epidemiologice.


    ‘Ne bucurăm că un spirit civic autentic îi defineşte pe studenţii medicinişti să contribuie la o realitate mai bună în vremuri grele’, a subliniat rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Capitală. La rândul sau, premierul Ludovic Orban le-a mulțumit voluntarilor, spunând că aceștia fac un lucru extraordinar. Și studenţii din anii lI şi III ai Institutului Medico-Militar vor face voluntariat la call center-urile Direcţiei de Sănătate Publică, iar cei din anii IV, V şi VI vor lucra în spitalele militare din ţară, în facilităţile de tratare sau suport COVID. La Cluj, 100 de studenţi voluntari de la medicină fac și ei anchete epidemiologice. Marți, circa 100 de angajați din domeniul medical au protestat la București făţă de lipsa de reacţie a Guvernului la solicitările de sprijin financiar, uman şi logistic înaintate de sindicatul SANITAS.

  • Jurnal românesc – 04.11.2020

    Jurnal românesc – 04.11.2020

    Acesta a arătat că primii inoculaţi vor fi cei din sistemul medical şi persoanele din grupele de risc, urmând ca vaccinarea întregii populaţii să înceapă cel mai devreme la primăvară. România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19, atunci când acestea vor fi disponibile, urmând ca ţării noastre să îi revină o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin, a declarat preşedintele. În ceea ce priveşte posibilitatea decretării stării de urgenţă sanitară şi anulării alegerilor pentru Parlamentul României, preşedintele a afirmat că experţii nu consideră că acest lucru se impune şi a oferit drept exemplu scrutinul prezidenţial din Statele Unite ale Americii, care a avut loc pe 3 noiembrie.

    În momentul acesta nu luăm în calcul amânarea alegerilor (…) trebuie să vedem evoluţia în întreg şi să luăm acele măsuri care permit controlul extinderii pandemiei şi atunci cu siguranţă şi alegerile vor fi posibile, a spus Iohannis.

    Pe de altă parte, liderul social-democraţilor din Legislativul de la Bucureşti, Marcel Ciolacu, este de părere că, dacă vor fi organizate alegeri în decembrie toată România va intra din nou în stare de urgenţă şi carantină. El consideră că Guvernul liberal va organiza alegeri parlamentare în orice condiţii. Scrutinul pentru desemnarea membrilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor este programat să aibă loc pe 6 decembrie, iar în străinătate se va desfăşura pe durata a două zile.

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie a fost de 18.981.242, cu 2.012 mai mic decât la 30 septembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.237.521 aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 743.721, în străinătate. Aceştia din urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 235.250, Germania – 105.211, Italia – 67.884, Statele Unite ale Americii – 60.909, Canada – 44.115, Spania – 45.050, Israel – 40.692 şi Ungaria – 27.145. Potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de români, iar în iulie, ministerul Economiei a estimat că circa 1,2 milioane au revenit în ţară pe fondul crizei sanitare.

    Tinerii etnici români din Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria sunt încurajaţi de Institutul Cultural Român să participe la concursul Colaj de obiceiuri de iarnă. Copiii şi tinerii cu vârsta maximă de 20 ani sunt invitaţi să se înregistreze audio-video interpretând colinde sau prezentând obiceiuri de iarnă româneşti, păstrate în rândul comunităţilor locale. Pot fi prezentate obiceiuri de Crăciun, de Sfântul Nicolae, de Anul Nou, Bobotează, reţete culinare sau procedee de confecţionare a unor obiecte folosite la colindat. Materialele video nu trebuie să depăşească 5 minute şi pot fi transmise la adresa vlad.condrea@icr.ro, până la data de 12 noiembrie. Fiecare participant se poate înscrie în concurs cu un singur clip video, iar ICR precizează că înregistrările în care vor apărea mai multe persoane vor putea primi un singur premiu. Rezultatele vor fi anunţate pe 16 noiembrie. Vor fi decernate 21 de premii în valoare totală de 5.040 de euro. ICR precizează că va realiza un colaj cu materialele căştigătoare, care va fi publicat pe 11 decembrie.

    Pictoriţa israeliană de origine română Bella Rosenbaum este invitata reprezentanţei Institutului Cultural Român la Tel Aviv în cadrul seriei Portret de artist. Aceasta va dialoga cu directorul adjunct al ICR Tel Aviv, Cleopatra Lorințiu, despre procesul de creație, crezul artistic, precum și despre personalitățile care i-au marcat cariera de-a lungul timpului. Bella Rosenbaum s-a născut la Fălticeni. A imigrat, împreună cu familia, în Israel, unde a urmat studii de arte plastice și arhitectură, după care a avut o intensă activitate în domeniu. Lucrările sale au făcut parte din expoziții de grup și individuale prezentate în Israel, Canada, Germania şi România. Artista a realizat expoziții de pictură la Piatra-Neamț, locul copilăriei sale, și a prezentat lucrări ale tinerilor pictori români la Galeria Municipală din Hertzlyia. Prin seria Portret de artist, reprezentanţa culturală românească în Israel îşi propune incursiuni în activitatea unora dintre personalitățile marcante ale scenei culturale israeliene care au rădăcini românești sau care realizează frecvente schimburi culturale cu România. Materialul video cu Bella Rosenbaum va fi transmis pe 5 noiembrie, de la ora 18.00, pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv și pe canalul de YouTube.

  • România 43

    România 43

    Modificări privind votul românilor din străinătate, aduse în procedură de urgenţă, actului normativ ce reglementează alegerile parlamentare din 6 decembrie.

    Interviu cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică.