Radio România Internațional

Tag: alegeri Parlamentul European

  • Jurnal românesc – 29.03.2023

    Jurnal românesc – 29.03.2023

    Documentul oferă răspunsuri la unele dintre cele mai frecvente întrebări adresate de cetăţenii români din afara graniţelor ţării cu privire la exercitarea dreptului de vot la secţie, precum: documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate, orarul secţiilor de votare, modalitatea de a deveni membri ai birourilor secţiilor de votare organizate în străinătate şi detalii despre Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Documentul menţionat este disponibil pe pagina de internet a MAE, în cadrul secţiunii dedicată alegerilor pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024.

    O expoziţie-eveniment dedicată operei lui Constantin Brâncuşi, care cuprinde opere împrumutate de la Tate Modern, MoMA, Muzeul Guggenheim, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago, Dallas Museum of Art, a fost vernisată, marţi, la Centrul Pompidou din Paris, unul dintre cele mai prestigioase muzee de artă modernă şi contemporană din lume.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, retrospectiva Centrului Pompidou reuneşte, în premieră, o colecţie de peste 200 de sculpturi, fotografii, desene, filme, arhive, unelte şi mobilier de atelier, inclusiv Atelierul lui Brâncuşi, loc de creaţie şi de viaţă al artistului şi operele din patrimoniul românesc, de la Muzeul Naţional de Artă al României şi de la Muzeul de Artă de la Craiova.

    O secţiune distinctă este dedicată Ansamblului monumental ‘Calea Eroilor’ de la Târgu Jiu, care cuprinde capodoperele ‘Masa tăcerii’, ‘Poarta sărutului’ şi ‘Coloana infinitului’. Inclusă în expoziţia pariziană este şi lucrarea ‘Cuminţenia Pământului’. Iniţiativa Centrului Pompidou transpune afinităţile culturale majore dintre România şi Franţa şi rolul esenţial al culturii în ansamblul relaţiilor bilaterale dintre cele două state. Expoziţia va putea fi vizitată până la 1 iulie.

    Institutul Cultural Român de la Madrid prezintă, la sediul reprezentanței, expoziția “Atlasul frumuseții. Femeile lumii și poveștile lor”, care reunește 36 de fotografii semnate de Mihaela Noroc din albumul devenit celebru în întreaga lume, “Atlasul Frumuseții”. Expoziția, care poate fi vizitată în perioada 3 – 30 aprilie, este organizată sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei. Vernisajul va avea loc miercuri, 3 aprilie 2024, ora 19.00, în prezența criticului de artă spaniol Cristina Carrillo de Albornoz Fisac. Expoziția reunește portrete de femei din România, Spania, Japonia, Mexic, Afganistan, Statele Unite, India și invită publicul să descopere o lume diversă, fascinantă, povești de viață autentice surprinse prin lentila aparatului foto. Născută în 1985, Mihaela Noroc este absolventă a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Ca fotograf, Mihaela Noroc lucrează de peste 10 ani la proiectul “Atlasul Frumuseţii”.

    Expoziţia de ilustrații de carte pentru copii “Urmăreşte pisica!”, realizată de Clubul Ilustratorilor din România împreună cu ICR Varşovia, este prezentată publicului din orașul Wieliczka în perioada 23 martie – 28 iunie 2024, la Centrul Cultural Mediateka și la Biblioteca din localitate. Expoziția prezintă 25 de ilustrații semnate de artiști români, membri ai Clubului Ilustratorilor din România.

    La momentul înființării, în 2005, Clubul Ilustratorilor reunea zece graficieni – studenți și absolvenți, coordonați de Stela Lie, profesorul lor de la Universitatea Națională de Arte Plastice din București, dornici să facă parte dintr-un proiect comun – ilustrația de carte.

    Prima expoziție, “Imagini care spun povești”, a fost găzduită de galeria Simeza. Au urmat numeroase expoziții în țară și străinătate, participări la Târguri de Carte (Bookfest și Gaudeamus București, Bologna, Istanbul, Kolkata – India, Saarbruecken, Madrid, Ierusalim, Varșovia), la conferințe și workshopuri, la emisiuni și interviuri. Expoziţia itinerată acum la Wieliczka este rezultatul colaborării Institutului cu Clubul Ilustratorilor din România și a fost prezentată în Polonia la Târgul de Carte de la Varşovia, la Cracovia și Szczecin.

  • Un nou impuls pentru Europa democratică

    Un nou impuls pentru Europa democratică

    La fiecare cinci ani, cetăţenii europeni sunt chemaţi la urne pentru a-şi
    desemna reprezentanţii în Parlamentul European, singura instituţie a Uniunii
    Europene aleasă prin vot direct. Anul acesta, alegerile sunt programate între 6
    şi 9 iunie. Va înceta mandatul actualului Parlament, care a fost marcat de o
    serie de provocări, de la pandemia de COVID-19 la războiul din Ucraina. Care este
    bilanţul forului european în ultimii cinci ani şi ce pot aduce nou alegerile
    din iunie? Vor reprezenta ele un nou impuls pentru democraţia europeană? Care
    vor fi principalele teme ale campaniei electorale pentru Europarlamentare? Care
    va fi prezenţa la vot? Sunt Florin Orban
    şi vă invit să aflaţi răspunsuri la aceste întrebări de la eurodeputatul Iuliu
    Winkler, din grupul Partidului Popular European, membru al Uniunii Democrate Maghiare
    din România.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Jurnal românesc – 26.04.2019

    Jurnal românesc – 26.04.2019

    Ministerul Afacerilor Externe a lansat Ghidul alegătorului român din străinătate. Documentul e disponibil pe site-ul instituţiei, la secţiunea dedicată alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai 2019. Ghidul include informații referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate și procedura de vot. Cetățenii români care se află în străinătate în ziua alegerilor pot vota la orice secție organizată în străinătate. Cetățenii români înscriși pe listele electorale ale altor state membre UE pot să-și exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European numai după ce dau o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu și-au exercitat dreptul de vot la același scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE pe ale cărui liste electorale sunt înscrişi. Pe site-ul MAE găsiţi şi lista celor 441 de secții de votare din străinătate. În data de 26 mai 2019 vor avea loc alegeri pentru membrii din România în Parlamentul European. Votarea începe la ora 7.00 (ora locală) și se desfășoară până la ora 21.00 (ora locală), când secția de votare se închide. Mandatul în Parlamentul European este de 5 ani.



    La Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti a avut loc masa rotunda cu tema Ce ştim despre diaspora românească? Analiză şi acţiune”, organizată de Departamentul Români din Afara Granițelor al Administrației Prezidențiale. Profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Capitală, a subliniat că trebuie gândită o strategie în privinţa diasporei, trebuie realizate sondaje de către Guvern în rândul diasporei, cele mai recente datând din 2007-2008. Sociologul, moderator al evenimentului, a mai atras atenţia asupra lipsei de politici de migraţie şi a crizei de încredere dintre diaspora, tineretul din România, care e orientat masiv spre plecarea din ţară, şi politicieni şi administraţia publică centrală în principal.


    La masa rotundă au participat organizații naționale, internaționale și analiști români din diaspora. O analiză de reţea a diasporei româneşti a fost prezentată de Andra-Lucia Martinescu, doctorandă la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, Rareş Burlacu, doctorand la École Nationale d’Administration Publique din Canada, şi Maria-Cătălina Moisescu, doctorandă la Universitatea Freiburg din Elveţia. Prof. Dana Diminescu, de la Telecom ParisTech din Franţa, a făcut o pledoarie pentru Atlasul E-diasporas şi beneficiile acestuia pentru România, în timp ce Oana Mitea, director executiv al Fundaţiei Comunitare Ţara Făgăraşului, a prezentat Raportul privind potenţialul de implicare a Diasporei în comunităţile din Ţara Făgăraşului.



    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat anul trecut, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 de persoane populaţia tânără cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate recent. Populaţia vârstnică număra, la 1 ianuarie 2019, 3,674 milioane de persoane, în timp ce populaţia tânără era reprezentată de 3,240 milioane de persoane. Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018.



    Bulgaria şi România se situează pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul fetelor care studiază tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Potrivit unor date furnizate de Eurostat, în Bulgaria, respectiv, în România fetele reprezintă aproximativ 33%, respectiv 31% din totalul elevilor de liceu şi studenţilor în IT. La nivelul Uniunii Europene fetele reprezintă, în medie, doar 17% din numărul total al tinerilor care învaţă în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

  • Ce-şi doresc cetăţenii de la viitoarele alegeri europene?

    Ce-şi doresc cetăţenii de la viitoarele alegeri europene?

    În
    toate statele Uniunii vor avea loc, în luna mai a anului viitor, alegeri pentru
    Parlamentul European. Imigraţia provenită din afara spaţiului comunitar, cu
    pandantul ei toxic reprezentat de curentele populist-naţionaliste, abaterile de
    la rigorile statului de drept, bugetul Uniunii sau efectele Brexitului vor
    domina campania în multe din ţările UE. Un sondaj Eurobarometru, publicat luni,
    i-a chestionat pe europeni cu privire nu la temele de campanie, ci la calitatea
    acesteia. Au fost vizate aspecte precum înclinaţia de a merge la vot,
    preocupările legate de fraudă şi manipulare electorală. Datele sondajului arată
    că prezenţa mai multor tineri şi femei pe listele de candidaţi şi o mai bună
    informare despre actuala Uniune Europeană sunt factori care i-ar determina pe
    alegătorii europeni să meargă la vot în acest scrutin. La întrebarea despre
    îngrijorările europenilor legate de alegeri, potenţialul de fraudă sau de atac
    cibernetic a fost cea mai menţionată temă. Aproape două treimi şi-au exprimat
    îngrijorarea cu privire la dificultăţile unor grupuri de populaţie, cum ar fi
    persoanele cu dizabilităţi sau persoanele în vârstă, de a-şi exercita dreptul
    de vot, iar peste jumătate şi-au exprimat temerea faţă de potenţiala influenţă
    externă asupra alegătorilor, cum ar fi grupurile criminale sau ţările terţe.

    Românii sunt printre cei mai îngrijoraţi europeni în ce priveşte transparenţa
    campaniilor electorale, iar cele mai mari îngrijorări ale românilor provin din
    experienţă. România s-a confruntat, în cele 3 decenii de democraţie postcomunistă,
    în diverse procese electorale, cu tentative de fraude şi de influenţare a
    votului, cu manipulare electorală sau vot multiplu. Iar toate acestea se
    reflectă în eurobarometrul de luni. Aproape două treimi dintre conaţionali -
    mult peste media europeană, care se află sub 50% – se tem că la scrutinul
    europarlamentar vor vota persoane care nu au acest drept sau că vor exista
    electori care vor vota de două ori. În procente similare, care-i fac lideri
    printre europeni la capitolul temeri de natură electorală, respondenţii români
    spun că oamenii sunt constrânşi să voteze într-un anumit fel, că alegerile vor fi manipulate cibernetic sau
    că voturile vor fi cumpărate iar rezultatele finale manipulate. Principalii
    factori care i-ar face pe români să participe la vot sunt mai mulţi tineri
    printre candidaţi, o mai bună informare privind UE şi impactul ei asupra
    vieţilor lor, mai multe femei printre candidaţi şi o prezenţă sporită a candidaţilor
    din grupuri politice mai slab reprezentate. Oamenii sunt cu adevărat
    îngrijoraţi cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai
    mulţi cetăţeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce priveşte informaţiile pe
    care le primesc. Noi toţi, instituţiile UE şi statele membre trebuie să ne
    protejăm alegerile şi să ne consolidăm democraţia, comenta rezultatele
    Eurobarometrului Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.

  • Brexit și viitorul Europei, în dezbatere la Euranet Plus Summit

    Brexit și viitorul Europei, în dezbatere la Euranet Plus Summit


    Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost tema principală a Euranet Plus Summit, organizat marți, la Bruxelles. Evenimentul a debutat cu un interviu acordat de Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, care a vorbit despre progresele făcute în discuțiile dintre Marea Britanie și UE: “Au fost erori ce trebuie corectate în UE, există neînţelegeri, există temeri, dar totul trebuie dezbătute, trebuie să răspundem problemelor ridicate de cetăţenii europeni. Sunt hotărât să obţin un acord; timpul trece repede, vreau să accelerez negocierile. Sper ca şi britanicii să accepte să accelerăm negocierile, pentru ca Acordul să fie ratificat.”



    Despre teama europenilor ca alte state membre să părăsească Uninea, Michel Barnier a declarat: “Trebuie să explicăm tuturor care se gândesc la un efect de domino al Brexit ce înseamnă să fii în UE sau în afara UE. La finalul Brexit lumea îşi va da seama că e mai bine în UE decât în afară! Am învăţat cu toţii lecţia Brexit, trebuie reformat ce e de reformat în UE. Cetăţenii trebuie să simtă că UE îi protejează mai bine decât a făcut-o până acum.“



    Interviul cu Michel Barnier, partea în limba franceză:




    Decizia Regatului Unit al marii Britanii de a ieși din structurile UE înseamnă și părăsirea a circa 750 de acorduri internaționale, a amintit Barnier. Negociatorul-șef al UE a subliniat că acordul cu britanicii trebuie să fie în avantajul cetățenilor: “Negocierile sunt pentru oameni. Există peste 3 milioane de cetăţeni UE în UK şi 1,5 milioane de britanici în UE; toţi trebuie să se bucure deplin de toate drepturile, inclusiv sociale şi de rezidenţă.”



    Barnier a vorbit și despre viitorul realțiilor dintre UE și Marea Britanie, dorind ca relațiile comerciale să se desfășoare după modelul statelor din Spațiul Economic European: “Dacă reuşim să finalizăm Acordul cu UK, vom avea o perioadă de tranziţie de 21 de luni în care vom avea timp să negociem viitorul relaţiei UE-Marea Britanie. Prefer pentru Marea Britanie post-Brexit un model de relaţii economice cu UE de tipul Norvegia (n.r și celelalte state din SEE).”




    Interviul cu Michel Barnier, partea în limba engleză:







    A doua parte a Euranet Plus Summit a fost acordată dezbaterii pe tema viitorului Uniunii Europene la care au participat parlamentarii europeni David McAllister, Tanja Fajon, Ernest Urtasun și Liadh Ní Riada. Pe lângă Brexit, invitații au abordat teme precum problema migrației, relația Parlamentului European cu cetățenii, dar și alegerilepentru forul European din 2019.



    “Este o provocare imensă cum abordăm problema migraţiei, ce facem cu cei care au dreptul să rămână în UE, cum oferim mai multă solidaritate; sunt probleme foarte diferite în statele membre pe acest subiect”, a spus David McAllister, europarlamentar din partea Partidului Popular European.


    Ernest Urtasun, europarlamentar din grupul Verzilor, consideră că Europa are nevoie de o nouă strategie pentru problema migrației: “Unele guverne ţin seama de idei de extremă dreapta. Există o distribuire dezechilibrată a migranţilor între statele UE. Modelul european de cooperare în domeniul migraţiei a eşuat, ne trebuie un mod eficient de a primi refugiaţii.“



    Social-democrata Tanja Fajon a vorbit despre efectul ieșirii Marii Britanii din UE asupra populației Europei: “După Brexit cetăţenii vor mai multe politici europene, sunt puţin speriaţi. Ca politicieni trebuie să ne întoarcem la cetăţeni, să ne întoarcem pe stradă, să-i ascultăm pe oameni şi să-i facem să se implice.”



    “Uneori parlamentarii europeni sunt într-o bulă, trebuie să căutăm realitatea, să ştim ce vor oamenii, trebuie translatat la nivelul oamenilor ce facem. Oamenii nu sunt aşa interesaţi de problemele europene cum credem“, este de părere Liadh Ní Riada, parlamentar din grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică care speră că alegerile pentru PE de anul viitror va aduce mai mult interes din partea tinerilor: “Trebuie să ajungem la cei tineri, să dezbatem cu ei şi să-i învăţăm să-şi exercite dreptul de vot; tinerii trebuie să ştie că putem să facem şi să schimbăm multe la nivelul UE.”



    Dezbaterea pe teama viitorului Europei în limba engleză:


  • Iniţiativa cetăţenească Minority SafePack face noi paşi

    Iniţiativa cetăţenească Minority SafePack face noi paşi

    Organizatorii Iniţiativei cetăţeneneşti privitoare la
    minorităţile naţionale autohtone din Uniunea Europeană     au anunţat, în debutul
    lunii aprilie, că au reuşit să strângă peste un milion două sute de mii de
    semnături, număr suficient pentru ca iniţiativa să fie luată în considerare de
    Comisia Europeană.


    Campania, numită Minority SafePack, cere Uniunii Europene
    să îmbunătăţească protejarea minorităţilor naţionale şi lingvistice cu legi
    care să le susţină limbile, educaţia şi cultura, precum şi accesul la
    conţinutul media şi la sprijin regional, printre altele.


    Potrivit iniţiatorilor, aproximativ 50 de milioane de
    persoane din UE, care reprezintă 10% din numărul total de cetăţeni, aparţin
    unei minorităţi sau vorbesc o limbă minoritară. Printre exemple sunt enumerate
    comunitatea daneză din Germania, minoritatea maghiară din Transilvania,
    bretonii din Franţa şi populaţiile de romi din ţările din Europa Centrală şi de
    Est.


    Săptămâna trecută, UDMR a depus, la Direcţia Naţională
    pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului
    Afacerilor Interne, semnăturile care au fost strânse în România pentru
    susţinerea Iniţiativei. Este vorba de 303.695 de semnături, care plasează
    România pe locul doi în clasamentul ţărilor semnatare, după Ungaria. La nivel
    european, a fost primul pas în procesul de înregistrare a semnăturilor de
    susţinere.


    Despre acest demers, europarlamentarul Iuliu Winkler, membru
    al Partidului Popular European, a spus: Iniţiativa cetăţenească privitoare la minorităţile naţionale autohtone
    din Uniunea Europeană nu se îndreaptă împotriva niciuneia dintre majorităţile
    naţionale din statele membre ale Uniunii Europene, ci se îndreaptă exclusiv
    spre ideea ca minorităţile istorice să beneficieze de drepturi mai extinse,
    care să le asigure acestor comunităţi un confort al speranţei în viitor. Dorim
    să ştim că şi copiii şi nepoţii noştri vor putea să fie tot maghiari din
    România, români din Ungaria, danezi din Germania sau austrieci sau germani din
    Italia şi acest lucru cred că este o dorinţă legitimă.


    În următoarele trei luni, autorităţile naţionale urmează să
    efectueze o anchetă administrativă obligatorie privind semnăturile. După
    această perioadă, Comisia Europeană ar trebui să emită o rezoluţie referitoare
    la Iniţiativa Cetăţenească. Potrivit estimărilor organizatorilor campaniei, în
    a doua jumătate a lui 2019, după încheierea alegerilor pentru Parlamentul
    European    , instituţiile europene se vor ocupa de problema legiferării acestui
    proiect.


    Campania Minority SafePack este supervizată de Uniunea
    Federală a Naţionalităţilor Europene    , cu sediul în oraşul german Flensburg.