Radio România Internațional

Tag: alegeri prezidentiale SUA

  • Retrospectiva săptămânii 08.11 – 14.11.2020

    Retrospectiva săptămânii 08.11 – 14.11.2020

    Starea de alertă a fost prelungită în România, pe fondul pandemiei de
    coronavirus


    Confruntată cu un număr considerabil de noi cazuri
    de îmbolnăvire cu COVID-19, cifrat în fiecare zi în jurul valorii de 10 mii,
    România va rămâne în stare de alertă pentru cel puțin încă o lună. Decizia a
    fost adoptată, joi, de guvern, anterior premierul Ludovic Orban anunțând în
    parlament că nu doreşte instituirea altor restricţii decât cele în
    vigoare.

    Din această săptămână, este obligatorie purtarea măștii atât în
    spațiile închise cât și în cele deschise, circulația pe timpul nopții este
    permisă doar pentru motive bine întemeiate pentru care trebuie prezentate
    documente justificative, școlile funcționează doar online, iar magazinele se
    închid la ora locală 21.

    Măsurile de protecţie trebuie respectate pentru că
    doar aşa se poate obţine o scădere a numărului de cazuri noi de infectare, a
    reiterat președintele Klaus Iohannis. Șeful statului mai spune că măsurile
    instituite acum câteva săptămâni încep să dea rezultate, însă chiar şi aşa ele
    nu au fost suficiente, pentru că zilnic apar noi provocări.

    Pe de altă parte,
    președintele crede că vaccinul anti-COVID va ajunge în România în primul
    trimestru al anului viitor, vaccinarea urmând să înceapă cu personalul medical, persoanele din prima linie. În
    ultimele două săptămâni a existat un risc de a intra pe o progresie
    geometrică în privinţa creşterii numărului de cazuri cu COVID-19, însă acum se
    constată o tendinţă de plafonare a acestui număr, potrivit premierului Ludovic
    Orban. Din rezultatele testărilor din ultimele zile constatăm că am oprit
    această creştere, ba chiar este o oarecare tendinţă de plafonare a numărului de
    cazuri, dar nu putem spune încă dacă am intrat pe platou, a declarat premierul.
    Mai multe localități, inclusiv municipii, au fost plasate în carantină, în
    această săptămână.

    Pe de altă parte, angajații din domeniul sanitar, care au
    cerut, în repetate rânduri, beneficii financiare, echipamente de protecție și
    suplimentarea personalului implicat în tratarea pacienților cu COVID-19, au
    organizat proteste și au discutat cu reprezentanții Guvernului despre
    revendicările lor.



    Datele INS confirmă revenirea economiei
    României în trimestrul III din acest an




    Informaţiile la nivel
    macro din această săptămână confirmă scenariul revenirii economiei României în
    trimestrul al III-lea din acest an, a declarat ministrul Finanţelor, Florin
    Cîţu. El a precizat în ședința de guvern de joi că venitul mediu net pe luna
    septembrie a crescut cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar
    inflaţia, care a continuat să scadă la 2,1%, este cea mai mică din 2017 până în
    prezent. Florin Cîţu, care a prezentat datele legate de evoluţia economică, a
    mai spus că în România este a cincea lună de creştere a producţiei industriale,
    toate datele pozitive se văd şi la venituri, iar de aici va porni fundamentarea
    pentru rectificarea bugetară de săptămâna viitoare.

    Datele prezentate vineri de
    INS confirmă declarațiile ministrului – România a consemnat o scădere economică
    de 6% în trimestrul III din 2020, raportat la perioada similară din 2019, însă
    faţă de trimestrul anterior din acest an a înregistrat o creştere de 5,6%. Sunt
    semne bune. Sigur, nu trebuie să fim excesiv de optimişti, dar e clar că avem
    un trend de revenire şi acesta trebuie susţinut prin investiţii, prin absorbţie
    de fonduri europene, prin susţinerea companiilor, prin atragerea de investiţii
    private, a apreciat premierul Ludovic Orban.



    Președintele
    Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al SUA,
    democratul Joe Biden


    Președintele Klaus
    Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al SUA,
    democratul Joe Biden, în care apreciază că România, în calitate de partener strategic de
    încredere al Statelor Unite, rămâne ferm angajată să continue promovarea
    obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice. Bucureștiul
    este ferm alături de Washington pentru a face față provocărilor actuale, de la
    sănătate la economie și schimbări climatice, și de la securitate la drepturile
    omului, scopul nostru fiind asigurarea unui viitor mai bun pentru popoarele
    noastre. În calitate de partener strategic al Statelor Unite și aliat în cadrul
    NATO, România rămâne angajată să își aducă aportul în ceea ce privește
    cheltuielile de apărare și să contribuie în continuare la securitatea,
    prosperitatea și reziliența comunității globale a democrațiilor, dă asigurări șeful
    statului.

    Aștept cu interes
    celebrarea, în 2021, a 10 ani de la Declarația Comună privind Parteneriatul
    Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii,
    adoptată în timpul mandatului dumneavoastră de Vicepreședinte    , a mai spus președintele Klaus Iohannis .



    MAE român acordă 250 de mii de euro pentru proiecte în sprijinul
    societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova


    Ministerul de
    Externe de la București a decis să acorde o contribuţie voluntară de 250 de mii
    de euro pentru proiecte în sprijinul societăţii civile şi al presei
    independente din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).
    Contribuţia este alocată din bugetul pe anul acesta de cooperare internaţională
    pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară şi va fi acordată prin Organizaţia
    Dotare Europeană pentru Democraţie, înfiinţată în 2013 de UE pentru consolidarea
    democraţiei şi drepturilor omului în vecinătatea Uniunii. Decizia face parte
    din politica României de susţinere a parcursului european al Republicii
    Moldova, țară în care, duminică, va avea loc al doilea tur al alegerilor
    prezidențiale.

    În urma rezultatelor primului tur, de acum două săptămâni,
    alegerea se va face între candidatul pro-european Maia Sandu și actualul
    președinte pro-rus Igor Dodon. Ultima fază a campaniei electorale din Republica
    Moldova s-a desfășurat pe fundalul unei remanieri guvernamentale neaşteptate la
    Chişinău. Cinci miniştri din guvernul Chicu din partea Partidului Democrat au
    fost revocaţi din funcţii şi înlocuiţi cu persoane apropiate Partidului
    Socialiştilor. Decizia pune capăt coaliției de
    guvernare. Astfel, de facto guvernul este acum unul minoritar, deoarece la acest moment se bucură de
    susţinerea a doar 37 de deputaţi socialişti, în timp ce pentru majoritatea este
    nevoie de cel puţin 51 de voturi.

  • Mandat la nivel înalt

    Mandat la nivel înalt

    Peste 99 de milioane de americani au
    votat preliminar, fie în persoană sau prin corespondenţă, iar numărul total al
    celor care şi-au exprimat opţiunea politică a depăşit cele 138 de milioane de
    voturi de la alegerile prezidențiale din 2016, câștigate de republicanul Donald
    Trump. Contestată de președintele în funcție, victoria democratului Joe Biden
    urmează să fie consfințită la jumătatea lunii viitoare, odată cu votul
    electorilor, dar deja implicațiile schimbării de gardă de la Casa Albă sunt sub
    lupa analiștilor.

    Despre o destindere americană sub Administrația Biden a
    vorbit la Radio România analistul politic Andrei Ţăranu:

    Intern, în Statele Unite, probabil, se va
    încerca o detensionare a uriaşei diviziuni care există în societatea americană
    şi în încercarea de a mai rezolva dintre tensiunile de natură rasială, de
    natură socială, legate de exemplu de sistemul de asistenţă medicală şi de
    sistemul de asistenţă educaţională. În plan extern, încă nu e foarte clar la ce
    trebuie să ne aşteptăm. În mod sigur, relaţia transatlantică se va îmbunătăţi,
    dar nu ştim cât de mult. Cred că relaţia cu România este o relaţie deja
    cimentată. Nu cred că lucruri rele se pot întâmpla în ceea ce priveşte România,
    iar lucruri bune sunt probabil în desfăşurare. Departamentul de Stat, prin
    vocea ambasadorului Statelor Unite la Bucureşti, a spus că vor exista nişte
    investiţii masive din partea Statelor Unite în ceea ce priveşte transporturile,
    comunicaţiile, căile de rulare. Şi, din punctul meu de vedere, politica de
    securitate a Statelor Unite nu se va modifica în mod fundamental.

    O
    analiză a politicii americane a făcut și profesorul universitar Dan Dungaciu,
    care spune că
    pentru Donald Trump tot ce s-a întâmplat timp de trei decenii înainte de 2016 a
    fost o slăbire a SUA. De aceea, în mandatul său Trump a mers pe o Americă mai
    orientată spre interior, care nu îşi consumă resursele în afară, şi din această
    perspectivă a modificat aproape radical paradigma de funcţionare a Americii la
    nivel global:

    Teza lui Donald
    Trump în relaţia internaţională a fost că 30 de ani America a cheltuit
    trilioane, trilioane de dolari pentru a fi înfrântă, fără victorie în
    Afganistan, fără victorie în Orientul Mijlociu, iar cu excepţia statelor din
    estul şi centrul Europei, nu a reuşit să atragă din siajul lumii euroatlantice
    aproape pe nimeni. Lumea construită de America 30 de ani, din perspectiva lui
    Trump, a fost o lume care a secătuit de resurse America, nu a adus soluţionarea
    conflictelor din lume şi în plus a permis duşmanilor Americii să crească şi să
    se dezvolte. E interesant dacă America lui Biden se întoarce la paradigma
    pre-Trump şi îşi reia viziunea de politică externă, în care lumea să se
    transforme în America și America să devină hegemonul liberal care a fost vreme
    de 30 de ani. Ce va face Biden
    din această perspectivă e interesant de urmărit, dar din punctul meu de vedere,
    America nu se va întoarce la perioada dinainte de Trump, vom asista la o
    Americă care pe multe dosare fundamentale pentru noi europenii nu va mai fi la
    fel de interesată.

    China este rivalul şi chiar adversarul
    Americii pe diferite dosare – asta este consensul de la Washington între
    democraţi şi republicani, verbalizat diferit la nivel public, iar din punctul
    acesta de vedere nu se va schimba nimic major, mai spune profesorul Dungaciu,
    potrivit căruia, ordinea mondială care stă să vină se va construi în jurul
    acestei relaţii America-China:

    Asta
    va fi ecuaţia prin care va trebui să citim lumea şi în funcţie de ea, ne vom
    raporta la realitatea strategică şi chiar economică a lumii care vine. În ceea
    ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, aceasta va fi citită inclusiv în grila
    relaţiei cu China. Federaţia Rusă se află astăzi în situaţia Chinei din anii
    ’70.

    Atunci marea confruntare era între America şi URSS. China a jucat între America şi URSS. Rusia este acum în această situaţie
    în care este un terţ în bătălia dintre cei mari. Federaţia Rusă va fi foarte
    atentă să nu facă gesturi decisive nici în relaţie cu China, nici în relaţie cu
    America, care să fie percepută ca o alianţă absolută, şi din această
    perspectivă, ar trebui să ne aşteptăm la un joc diplomatic al Federaţiei Ruse,
    care pleacă de la ipoteza că nu mai este un mare actor mondial, dar îşi poate
    juca şansele sau îşi poate maximiza şansele mai mici pe care le are cel puţin teoretic.

    În această conjunctură va conta Federaţia Rusă, în această conjunctură va conta
    şi Uniunea Europeană, la fel, un actor minor în raport cu disputa dintre
    America si China. Un actor pe care China, deloc întâmplător, îl curtează cu
    multă asiduitate mai degrabă pe palierul economic al relaţiei bilaterale.

    Va exista o moştenire a erei Trump
    şi dincolo de mandatul său, consideră și conferenţiarul universitar Valentin
    Naumescu, potrivit căruia, instalarea unei administraţii Biden are toate
    şansele să normalizeze relaţiile SUA cu UE, aceasta fiind probabil una dintre
    cele mai importante şi imediate consecinţe ale alegerilor:

    Şi acesta, aş spune, este şi principalul
    beneficiu pentru Europa şi chiar pentru regiunea în care ne aflăm noi, pentru
    Europa Centrală şi de Est, pentru că interesul nostru este ca NATO, alianţa
    care furnizează garanţiile de securitate de care are nevoie România, şi
    regiunea, şi Europa în ansamblu, depinde în mod esenţial de calitatea, de
    soliditatea şi de credibilitatea relaţiilor transatlantice. Or, exact aceste
    relaţii transatlantice au fost sever afectate în ultimii 4 ani. Sunt lucruri
    care se repară greu, în timp, şi altele care nu revin niciodată în punctul de
    unde au plecat.

    Vom vedea că, inevitabil, anumite accente politice,
    anumite preocupări, anumite tendinţe protecţioniste, fie pe linie economică,
    fie, de pildă, în competiția pentru supremație globală cu China, vor continua,
    se vor translata şi la administraţia următoare, mai spune Valentin Naumescu.

  • Reacția europeană la alegerile din SUA

    Reacția europeană la alegerile din SUA

    Parteneriatul trans-atlantic a cunoscut o serie de asperități în perioada administrației Trump din cauza stilului mai abrupt al președintelui american, care nu a fost străin de comentarii controversate, de natură să îi ofenseze pe unii dintre liderii europeni. Schimbarea echipei de la Casa Albă a fost văzută, încă dinainte de alegeri, drept o șansă pentru relansarea relațiilor, iar o parte dintre liderii europeni s-au grăbit să îl felicite pe Joe Biden pentru victorie imediat ce aceasta a devenit clară, fără să mai aștepte și rezultatele oficiale ale alegerilor de peste Ocean.

    Printre primii lideri care au salutat victoria lui Biden au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Angela Merkel, în timp ce la celălalt pol s-a aflat premierul ungar, Viktor Orban, un susținător fervent al lui Donald Trump și, totodată, ținta a numeroase critici ale colegilor săi europeni pentru derapaje comise de guvernarea sa. Poziția Comisiei a reflectat-o pe cea a lui Macron și Merkel.

    Președintele Ursula von der Leyen:

    Uniunea Europeană și Statele Unite sunt prieteni și aliați, iar cetățenii noștri au legături profunde. De aceea alegerea președintelui Statelor Unite este importantă și de această parte a Atlanticului. Am urmărit, cu toții cu atenție procesul electoral și este clar acum că al 46-lea președinte ales este Joe Biden. Îl felicit pe el și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru victoria lor.Împreună, am construit un parteneriat fără precedent, cu rădăcini în istoria noastră comună și în valorile pe care le împărtășim, cele ale democrației, libertății, statul de drept, respect pentru drepturile omului, justiției sociale și economiei de piață. Acest parteneriat a stat decenii întregi la baza ordinii internaționale liberale bazate pe reguli și rămâne un pilon de stabilitate, securitate și prosperitate pe ambele maluri ale Atlanticului.Pe măsură ce lumea continuă să se schimbe și apar noi provocări și oportunități, parteneriatul nostru înnoit va fi deosebit de important.


    Șeful diplomației europene, Josep Borell, a fost chiar și mai explicit decât comunicatul oficial al Comisiei. Într-o postare online, a recunoscut tensiunile americano-europene din ultimii 4 ani și a salutat șansa de a lucru din nou cu un președinte american care nu ne consideră adversari.