Tag: alegeri primari

  • Retrospectiva săptămânii 12.01. – 18.01.2020

    Retrospectiva săptămânii 12.01. – 18.01.2020

    Decizii ale executivului liberal de la
    Bucureşti


    Guvernul liberal
    de la Bucureşti a luat decizia de a-şi asuma răspunderea asupra proiectului de
    lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Premierul Ludovic
    Orban a explicat că este un demers menit să îmbunătăţească mecanismele democratice.
    Pe de altă parte, creşte, astfel, legitimitatea aleşilor locali de a pune în
    practică programele de dezvoltare. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că
    sprijină demersul guvernului. În schimb, măsura a fost imediat contestată de principalul
    partid al opoziţiei, PSD, iar preşedintele interimar al social-democraţilor,
    Marcel Ciolacu, a anunţat, la scurt timp, că se bazează pe susţinerea UDMR,
    pentru a depune o moţiune de cenzură. Ciolacu a precizat, însă, că acest lucru nu va
    conduce la alegeri anticipate. USR a salutat decizia guvernului, amintind că
    revenirea la alegerea primarilor în două tururi reprezintă un obiectiv major
    din acordul încheiat cu acesta.

    De asemenea, ALDE susţine în continuare
    alegerea primarilor în două tururi, dar consideră că prin asumarea răspunderii
    Guvernului pe această temă se urmăreşte forţarea alegerilor anticipate. Atât
    liberalii, cât şi preşedintele Iohannis s-au pronunţat pentru organizarea de
    anticipate cât mai curând posibil. Şi Alianţa USR-PLUS susţine
    ideea, apreciind că orice amânare ţine România blocată, cu un parlament
    controlat în continuare de PSD – partid scos de la guvernare în octombrie, anul
    trecut, prin moţiune de cenzură. Social-democraţii au solicitat activarea
    procedurii de investigare a României din punct de vedere al respectării
    normelor democratice în cazul asumării răspunderii Guvernului pe modificarea
    legislaţiei alegerilor locale cu patru luni înainte de scrutin, iar Comisia de
    monitorizare a statelor membre a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a
    aprobat solicitarea.



    Coordonatele politicii externe a
    României


    Cei trei
    piloni pe care se bazează politică externă a României sunt apartenenţa la NATO,
    apartenenţa la Uniunea Europeană şi parteneriatul strategic cu Statele Unite, a
    subliniat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii
    misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. De asemenea, rămân prioritare
    pentru România aderarea la Spaţiul Schengen – care va contribui semnificativ la
    consolidarea securităţii, pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din
    Uniune – şi aderarea la Zona Euro, atunci când toate condiţiile vor fi
    îndeplinite, a mai spus Klaus Iohannis. Pe de altă parte, preşedintele a
    făcut referire la recenta situaţie din Orientul Mijlociu şi a subliniat că
    efectele negative ale acestei crize au impact asupra securităţii europene şi
    globale. În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova (ex-sovietică,
    majoritar românofonă), şeful statului a precizat că Bucureştiul va relua cooperarea
    deplină cu Chişinăul când va constata că la nivel guvernamental se va acţiona
    pentru continuarea parcursului european şi a reformelor în justiţie,
    administraţie şi în combaterea corupţiei.



    Cazul Caracal a ajuns în instanţă


    După şase
    luni de la deschiderea dosarului Caracal, după numele localităţii unde s-au petrecut nenorocirile, Gheorghe Dincă, în arest, a fost trimis în
    judecată, în această săptămână, pentru opt infracţiuni: trafic de persoane,
    trafic de minori, viol, omor calificat şi profanare de cadavre. Procurorii îl
    acuză pe fostul mecanic auto sexagenar de răpirea, violarea, uciderea şi
    incinerarea a două adolescente – Luiza Melencu, în vârstă de 18 ani, şi Alexandra
    Măceşeanu, de 15. Potrivit probelor administrate, în ziua în care a fost răpită, în luna
    aprilie, Luiza a fost violată simultan de Gheorghe Dincă, dar şi de un vecin al
    acestuia, Ştefan Risipiţeanu, reţinut, de asemenea, de poliţie. Ea ar fi fost
    ucisă trei zile mai târziu, pentru că ar fi refuzat să se supună tratamentului
    degradant. După ce a ucis-o, Gheorghe Dincă ar fi ars corpul Luizei într-un
    butoi metalic, iar fragmentele osoase şi cenuşa le-ar fi aruncat în marginea
    unei păduri de lângă Caracal.

    O soartă relativ similară ar fi avut, circa trei
    luni mai târziu, Alexandra. Răpită şi sechestrată, ea a reuşit să sune de trei
    ori la Serviciul unic de Urgență 112, dar a fost localizată prea târziu de serviciul
    secret de Telecomunicații Speciale (STS). Descinderea poliţiei a avut loc la 19
    ore de la ultimul apel, fiind întârziată şi de procurorul de caz din acel
    moment, care a invocat prevederi legale. Cazul a provocat revoltă în rândul
    societăţii româneşti şi a condus la mai multe demisii.



    Ziua Culturii Române


    Ziua
    Culturii Române şi împlinirea a 170 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu (1850-1889) au fost marcate,
    în această săptămână, pentru a zecea oară, atât în marile oraşe din România,
    cât şi în rândul comunităţilor româneşti de pretutindeni.Români din ţară şi din străinătate au participat la
    manifestările dedicate marelui poet, a cărui operă a devenit reper şi pilon al
    culturii româneşti, dar şi parte importantă a culturii universale. Toate instituţiile de cultură din România, dar şi reprezentanțele Institutului Cultural
    Român din străinătate au marcat evenimentul prin numeroase manifestări
    culturale, incluzând concerte, expoziții, spectacole de teatru, evenimente
    literare, recitaluri de poezie, proiecții de film și conferințe.

  • Cum vor fi aleşi primarii?

    Cum vor fi aleşi primarii?

    Guvernul
    monocolor liberal de la Bucureşti a luat o decizie care ar putea modifica
    decisiv circumstanţele politice ale unui an în care, în România, sunt
    programate alegeri locale şi parlamentare. Hotărârea de joi a Executivului de a-şi angaja răspunderea pe alegerea
    primarilor în două tururi a fost argumentată de premierul Ludovic Orban prin
    nevoia de a le conferi aleşilor locali o mai mare legitimitate politică şi
    forţă pentru a susţine planuri de dezvoltare a comunităţilor lor: Trebuie să ne asumăm acest risc, pentru că Guvernul are obligaţia de a
    interveni acolo unde lucrurile nu funcţionează corect şi de a îmbunătăţi
    mecanismele democratice.

    Curios e că alegerea primarilor într-un tur a
    fost dorită, în 2011, chiar de democrat-liberali, în prezent, la PNL, în timp
    ce social-democrații s-au opus, dar acum nu mai vor revenirea la două tururi. Aşa
    că PSD, în opoziţie, a anunţat că se bazează pe susţinerea Uniunii Democrate a Maghiarilor
    din România pentru a depune o moţiune de cenzură. Or, de căderea Guvernului
    liberal ar putea profita, paradoxal, însuşi PNL, care ar vrea ca, în preajma alegerilor
    locale din primăvară, să organizeze şi parlamentare anticipate. Pentru liberali,
    această devansare a legislativelor, coroborată cu două tururi dorite pentru
    alegerea primarilor, ar reprezenta un net avantaj politic confortat, deja, de
    victoriile la europarlamentare şi prezidenţiale. În schimb, localele într-un
    singur tur şi organizarea parlamentarelor la termen, în toamnă, i-ar oferi PSD
    un răstimp preţios de a se replia după eşecurile de anul trecut şi de a-şi meţine cât mai mulţi
    reprezentanţi în diversele structuri de conducere.

    Aşa că preşedintele interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, a încercat să le
    mai taie liberalilor din avânt: Vă spun că va trece această moţiune de
    cenzură. Sunt ferm convins că, din acest moment, o să apară
    speculaţiile că vom intra în anticipate. Nu vom intra în anticipate, vom
    demonstra că avem capacitatea de a crea o nouă majoritate parlamentară.
    PSD
    a amintit că există decizii ale Curţii Constituţionale şi recomandări ale
    Comisiei de la Veneţia care spun că legislaţia electorală nu trebuie schimbată
    cu mai puţin de şase luni înaintea scrutinului. Totodată, la solicitarea PSD,
    Comisia de monitorizare a statelor membre a Adunării Parlamentare a Consiliului
    Europei a aprobat activarea procedurii de investigare a României din punct de
    vedere al respectării normelor democratice în cazul asumării răspunderii
    Guvernului Orban pe modificarea legislaţiei alegerilor locale.

    Partidul Mişcarea
    Populară a afirmat că angajarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două
    tururi de scrutin este un demers curajos pe care îl va susţine în Parlament,
    iar Uniunea Salvaţi România a salutat, şi ea, decizia lui Ludovic Orban. În
    fine, ALDE susţine alegerea primarilor în două tururi, dar atrage atenţia că
    prin asumarea răspunderii Guvernului pe această temă se urmăreşte forţarea
    alegerilor anticipate, ceea ce ar afecta stabilitatea ţării.