Radio România Internațional

Tag: alegeri Rep. Moldova

  • Jurnal românesc – 23.10. 2024

    Jurnal românesc – 23.10. 2024

    România va continua investiţia de energie şi expertiză pentru susţinerea Republicii Moldova în împlinirea destinului său european, precum şi pentru consolidarea rezilienţei în faţa ingerinţelor Federaţiei Ruse, a afirmat Ministerul Afacerilor Externe. Acesta a salutat organizarea la înalte standarde democratice a alegerilor prezidenţiale şi a referendumului constituţional din ţara vecină.

    ‘‘Intrarea în turul doi al alegerilor, cu un scor solid, a candidatului cu cel mai autentic şi profund angajament pro-european, preşedintele Maia Sandu, precum şi rezultatul referendumului constituţional probează, în ciuda provocărilor, ataşamentul cetăţenilor faţă de viitorul european, democratic al Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

    MAE şi-a exprimat preocuparea puternică faţă de ingerinţele masive, sistematice, coordonate de vectori din Federaţia Rusă. ”Aceste interferenţe de o anvergură, complexitate şi toxicitate fără precedent au vizat compromiterea integrităţii alegerilor, subminarea democraţiei, propagarea de teorii anti-democratice şi anti-europene, precum şi influenţarea nemijlocită şi prin mijloace ilegale a alegătorilor.”, susţine MAE. Potrivit acestuia, este datoria tuturor partenerilor din comunitatea democratică internaţională de a continua sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv în ce priveşte combaterea acţiunilor externe menite să submineze procese democratice esenţiale, precum exercitarea votului.

     

     

    Caravana Noului Cinema Românesc organizată de Institutul Cultural Român de la Varşovia continuă, în perioada 24-27 octombrie, la Lodz. Începută cu proiecţii la Varşovia, ea a continuat la Cracovia, Poznan si Bialystok si se va încheia la Wroclaw în 1 decembrie. La Lodz, filmele româneşti vor fi prezentate în cadrul festivalului criticilor de film. Programul cuprinde o selecţie a unor producţii româneşti noi şi vechi, apreciate şi premiate la festivaluri internaţionale. Printre acestea, se numără: Între revoluţii (regia: Vlad Petri), Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii (regia: Radu Jude), Tipografic Majuscul (regia: Radu Jude) şi Spre Nord (regia: Mihai Mincan). Lor li se adaugă unul dintre cele mai importante filme ale noului val românesc: 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (regia: Cristian Mungiu, 2007), câştigător al Palme d’Or. Cinematografia ocupă un loc important în programul Sezonului Cultural România Polonia 2024-2025.

     

     

    În perioada 18-22 octombrie, Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), a efectuat o vizită de lucru în Regatul Spaniei, în vederea derulării unor întâlniri cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc, ai clerului și ai misiunii diplomatice și ai oficiilor consulare din Madrid și Ciudad Real. Programul vizitei a inclus participarea la o serie de activități și evenimente organizate de asociațiile românești în cadrul proiectelor finanțate de DRP, din Madrid, Brunete și Ciudad Real, în vederea întăririi legăturilor culturale și identitare ale comunităților românești din Spania. Principalele teme de discuție au vizat sprijinul acordat de statul român pentru proiectele culturale și educaționale, precum și protejarea drepturilor și intereselor românilor din teritoriu. Comunitatea românească din Spania, una dintre cele mai numeroase din Europa, este apreciată pentru contribuția sa la dezvoltarea relațiilor bilaterale.

     

     

    Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin organizează concertul „Salon de muzică regală românească” pe 4 noiembrie, la Villa Liebermann am Wannsee, Berlin. Proiectul se desfășoară în cadrul expoziției „Dora Hitz – Lupta dintre vechi și nou”, care are loc la Villa Liebermann în perioada 19 octombrie 2024 – 25 ianuarie 2025. Acest eveniment marchează comemorarea a 100 de ani de la încetarea din viață a pictoriței Curții Regale Române (1853-1924), cunoscută pentru contribuțiile sale semnificative la arta curții regale românești. „Salon de muzică regală românească” își propune să recreeze atmosfera salonului de muzică de la Castelul Peleș, un spațiu care s-a desfășurat la inițiativa reginei Elisabeta, o mare iubitoare a muzicii și o talentată pianistă, care a studiat în Germania natală cu Clara Schumann și la Petersburg cu Anton Rubinstein. Spectacolul va include un concert cameral și o prezentare multimedia cu titlul „Pictura Dorei Hitz în Salonul Muzical de la Castelul Peleș”. Acest proiect onorează moștenirea artistică a Dorei Hitz și subliniază contribuția sa la cultura română și la scena artistică europeană.

  • 11 candidaţi pentru preşedinţia Republicii Moldova

    11 candidaţi pentru preşedinţia Republicii Moldova

    11 candidaţi au primit undă verde din partea Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău în vederea participării la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

    Preşedintele în funcţie, Maia Sandu, care s-a înscris în cursă pentru un nou mandat, îi va avea drept principali oponenţi pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, susţinut de Partidul Socialiștilor, şi pe fostul primar al municipiului Bălţi, Renato Usatîi, lider al formaţiunii Partidul Nostru. Acestora li se adaugă Vasile Tarlev din partea partidului Viitorul Moldovei, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, Octavian Țîcu de la Blocul Electoral Împreună, dar şi independenții Tudor Ulianovschi, Victoria Furtună, Andrei Năstase, Natalia Morari și Irina Vlah.

    În paralel cu scrutinul pentru şefia statului, la 20 octombrie va avea loc şi un referendum de modificare a Constituţiei privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. La plebiscit s-au înscris 12 partide cu opţiunea “DA” şi două cu opţiunea “NU”. Socialiştii au decis să boicoteze referendumul, iar comuniştii şi un partid din blocul politic afiliat oligarhului Ilan Şor s-au declarat împotriva aderării ţării la UE.

    Conform unui sondaj realizat de compania iData şi publicat luni de presa din stânga Prutului, Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca votul “DA” la referendumul pentru integrarea europeană. Astfel, dacă duminica aceasta ar avea loc alegeri, Sandu ar obţine 26,8% din voturi, urmată de Renato Usatîi, cu 12,7 procente şi de Alexandr Stoianoglo, cu 11,2%.

    În ceea ce priveşte referendumul, 46% dintre cei intervievaţi ar vota în favoarea integrării europene, 39% ar respinge această opţiune, în timp ce 12,7 procente dintre alegători nu s-au decis încă. Din totalul persoanelor consultate, 67% au spus că vor merge în mod sigur să voteze.

    Expertul din cadrul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene de la Chişinău, Mihai Mogâldea, a declarat că rezultatele referendumului vor transmite un semnal clar către partenerii europeni, că societatea din Republica Moldova îşi doreşte integrarea europeană şi este gata să parcurgă procesul de reforme şi schimbări necesare pentru atingerea acestui deziderat.

    La rândul său, fostul eurodeputat român Victor Boştinaru a spus că o victorie a forţelor pro-europene ar însemna şi o înfrângere strategică a Rusiei şi a propagandei sale, care în prezent sabotează masiv ideea aderării la UE şi încearcă să-i convingă pe basarabeni că nu au nevoie de comunitatea europeană.

    Recent, secretarul de stat american, Antony Blinken, a avertizat că Rusia va încerca să manipuleze rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, inclusiv prin televiziunea de propagandă Russia Today, care, potrivit acestuia, şi-ar coordona activitatea cu serviciile de informaţii ruseşti. În acest sens, Washingtonul a impus sancţiuni la adresa unor entităţi şi persoane din Federaţia Rusă pentru interferenţe în procesul electoral din Republica Moldova.

  • Susținere pentru Rep. Moldova din partea Uniunii Europene

    Susținere pentru Rep. Moldova din partea Uniunii Europene

    Uniunea
    Europeană este alături de cetățenii Republicii Moldova. De îndată ce vom avea la Chișinău un guvern care va implementa reforme în
    mod ambițios, vom crește și mai mult sprijinul european pentru Republica
    Moldova.

    Aceasta este declarația făcută de deputatul european Siegfried
    Mureșan, în urma unei vizite de lucru efectuată în calitate de președinte al
    Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE -
    Moldova. Una dintre concluziile semnalate, cu aproximativ 2 luni înaintea
    alegerilor anticipate din Republica Moldova, a fost că: Republica Moldova are
    nevoie de o guvernare stabilă și legitimă, susținută de o majoritate
    parlamentară credibilă și transparentă, o guvernare dispusă să continue
    implementarea reformelor


    Siegfried
    Mureșan:     Uniunea Europeană își dorește relații cât mai strânse cu
    Republica Moldova și dorește să ajute cât mai mult cetățenii Republicii
    Moldova. Putem ajuta Republica Moldova cu atât mai mult cu cât la Chișinău
    există un guvern proeuropean, un guvern care să-și dorească reforme,
    modernizare și să ia măsuri concrete în acest sens. Uniunea Europeană a ajutat
    mult Republica Moldova de la începutul pandemie cu sprijin pentru
    întreprinderile afectate, inclusiv IMM-uri, cu sprijin pentru dezvoltarea unor
    centre medicale inclusiv echipamente medicale… și pregătim, în momentul de
    față, un pachet de ajutor economic consistent pentru Republica Moldova, pentru
    următorii ani, asemănător Fondului european pentru redresare și reziliență.


    Pentru ca Republica Moldova să poată beneficia de
    tot acest sprijin, în primul și primul
    rând, e nevoie de alegeri libere, democratice, de un sistem pluripartinic, de o
    guvernare transparentă, de un guvern cu o majoritate clară și transparentă în
    Parlament, un guvern care să își asume reforme și în primul rând întărirea
    justiției, întărirea statului de drept, combaterea corupției în Republica
    Moldova…




    Cât de optimist sunteți că aceste alegeri din 11 iulie
    vor aduce acest drum proeuropen în conștiința și atitudinea civică, dar mai
    ales a autorităților care controlează instrumentele statului de drept?


    Siegfried
    Mureșan: Cetățenii Republicii Moldova au văzut că Președintele
    anterior, Igor Dodon, a ținut țara în sărăcie, în izolare, ca tare sunt
    încrezător că oamenii au înțeles că au de ales între izolarea din trecut sau
    ancorarea Republicii Moldova în rândul țărilor civilizate – reformare,
    modernizare și parcurs european.


  • Retrospectiva evenimentelor externe

    Retrospectiva evenimentelor externe

    Pandemie



    Anul Pandemiei! Imposibil să-i spui altfel lui 2020, un an cum cele mai multe generații nu au cunoscut de-a lungul istoriei. Amploarea dezastrului cu greu putea fi imaginată atunci când, în ultima zi a lui 2019, autorităţile din îndepărtata și netransparenta Chină anunţau 27 de cazuri de pneumonie virală cu origini necunoscute la Wuhan, în centrul țării.


    În câteva zile noul coronavirus era izolat de specialiști, iar doar peste alte câteva se înregistra primul deces. În foarte scurt timp, apăreau deja cazuri în alte țări asiatice, în Europa și SUA. După care, încet – încet, numărul infectărilor oficiale se exprima în sute, mii, sute de mii, apoi zeci de milioane… iar cel al deceselor la nivel global în milioane.


    În 12 luni, noul virus a paralizat economiile naţionale, a devastat comunităţi întregi şi a blocat în condiţii stricte de izolare la domiciliu aproape 4 miliarde de oameni. 2020 a schimbat omenirea aşa cum nu a făcut-o nici un alt an, marcând probabil întreaga perioadă de după Al Doilea Război Mondial, scrie AFP. Această experienţă a pandemiei este unică în viaţa fiecărui contemporan de pe Terra. Într-un fel sau altul, fiecare dintre noi a fost afectat de ea, spune Sten Vermund, medic epidemiolog şi decan al Facultăţii de Sănătate Publică din cadrul Universităţii americane Yale.





    Criza economică



    Criza medicală cvasigeneralizată, cu pierderile tragice de vieți omenești, s-a suprapus peste criza economico-socială generată de aceeași pandemie. Multe companii s-au închis, la fel şi şcolile, liceele şi universităţile. Competiţiile sportive au fost anulate. Traficul aerian civil a fost practic suspendat, magazinele, barurile, cluburile, restaurantele şi-au închis porţile.


    Cu ce efecte, ne spune analistul economic Constantin Rudnițchi: “Am avut scăderi economice dramatice în trimestrul al doilea în toate economiile lumii, urmate de reveniri, hai să spunem decente, în următorul trimestru. Per total va fi însă un an de scădere economică destul de mare.


    Am avut programe de susținere pentru economii și pentru populație sau pentru salariați. Au fost, cu această ocazie, foarte mulți bani introduși în piață și a fost un an al banilor mulți și ieftini pentru că, pe de o parte, au existat aceste măsuri, pe de altă parte – programele de achiziții și politicile băncilor centrale pentru a salva ce se mai putea salva. La fel de adevărat este că acest an se va încheia și cu foarte mari datorii la nivelul economiei globale. Va trebui să vedem cum se vor rezolva aceste datorii în viitor.


    A fost un an al fluctuațiilor pe piețe, au fost industrii care s-au aflat practic la marginea falimentului, pentru că au fost închise sau pentru că nu au mai avut pur și simplu consumatori, în același timp a fost și un an de creștere pentru anumite companii și anumite servicii și sectoare economice, precum zona de online care a câștigat foarte mult teren. Aș spune că este un an care care a arătat lumii că e nevoie de un alt tip de model economic.”





    Alegeri prezidențiale în Statele Unite



    În luna mai, de exemplu, pandemia a cauzat dispariţia a nu mai puțin de 20 de milioane de locuri de muncă doar în Statele Unite. Cu o administrație aflată în plină campanie electorală și care a părut depășită de situație, America a fost lovită în plin de pandemie: medical, economic, dar parcă cel mai puternic social. Amplificate de criză, curentele conspiraționiste, anarhiste sau negaționiste au prins avânt, încurajate fiind electoral, ducând la divizarea profundă a țării și la unele dintre cele mai tensionate alegeri din istoria recentă.


    Încheiate cu victoria destul de clară a democratului Joe Biden, confirmată de Colegiul Electoral, acestea nu au adus detensionarea mult așteptată, președintele în exercițiu, Donald Trump, continuând prin avocați și reprezentanți republicani să conteste corectitudinea votului. Sute de plângeri privind eventuale fraude au fost respinse una după alta de justiția americană ca nefondate, ceea ce nu i-a convins, se pare, nici pe toți membrii administrației Trump și nici pe mulți susținători ai săi din America și din întreaga lume.





    Maia Sandu – prima femeie președinte la Chișinău



    Peste Ocean, în Europa, foarte aproape de România, aveau loc alte alegeri prezidențiale. În mica Republică Moldova, faliată ideologic și politic între Vest și Est, occidentala Maia Sandu devenea președinte dizlocându-l surprinzător de la putere pe pro-rusul Igor Dodon. Eveniment salutat atât de București cât și de marile cancelarii ale Uniunii Europene și dătător de speranțe în ceea ce privește parcursul european al țării.





    Israelul și relațiile sale cu state arabe



    Alte surprize plăcute au venit din Orientul Mijlociu unde Israelul și-a normalizat relațiile cu o serie de state arabe, cu mediere americană, un succes incontestabil pe ultima sută de metri al Administrației Trump. Emiratele Arabe Unite, Bahreinul, Sudanul și Marocul își reiau contactele oficiale și legăturile diplomatice cu Israelul și restabilesc cooperarea economică bilaterală, anunțuri care schimbă complet raporturile politice din regiune și izolează Iranul – unul dintre principalii dușmani ai satului evreu.





    UE – buget multianual și vaccin



    Înapoi în Europa comunitară, marcată de pandemie. După multe discuții și tergiversări, bugetul Uniunii pentru perioada 2021 – 2027 și planurile financiare de redresare sunt aprobate de statele membre. Se dă astfel cale liberă unor investiții fără precedent de care ar putea să beneficieze și România dacă politicienii de la București vor lucra cu seriozitate în această direcție. Început cu speranța că noul virus nu se va răspândi și mai apoi că va fi “doar o simplă gripă”, 2020 se încheie cu o alta: vaccinul salvator. Aprobat și deja folosit în mai multe state în diverse variante, acesta oferă omenirii orizontul de revenire la o viață normală, cel mai mare deziderat, probabil, al lui 2021. Cu promisiunea că va fi oferit, în mod echitabil, tuturor.

  • Republica Moldova privește spre Vest

    Republica Moldova privește spre Vest

    Cu studii la Harvard şi opţiune politică proeuropeană, Maia Sandu, fost economist în cadrul Băncii Mondiale, este cunoscută pentru atitudinea ei împotriva corupţiei, iar anul trecut a condus pentru scurt timp o coaliţie guvernamentală la Chișinău. A rezistat în această funcție până când a propus Parlamentului un pachet de legi anticorupţie, legislativul a iniţiat o moţiune de cenzură, iar cabinetul său a devenit istorie. Acum, odată cu câștigarea scrutinului prezidențial în fața filorusului Igor Dodon, Maia Sandu devine prima femeie preşedinte al Republicii Moldova – ex-sovietică, majoritar românofonă.

    Invitat la Radio România pentru a analiza rezultatul alegerilor, Ovidiu Nahoi, redactorul-șef RFI România, a vorbit despre ce înseamnă pentru o societate atât de conservatoare faptul că a ales o femeie:

    Este un rezultat absolut remarcabil. Aici trebuie să avem în vedere contribuţia diasporei, care a făcut ca scorul să fie atât de net în favoarea Maiei Sandu. Dar Maia Sandu a câştigat şi în plan intern, şi aici este lucrul absolut senzaţional – a câştigat pe fondul unei campanii de dezinformare de o intensitate pe care noi cu greu ne-o putem imagina aici. Atâtea minciuni care s-au spus zilnic despre ea – că va fi război civil, că va interzice limba rusă, că are un aranjament cu Angela Merkel ca să aducă refugiaţi în Republica Moldova, că va aplica agenda europeană decadentă occidentală, LGBT ş.a.m.d. – lucruri care, într-o societate conservatoare, pot să aibă un impact deosebit. Apoi, a fost campania foarte dură desfăşurată de Biserică – Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susţinut întotdeauna în Republica Moldova candidaţii conservatori antioccidentali, proruşi. Aşa a făcut şi de această dată.

    Pe de altă parte, au fost voturile venite din Transnistria, oameni aduşi cu diverse mijloace de transport – acţiune la limita legii electorale din Republica Moldova, dacă nu cumva chiar împotriva ei, prin care au încercat să răstoarne rezultatul votului – lucru care s-a putut în 2016, dar nu s-a mai putut de data aceasta. A fost un val atât venit din diaspora, cât şi iată din interiorul ţării, ceea ce este absolut remarcabil, pentru că oamenii, de fapt, doar înspre vest văd şansa ca ţara să iasă din sărăcie, din paralizie, din abuzuri, din corupţie. E clar că nu există o alternativă la răsărit în această direcţie.

    Învestirea este prevăzută pentru data de 24 decembrie, dar președintele ales a anunţat, deja, acţiunile pe care şi le propune în mandatul său. Maia Sandu a subliniat că țara se află într-o situaţie de criză în toate domeniile și că lucrurile ar putea fi soluţionate prin acţiuni treptate pe trei direcţii prioritare, respectiv: o politică externă pozitivă şi benefică pentru cetăţeni, pentru a scoate ţara din izolare, un buget de stat pentru 2021 care să asigure resursele pentru susţinerea economiei şi acţiuni ferme pentru combaterea corupţiei.

    Într-un discurs adresat cetăţenilor, Maia Sandu s-a pronunțat pentru oprirea furturilor din bani publici şi pentru reformarea clasei politice, a anunţat că după învestire va începe consultări cu partidele parlamentare pentru a identifica soluţii pentru cele mai stringente probleme cu care se confruntă Republica Moldova și a îndemnat la unitate

    Voi depune toate eforturile ca Moldova să aibă relaţii bune, pragmatice, bazate pe respect reciproc, atât în Vest, cât şi în Est. Pe plan internaţional, mă voi concentra pe obţinerea ajutorului pentru depăşirea crizei sanitare şi a crizei economice. Îmi doresc să depăşim dezbinarea, să unim societatea şi în politica internă şi în politica externă. Să construim o politică externă cu demnitate, capabilă să aducă beneficii cetăţenilor noştri. Să apropiem Moldova de standardele europene, prin reforme şi muncă aici, acasă.

    Ion Tăbârţă comentator politic din Republica Moldova, estimează că urmează o perioadă turbulentă din cauza disputei Preşedinţiei cu Parlamentul:

    Este prima victorie a unui candidat de dreapta. Pentru că la noi structura electoratului este de aşa gen că tot timpul a învins stânga politică, fie că a fost vorba de alegeri prezidenţiale sau parlamentare. Chiar coaliţiile proeuropene neapărat aveau în componenţa lor un partid de stânga, centru-stânga. Una dintre explicaţiile principale de ce Igor Dodon a fost înfrânt? a fost modul în care el a administrat ţara şi cum a gestionat pandemia. Trebuie spus că în Republica Moldova pandemia a fost gestionată politic, nu a fost gestionată medical. Autorităţile, la un moment dat, practic au lăsat lucrurile să iasă de sub control, şi acum factorul pandemic nu este controlat.

    Pandemia este evident că a generat consecinţe negative social-economice. În plus, noi am avut în vara acestui an o criză agricolă generată de secetă foarte puternică, şi cel mai important este că guvernul nu a venit cu soluţii la toate problemele cu care se ciocnesc acum oamenii simpli, cetăţenii.

    Ce se aşteaptă de la Maia Sandu? Desigur, se aşteaptă ca ea să facă faţă şi crizei social-economice. Însă trebuie să spunem că Republica Moldova este stat parlamentar, iar preşedintele nu controlează parlamentul. Igor Dodon practic, a avut un guvern personal. Când a înţeles că are nevoie de o susţinere mai mare şi nu toţi miniştrii săi fac faţă, a cooptat în actul guvernării Partidul Democrat, care se afla şi se află încă într-o anumită degringoladă şi scindări interne.

    Însă şi Partidul Democrat s-a retras recent din actul guvernării. Maia Sandu nu controlează guvernul, însă lumea, desigur, va aştepta de la ea schimbări spre bine. Maia Sandu a declarat că îşi doreşte alegeri parlamentare anticipate, pentru că acest parlament nu mai este unul legitim. Desigur, parlamentul va avea acest instinct de autoconservare şi în această dispută politică este foarte important ca Maia Sandu să aibă de partea sa populaţia.

    În perioada electorală, Maia Sandu a promis că vor veni din nou bani de la UE – care au fost îngheţaţi pentru o anumită perioadă în multe proiecte – şi datorită acestor bani Republica Moldova va reuşi să supravieţuiască, mai spune analistul Ion Tăbârță.

  • Retrospectiva săptămânii 08.11 – 14.11.2020

    Retrospectiva săptămânii 08.11 – 14.11.2020

    Starea de alertă a fost prelungită în România, pe fondul pandemiei de
    coronavirus


    Confruntată cu un număr considerabil de noi cazuri
    de îmbolnăvire cu COVID-19, cifrat în fiecare zi în jurul valorii de 10 mii,
    România va rămâne în stare de alertă pentru cel puțin încă o lună. Decizia a
    fost adoptată, joi, de guvern, anterior premierul Ludovic Orban anunțând în
    parlament că nu doreşte instituirea altor restricţii decât cele în
    vigoare.

    Din această săptămână, este obligatorie purtarea măștii atât în
    spațiile închise cât și în cele deschise, circulația pe timpul nopții este
    permisă doar pentru motive bine întemeiate pentru care trebuie prezentate
    documente justificative, școlile funcționează doar online, iar magazinele se
    închid la ora locală 21.

    Măsurile de protecţie trebuie respectate pentru că
    doar aşa se poate obţine o scădere a numărului de cazuri noi de infectare, a
    reiterat președintele Klaus Iohannis. Șeful statului mai spune că măsurile
    instituite acum câteva săptămâni încep să dea rezultate, însă chiar şi aşa ele
    nu au fost suficiente, pentru că zilnic apar noi provocări.

    Pe de altă parte,
    președintele crede că vaccinul anti-COVID va ajunge în România în primul
    trimestru al anului viitor, vaccinarea urmând să înceapă cu personalul medical, persoanele din prima linie. În
    ultimele două săptămâni a existat un risc de a intra pe o progresie
    geometrică în privinţa creşterii numărului de cazuri cu COVID-19, însă acum se
    constată o tendinţă de plafonare a acestui număr, potrivit premierului Ludovic
    Orban. Din rezultatele testărilor din ultimele zile constatăm că am oprit
    această creştere, ba chiar este o oarecare tendinţă de plafonare a numărului de
    cazuri, dar nu putem spune încă dacă am intrat pe platou, a declarat premierul.
    Mai multe localități, inclusiv municipii, au fost plasate în carantină, în
    această săptămână.

    Pe de altă parte, angajații din domeniul sanitar, care au
    cerut, în repetate rânduri, beneficii financiare, echipamente de protecție și
    suplimentarea personalului implicat în tratarea pacienților cu COVID-19, au
    organizat proteste și au discutat cu reprezentanții Guvernului despre
    revendicările lor.



    Datele INS confirmă revenirea economiei
    României în trimestrul III din acest an




    Informaţiile la nivel
    macro din această săptămână confirmă scenariul revenirii economiei României în
    trimestrul al III-lea din acest an, a declarat ministrul Finanţelor, Florin
    Cîţu. El a precizat în ședința de guvern de joi că venitul mediu net pe luna
    septembrie a crescut cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar
    inflaţia, care a continuat să scadă la 2,1%, este cea mai mică din 2017 până în
    prezent. Florin Cîţu, care a prezentat datele legate de evoluţia economică, a
    mai spus că în România este a cincea lună de creştere a producţiei industriale,
    toate datele pozitive se văd şi la venituri, iar de aici va porni fundamentarea
    pentru rectificarea bugetară de săptămâna viitoare.

    Datele prezentate vineri de
    INS confirmă declarațiile ministrului – România a consemnat o scădere economică
    de 6% în trimestrul III din 2020, raportat la perioada similară din 2019, însă
    faţă de trimestrul anterior din acest an a înregistrat o creştere de 5,6%. Sunt
    semne bune. Sigur, nu trebuie să fim excesiv de optimişti, dar e clar că avem
    un trend de revenire şi acesta trebuie susţinut prin investiţii, prin absorbţie
    de fonduri europene, prin susţinerea companiilor, prin atragerea de investiţii
    private, a apreciat premierul Ludovic Orban.



    Președintele
    Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al SUA,
    democratul Joe Biden


    Președintele Klaus
    Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al SUA,
    democratul Joe Biden, în care apreciază că România, în calitate de partener strategic de
    încredere al Statelor Unite, rămâne ferm angajată să continue promovarea
    obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice. Bucureștiul
    este ferm alături de Washington pentru a face față provocărilor actuale, de la
    sănătate la economie și schimbări climatice, și de la securitate la drepturile
    omului, scopul nostru fiind asigurarea unui viitor mai bun pentru popoarele
    noastre. În calitate de partener strategic al Statelor Unite și aliat în cadrul
    NATO, România rămâne angajată să își aducă aportul în ceea ce privește
    cheltuielile de apărare și să contribuie în continuare la securitatea,
    prosperitatea și reziliența comunității globale a democrațiilor, dă asigurări șeful
    statului.

    Aștept cu interes
    celebrarea, în 2021, a 10 ani de la Declarația Comună privind Parteneriatul
    Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii,
    adoptată în timpul mandatului dumneavoastră de Vicepreședinte    , a mai spus președintele Klaus Iohannis .



    MAE român acordă 250 de mii de euro pentru proiecte în sprijinul
    societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova


    Ministerul de
    Externe de la București a decis să acorde o contribuţie voluntară de 250 de mii
    de euro pentru proiecte în sprijinul societăţii civile şi al presei
    independente din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).
    Contribuţia este alocată din bugetul pe anul acesta de cooperare internaţională
    pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară şi va fi acordată prin Organizaţia
    Dotare Europeană pentru Democraţie, înfiinţată în 2013 de UE pentru consolidarea
    democraţiei şi drepturilor omului în vecinătatea Uniunii. Decizia face parte
    din politica României de susţinere a parcursului european al Republicii
    Moldova, țară în care, duminică, va avea loc al doilea tur al alegerilor
    prezidențiale.

    În urma rezultatelor primului tur, de acum două săptămâni,
    alegerea se va face între candidatul pro-european Maia Sandu și actualul
    președinte pro-rus Igor Dodon. Ultima fază a campaniei electorale din Republica
    Moldova s-a desfășurat pe fundalul unei remanieri guvernamentale neaşteptate la
    Chişinău. Cinci miniştri din guvernul Chicu din partea Partidului Democrat au
    fost revocaţi din funcţii şi înlocuiţi cu persoane apropiate Partidului
    Socialiştilor. Decizia pune capăt coaliției de
    guvernare. Astfel, de facto guvernul este acum unul minoritar, deoarece la acest moment se bucură de
    susţinerea a doar 37 de deputaţi socialişti, în timp ce pentru majoritatea este
    nevoie de cel puţin 51 de voturi.

  • Jurnal românesc – 13.11.2020

    Jurnal românesc – 13.11.2020

    ***Autoritatea Electorală Permanentă a încheiat
    operaţiunea de transmitere prin email a notificărilor referitoare la expedierea
    materialelor electorale către românii din străinătate care s-au înscris pentru
    votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare din decembrie. AEP arată că
    singura ţară către care nu au fost trimise încă plicurile cu documentele
    necesare votării este Afganistan, unde s-au înscris 158 de persoane. Acestea le
    vor primi prin intermediul Ministerului Apărării Naţionale. AEP precizează că
    35.650 de cetăţeni români din 106 ţări, care s-au înregistrat pe portalul
    votstrainatate.ro pentru votul prin corespondenţă, au primit aceste plicuri.
    Instituţia atrage atenţia că plicurile cu buletinele de vot pentru Senat şi
    Camera Deputaţilor, expediate de alegători, trebuie să ajungă la Biroul
    electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la
    oficiul consular până pe 3 decembrie.




    ***Românii care vor dori să intre în Spania, începând
    cu data de 23 noiembrie, vor fi obligaţi să prezinte un rezultat negativ al
    unui test molecular pentru infecţia cu SARS-CoV2 efectuat cu maximum 72 ore
    anterior prezentării la frontieră. Ministerul de Externe de la Bucureşti
    precizează că documentul care face dovada rezultatului negativ trebuie să fie
    redactat în limba spaniolă sau engleză, să cuprindă numele şi prenumele
    călătorului, datele actului de identitate naţional sau ale paşaportului, data
    realizării testului şi datele unităţii medicale care a realizat procedura medicală.
    Măsurile se aplică pentru toate persoanele care sosesc din zone sau state cu
    risc epidemiologic ridicat. MAE precizează că lista cu aceste zone este
    actualizată de autorităţile spaniole la fiecare 15 zile şi publicată pe pagina
    de internet a Ministerului Sănătăţii de la Madird cu şapte zile anterior
    intrării în vigoare. MAE reaminteşte că toţi cei care intră în Spania trebuie
    să completeze, anterior efectuării călătoriei, un formular privind starea de
    sănătate prin intermediul aplicaţiei Spain Travel Health sau al paginii de
    internet www.spth.gob.es. Ei vor primi un cod QR care va trebui prezentat la
    controlul de sănătate efectuat în aeroportul de destinaţie sau în punctele de
    trecere a frontierei. Românii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă pot
    solicita asistenţă din partea Ambasadei României la Madrid sau a Consulatelor
    Generale la Barcelona, Sevilla, Bilbao, Castellón de la Plana, Ciudad Real,
    Zaragoza şi Almeria. Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul
    mae.ro.




    ***13 secţii de votare vor fi organizate pe teritoriul
    României pentru cetăţenii Republicii Moldova care vor dori să participe, pe 15
    noiembrie, la scrutinul prezidenţial din stânga Prutului. Două secţii se vor
    afla în Bucureşti – una la sediul Ambasadei Republicii Moldova în ţara noastră
    şi una la sediul Autorităţii Electorale Permanente. Celelalte vor fi înfiinţate
    în Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Sibiu,
    Suceava şi Timişoara. Însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Republicii Moldova
    la Bucureşti, Emil Jacotă, a declarat că peste 10.000 de cetăţeni moldoveni au
    votat la secţiile din România în primul tur al alegerilor prezidenţiale din
    statul vecin. El a precizat că votarea se va desfăşura în intervalul orar 7.00
    – 21.00, cu posibilitatea de prelungire, şi că în secţiile de vot se vor
    distribui măşti de protecţie sanitară. Lista cu adresele secţiilor de votare
    din afara Republicii Moldova se găseşte pe site-ul Comisiei Electorale Centrale
    de la Chişinău, www.diaspora.cec.md. În turul doi al alegerilor prezidenţiale
    se vor înfrunta fostul prim-ministru Maia Sandu, câştigătoare a primului tur cu
    36,16% din voturi, şi preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, care a adunat
    32,61% din sufragii.




    ***Seria de filme Who is Romania, destinată
    platformelor social-media cu scopul de a promova România, continuă cu
    prezentarea părintelui sculpturii moderne, apreciat drept cel mai
    important artist al României, Constantin Brâncuşi. Materialul video este
    transmis pe pagina oficială de Facebook a reprezentanței Institutului Cultural
    Român la Londra şi difuzat simultan pe rețelele de socializare ale Tate din
    Marea Britanie, Centrului Pompidou din Franța și Ministerului Afacerilor
    Externe de la Bucureşti. Seria Who is Romania se derulează până pe
    20 noiembrie şi este alcătuită din 7 episoade care prezintă personalități care
    au influențat istoria României. Seria este scrisă și prezentată de Tessa
    Dunlop, doctor în istorie și o personalitate media britanică pasionată de
    România. Primele 5 episoade, în care au fost evocați Ștefan cel Mare, Regina
    Maria a României, George Enescu, Nicolae Grigorescu și Mihail Sebastian, au
    înregistrat peste 600.000 de vizualizări. Clipurile video, cu o durată de 6-7
    minute, sunt lansate săptămânal.

  • Jurnal românesc – 11.11.2020

    Jurnal românesc – 11.11.2020

    ***România este şi
    îşi doreşte să rămână un partener solid pentru societatea civilă din Republica
    Moldova, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Vom fi extrem de atenţi
    la desfăşurarea scrutinului din această duminică, pentru a ne asigura că
    viitorul Republicii Moldova este decis exclusiv de votul liber exprimat al
    cetăţenilor, în cadrul unor alegeri democratice, corecte şi libere de orice
    interferenţe nedorite,     a spus Iohannis. El a descris votul acordat de
    cetăţenii moldoveni fostului premier Maia Sandu drept un vot în favoarea
    unei evoluţii democratice ireversibile a Republicii Moldova, evoluţie
    despre care Iohannis a afirmat că România o susţine permanent şi fără
    rezerve. Candidat din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia
    Sandu a întrunit cele mai multe voturi în primul tur, desfăşurat la 1
    noiembrie, 36,16%. Ea îl va înfrunta în turul decisiv pe preşedintele în
    exerciţiu al Republicii, Igor Dodon, cara fost preferat de 32,61% dintre cei
    care s-au prezentat la urne. Al doilea tur de scrutin prezidenţial în stânga
    Prutului se va desfăşura pe 15 noiembrie.




    ***Cetăţenii din
    statele aflate în zona roşie de risc epidemiologic, între care şi România, care
    intră în Germania vor petrece mai puţin timp în carantină după ce Guvernul de
    la Berlin a redus perioada de izolare obligatorie de la două săptămâni la 10
    zile. Ministerul român de Externe transmite că perioada de carantină poate fi
    suspendată înainte de expirarea celor 10 zile dacă persoana în cauză primeşte
    un rezultat negativ al unui test pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2,
    efectuat începând cu a 5-a zi după intrarea pe teritoriul german. MAE atrage
    atenţia că persoanele care sosesc din zone de risc trebuie să-şi înregistreze
    datele personale prin intermediul paginii de internet www.einreiseanmeldung.de.
    Bucureştiul le recomandă românilor care intenţionează să se deplaseze în
    Germania să se informeze cu privire la eventuale modificări de ultimă oră sau
    elemente specifice landului de destinaţie, prin accesarea paginii de internet a
    Guvernului Federal www.bundesregierung.de. Românii pot solicita asistenţă
    consulară din partea Ambasadei României la Berlin şi a Consulatelor Generale la
    Bonn, Munchen şi Stuttgart ale căror date de contact se găsesc pe paginile
    berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi stuttgart.mae.ro.




    ***Românii care vor
    să intre în Norvegia trebuie să prezinte la frontieră un rezultat negativ al
    unui test molecular tip PCR sau antigen
    pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore
    anterior sosirii. Documentul care atestă rezultatul negativ trebuie să fie
    redactat în limbile engleză, franceză, germană, norvegiană, suedeză sau daneză.
    Ministerul de Externe de la
    Bucureşti avertizează că în lipsa acestui rezultat, românilor li se poate
    refuza accesul pe teritoriul norvegian. Conaţionalii care reuşesc să intre
    Norvegia sunt însă obligaţi să petreacă 10 zile în izolare. În cazul în care
    aceştia nu au unde să facă acest lucru, vor efectua carantina într-o unitate
    hotelieră desemnată special de autorităţile norvegiene. Exceptaţi de la măsura
    carantinării sunt, printre alţii, oamenii aflaţi în tranzit, cei care sosesc
    frecvent din Suedia şi Finlanda pentru a muncii sau studia, străinii care îşi
    desfăşoară activitatea în domenii considerate critice sau cetăţenii străini
    care deţin un permis de şedere pentru membru de familie. Românii pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Oslo
    +47 2256 12 37, +47 2244 69 51, +47 2255 68 32 şi +47 2255 82 27. Pentru
    situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +47
    9915 31 37.




    ***Filmele Bacalaureat și 4 luni, 3
    săptămâni și 2 zile, regizate de Cristian Mungiu, și La
    Gomera și Polițist, adjectiv, de Corneliu Porumboiu, sunt
    disponibile online în cadrul Festivalului Internațional de Film Arava, care are
    loc în Israel. Manifestarea, aflată la a 9-a ediţie, include cele mai de succes
    producții internaționale ale acestui an: filme pentru copii și adolescenți,
    scurtmetraje care au fost filmate și produse în ultimul an în Arava şi
    lungmetraje de ficțiune proiectate în prezența regizorilor sau a
    producătorilor, care își vor prezenta filmele în fața publicului și vor
    participa la sesiuni de întrebări şi răspunsuri după proiecții. Reprezentanţa
    Institutului Cultural Român la Tel Aviv, care sprijină prezenţa românească la
    festival, a transmis că filmele proiectate participă la o competiție de
    popularitate, în cadrul căreia publicul va juca rolul juriului. Peliculele
    pot fi vizionate, până pe 14 noiembrie, pe site-ul festivalului
    www.aravaff.co.il.

  • Republica Moldova, o săptămână până la finala prezidenţialelor

    Republica Moldova, o săptămână până la finala prezidenţialelor

    Finala cu repetiţie la prezidenţialele din Republica Moldova promite, anul acesta, mai mult suspans decât în 2016. Turul decisiv şi-l dispută tot învingătorul de atunci, actualul preşedinte socialist filorus Igor Dodon, şi învinsa sa, fostul premier pro-occidental Maia Sandu.


    Pe 15 noiembrie, însă, Sandu pleacă în cursă cu un uşor avans, după ce, în primul tur, a obţinut peste 36% din voturi, iar Dodon mai puţin de 33 de procente. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul n-a fost doar politic, ci şi geopolitic. Fostul premier a fost, practic, plebiscitat în diaspora, unde a colectat peste 70% din sufragii. Ea a câştigat în capitala Chişinău, precum şi în regiunile din centru şi, parţial, în sud, unde populaţia românofonă a net majoritară.


    Vizibil iritat de votul din străinătate, unde s-a atins un record de prezenţă, de aproape 150 de mii de oameni,şeful statului în exerciţiu a calificat diaspora drept electorat paralel, ceea ce i-a atras o avalanşă de critici sarcastice. Dodon a făcut scouri bune în zonele dominate numeric de minorităţile etnice: regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din est, raionul Taraclia, populat de etnici bulgari, şi Regiunea Autonomă Găgăuză, cu populaţie turcofonă, ambele din sudul republicii. Candidaţii promotori ai reunificării cu România sau măcar proeuropeni, ieşiţi din cursă după primul tur, şi-au anunţat sprijinul necondiţionat pentru Maia Sandu în finală.


    Surpriza a venit, însă, de la Bălţi, al doilea oraş al republicii ca mărime din republică, al cărui primar, populistul pro-rus Renato Usatîi, clasat al treilea acum o săptămână, şi-a îndemnat electoratul, de circa 17 procente, s-o voteze tot pe fosta şefă a Guvernului. El spune că ar fi presat de Putere să-l susţină pe Dodon şi că speră ca Maia Sandu să demanteleze sistemul de corupţie generalizată patronat de actualul preşedinte.


    Analiştii, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, semnalează intensificarea campaniilor de manipulare şi de promovare a falsurilor mediatice, cu paternitate rusească, a căror ţintă e Sandu. Potrivit acestor scenarii apocaliptice, Uniunea Europeană şi Statele Unite pun la cale o aşa-numită revoluţie colorată dacă va învinge Dodon. Altă sperietoare e că pensiile şi salariile nu vor mai fi plătite, iar comerţul cu Federaţia Rusă va fi sistat dacă Maia Sandu ajunge preşedinte.


    Luna trecută, însuşi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, îşi exprimase dorinţa ca electoratul Republicii Moldova să răsplătească eforturile lui Dodon de a se apropia de Moscova. Comentatorii avertizaseră, deja, dinaintea primului tur de scrutin, că este o obişnuinţă ca Rusia să se amestece în alegerile din Republica Moldova, însă de această dată implicarea este mult mai activă.

  • UE despre alegerile din Republica Moldova

    UE despre alegerile din Republica Moldova

    Uniunea Europeană declară că este pregătită să
    colaboreze cu viitoarea guvernare de la Chişinău dacă aceasta va susţine
    reformele prevăzute în Acordul de Asociere Republica Moldova – UE, în special
    pe cele care ţin de combaterea corupţiei, asigurarea independenţei justiţiei şi
    depolitizarea instituţiilor statului.

    Potrivit Serviciului European de Acţiune
    Externă, UE va continua să se bazeze în relaţia cu Republica Moldova pe
    principiul condiţionalităţii şi respectului pentru statul de drept şi
    standardele democratice. Bruxelles-ul aminteşte că alegerile parlamentare de
    duminică au avut loc în premieră în baza sistemului mixt, criticat de
    instituţiile europene, iar modul în care acestea s-au desfăşurat confirmă
    necesitatea continuării eforturilor de aliniere a legislaţiei electorale.

    Observatorii internaţionali spun că alegerile din Republica Moldova
    (ex-sovietica, majoritar românofonă) s-au derulat, în general, cu respectarea
    prevederilor legale şi standardelor democratice în domeniu, fiind semnalate
    unele deficienţe, în contextul campaniei electorale, cât şi în ziua scrutinului
    electoral. Observatorii OSCE au semnalat cazuri de
    cumpărare a voturilor, de utilizare abuzivă a resurselor administrative şi de
    obstrucţionare a procesului electoral în diaspora, dar consideră că, în
    general, scrutinul din Republica Moldova a avut loc cu respectarea drepturilor
    fundamentale.

    Pe de altă parte, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi
    Corecte de la Chişinău a calificat alegerile ca fiind incorecte şi parţial
    libere. Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avertizat că va cere
    alegeri parlamentare anticipate, dacă partidele nu reuşesc să formeze o
    coaliţie guvernamentală, după scrutinul neconcludent de duminică.

    Bucureştiul
    consideră că doar opţiunea europeană este în măsură să ofere prosperitate
    cetăţenilor Republicii Moldova. Potrivit analiştilor de la Bucureşti, este
    foarte important ca viitoarea coaliţie de la Chişinău să fie creată în mod
    transparent şi corect, iar una dintre primele acţiuni în domeniul economic va
    trebui să fie reluarea negocierilor cu UE.

    Chiar dacă Republica Moldova s-a
    descurcat o perioadă fără finanţare din partea Uniunii, economia sa simte lipsa
    investiţiilor europene, observă expertul economic Veaceslav
    Ioniţă: Fiindcă nu au primit finanţare
    externă, a fost nevoie să taie toate investiţiile şi să dea pensii şi salarii.
    Această strategie pe care au avut-o ei în ultimii doi ani de zile, tăiem
    investiţiile şi dăm la salarii, asta este strategie de depăşire a situaţiei
    dificile. Acum eşti obligat să restabileşti relaţiile cu partenerii externi,
    deoarece nu poţi veşnic să nu faci investiţii.

    În urma alegerilor parlamentare de duminică, Partidul
    Socialiştilor, de stânga, promotor al unor relaţii speciale cu Rusia, a
    acumulat 35 de mandate, Patidul Democrat – 30, opoziţia pro-europeană – 26,
    Partidul ŞOR, de stânga, 7 mandate şi 3 deputaţi independenţi.