Tag: alegerile legislative

  • Vor fi amânate alegerile parlamentare?

    Vor fi amânate alegerile parlamentare?

    La București, tema datei
    la care să aibă loc alegerile legislative continuă să agite scena politică. În
    timp ce PSD, care domină Parlamentul în urma rezultatelor scrutinului de acum
    patru ani, merge pe ideea că Legislativul trebuie să aleagă data, Guvernul
    liberal și președintele Klaus Iohannis vor ca Executivul să decidă, așa cum s-a
    întâmplat și până acum.


    La finalul lunii iulie, Parlamentul a adoptat Legea
    privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera
    Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, care
    să-i permită Legislativului să hotărască data. CCR a fost sesizată
    în legătură cu legea amintită, între timp, Guvernul adoptând,
    totodată, o Hotărâre prin care a stabilit ca alegerile parlamentare să aibă loc
    pe 6 decembrie. La finele lunii septembrie, a venit și răspunsul Curții – a
    respins sesizarea formulată de șeful statului şi de Executiv, iar miercuri, CCR
    a publicat şi motivarea deciziei sale. Stabilirea datei alegerilor după
    expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de
    expirarea mandatului, prin lege ordinară – se arată în motivare.


    În document se
    precizează că Hotărârea de Guvern prin care a fost stabilită data alegerilor
    parlamentare pentru 6 decembrie, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la
    data respectivă, îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a
    actului normativ supus controlului de constituţionalitate, respectiv legea
    adoptată de Parlament. Curtea constată că atât concepţia legii analizate, cât
    şi momentul adoptării ei reprezintă o expresie a principiului securităţii
    juridice, pentru că indică din timp organului administrativ care are competenţa
    delegată de stabilire a datei alegerilor – şi anume Guvernului – faptul că data
    alegerilor va fi stabilită prin lege organică.


    Nu se ajunge la situaţia în
    care ambele autorităţi publice să stabilească în mod concurent data alegerilor,
    organul administrativ cunoscând, astfel, din timp că i-a fost retrasă această
    competenţă,
    se mai precizează în motivare. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi
    lider al partidului dominant în Parlament, PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat, la
    un post de televiziune, că proiectul legislativ privind amânarea alegerilor
    generale din 6 decembrie va intra luni în procedură parlamentară A venit motivarea de la Curtea
    Constituţională. Deciziile Curţii, trebuie să iei act de ele şi să le pui în
    aplicare şi luni, deja, legea în ceea ce priveşte data alegerilor poate fi
    promovată în Parlament. Proiectul de act normativ este, deja, depus de către un
    coleg neafiliat şi o să-l luăm în discuţie normal, în comisii.


    Alegerile parlamentare se vor
    desfăşura pe 6 decembrie, doar dacă preşedintele Klaus Iohannis trimite la
    reexaminare, până pe 24 octombrie, legea adoptată de Parlament şi dacă Legislativul
    nu adoptă un nou act normativ până la data scrutinului, explică fostul
    preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean. Dacă legea intră în
    vigoare înainte de 6 decembrie, se schimbă totul, totul se resetează. Şeful
    Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat că tot calendarul aferent
    organizării alegerilor parlamentare pentru data de 6 decembrie este în vigoare,
    iar Executivul va decide căile de urmat.

  • Românii din străinătate şi alegerile legislative

    Românii din străinătate şi alegerile legislative

    Alegerile
    parlamentare din România vor avea loc pe 11 decembrie, potrivit unei hotărâri adoptate
    de Guvern. În acest scop, ministerul Afacerilor Externe desfăşoară o campanie de informare publică cu privire la
    modalităţile de a vota în străinatate. Stagiari şi angajaţi ai ministerului
    distribuie pliante si cereri de înscriere în Registrul electoral. Românii cu
    reşedinţa în străinătate se pot înscrie pe liste până pe 14 septembrie.

    Purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe, Ionut Vâlcu, i-a
    indemnat pe aceştia să completeze cererea de înscriere şi a explicat că sunt
    câţiva paşi simpli care trebuie urmaţi: Cererea se poate
    descărca de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe sau se poate obţine de
    la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate.
    Cererea trebuie completată, bifată una dintre cele două opţiuni – cu votul prin
    corespondenţă sau dacă doresc să fie deschisă o secţie de votare în apropierea
    domiciliului lor din străinatate. Apoi, trecem la pasul doi, respectiv anexarea
    unor copii ale documentelor care atestă domiciliul în străinătate. In cazul
    cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, aceştia
    trebuie să anexeze doar o copie a paşaportului cu domiciliul în străinătate,
    iar în cazul celor care au în continuare domiciliul pe teritoriul României este
    suficient să anexeze o copie a cărţii de identitate sau a paşaportului, plus o
    copie a documentului emis de statul de reşedinţă care atestă şederea lor pe
    teritoriul respectivului stat.

    Purtătorul de cuvânt al ministerului de
    Externe a mai spus că cererile de înscriere în Registrul electoral trebuie
    depuse la cel mai apropiat consulat sau ambasadă. De asemenea, acestea pot fi
    trimise prin poştă sau e-mail.

    Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat,
    luni, că, până la această dată, au fost validate 8.364 de cereri de înscriere
    în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa
    în străinătate. Dintre acestea, 6205 menţionează opţiunea pentru votul prin
    corespondenţă, iar 2159 – pentru secţiile de votare. Autoritatea Electorală
    Permanentă a mai precizat că cererile de înscriere în Registrul electoral cu
    opţiunea pentru votul prin corespondenţă au fost depuse în 40 de ţări, iar cele
    cu opţiunea pentru votul în secţiile de votare au fost depuse în 33 de ţări.
    Localităţile din străinătate unde a fost atins pragul minim de 100 de alegători
    înscrişi în Registrul electoral necesar pentru organizarea unei noi secţii de
    votare sunt Soroca şi Căuşeni din
    Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar romanofon.

    La scrutinul
    prezidenţial din 2014, mii de români, ferm hotărâţi să-şi exercite dreptul de
    vot, au stat la cozi uriaşe în faţa secţiilor de votare din mari oraşe europene
    precum Paris, Londra, Viena, Munchen. Rămâne de văzut cât de mare va fi
    interesul pentru alegerile legislative din această iarnă.