Radio România Internațional

Tag: Aleksei Navalnîi

  • Omagiu pentru Navalnîi, sprijin pentru Ucraina

    Omagiu pentru Navalnîi, sprijin pentru Ucraina

    Vestea că Aleksei Navalnîi, principalul critic al liderului de la Moscova, Vladimir Putin, a murit subit, săptămâna trecută, în închisoarea unde era încarcerat, cu o lună înainte de alegerile din Rusia, a provocat un val de reacții în lume. În vârstă de 47 de ani, opozantul regimului de la Kremlin a murit după o plimbare în colonia penală „Lupul polar” din Harp, la aproximativ 1.900 km nord-est de Moscova, considerată una dintre cele mai dure închisori din Rusia. Acolo, disidentul executa o pedeapsă de 19 de ani. Autorităţile ruse spun că ar fi fost vorba despre sindromul morţii subite, dar familia nu a putut avea acces la trupul său neînsufleţit.

     

    Liderii occidentali, în frunte cu preşedintele american, Joe Biden, au adus un omagiu curajului lui Aleksei Navalnîi. Opoziţia şi presa independentă rusă, precum şi ministerele de Externe occidentale l-au acuzat, pe Vladimir Putin, mai mult sau mai puţin direct, că a ordonat asasinarea lui Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului timp de 15 ani. De partea sa, Moscova a declarat că reacţia Occidentului este inacceptabilă şi absolut furibundă.

     

    Din România, șeful statului, Klaus Iohannis, şi alţi demnitari şi-au exprimat tristeţea faţă de moartea lui Aleksei Navalnîi. Comunitatea internaţională a pierdut un luptător curajos pentru libertate şi drepturi – a precizat preşedintele Iohannis, cerând Rusiei să facă o anchetă transparentă şi cuprinzătoare. Si ministerul român al Afacerilor Externe şi-a exprimat regretul profund ca urmare a decesului în închisoare al politicianului, una dintre figurile emblematice ale opoziţiei din Federaţia Rusă, potrivit unui comunicat.

     

    Numeroase flori şi lumânări, dar şi un afiş cu mesajul „Nu renunţaţi” au fost depuse în faţa Ambasadei Rusiei la Bucureşti în memoria activistului decedat într-o colonie penitenciară din Siberia. “Pentru democraţie trebuie să luptăm tot timpul!” – a fost un alt mesaj al celor care au venit cu flori şi lumânări.

     

    Filiala din București a partidului de opoziție USR propune o hotărâre de Consiliu General prin care o stradă din capitală, pe care se află secţia consulară a Ambasadei Rusiei, să fie redenumită Aleksei Navalnîi. USR Bucureşti subliniază că această iniţiativă reprezintă un pas important în sprijinul valorilor democratice şi al drepturilor omului, reafirmând legăturile de solidaritate cu cei care luptă pentru libertate şi justiţie în întreaga lume.

     

    În acelaşi registru, al luptei pentru libertate, amintim că șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, prezentă, zilele trecute, la Conferința de Securitate de la Munchen, a pledat pentru menţinerea sprijinului internaţional multidimensional acordat Ucrainei. Luminița Odobescu a transmis un mesaj ferm de solidaritate a României cu Ucraina şi poporul ucrainean, în lupta lor legitimă de a-şi apăra independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea în faţa războiului de agresiune ilegal al Rusiei.

     

  • UE cere eliberarea lui Navalnîi

    UE cere eliberarea lui Navalnîi

    Uniunea Europeană continuă să condamne în cei mai energici termeni cu putinţă tentativa de asasinare a lui Aleksei Navalnîi prin otrăvire cu un agent neurotoxic chimic militar din categoria Noviciok, a spus înaltul reprezentant al Uniunii pentru politică externă, Josep Borrell, sâmbătă, când s-au împlinit doi ani de la această faptă. El a făcut apel la Federaţia Rusă să-şi îndeplinească angajamentul în conformitate cu Convenţiile privind Armele Chimice şi să ancheteze fapta cu toată transparenţa şi fără întârziere.

    De asemenea, forul comunitar îşi reiterează apelul la adresa Rusiei pentru ca aceasta să-şi respecte obligaţiile în virtutea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care include decizia provizorie a Curţii Europene pentru Drepturile Omului prin care se cere punerea imediată în libertate a lui Navalnîi.

    UE deplânge îndeosebi ‘recentele măsuri disciplinare nejustificate’ adoptate de autorităţile penitenciare ruse împotriva lui Navalnîi şi face responsabile autorităţile ruse de securitatea şi sănătatea acestuia.

    Borrell a cerut totodată Moscovei să coopereze deplin cu Organizaţia pentru Interdicţia Armelor Chimice şi a condamnat scoaterea în afara legii a organizaţiei lui Navalnîi şi continua persecuţie şi încarcerare a membrilor echipei sale.

    UE deplânge războiul nejustificat, neprovocat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, care a amplificat represiunea internă în această ţară şi măsurile împotriva criticilor Kremlinului şi împotriva societăţii civile în ansamblul ei, a mai adăugat Borrell.

    Agenția EFE aminteşte că UE a răspuns otrăvirii lui Navalnîi cu impunerea de restricţii împotriva a şase înalţi funcţionari ruşi şi a unei entităţi.

    Navalnîi a fost transferat la Berlin, în august 2020. Iniţial fusese internat într-un spital din Siberia, unde fusese transportat după ce i se făcuse rău într-un avion care a efectuat o aterizare de urgenţă. După o perioadă petrecută în Germania, Navalnîi a revenit în Rusia în ianuarie 2021, unde a fost reţinut imediat ce a aterizat.


  • Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021, acordat lui Aleksei Navalnîi

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021, acordat lui Aleksei Navalnîi

    Aleksei Navalnîi a militat în mod consecvent împotriva corupţiei regimului lui Vladimir Putin şi, prin intermediul conturilor sale de pe platformele sociale şi al campaniilor sale politice, a contribuit la expunerea abuzurilor şi la mobilizarea sprijinului a milioane de oameni din întreaga Rusie. Pentru aceasta, el a fost otrăvit şi aruncat în închisoare – a subliniat preşedintele Parlamentului European David Sassoli. Acesta a mai spus că, prin acordarea Premiului Saharov lui Aleksei Navalnîi, recunoaştem curajul său personal imens şi reafirmăm sprijinul ferm al Legislativului european pentru eliberarea sa imediată.

    Aleksei Navalnîi s-a remarcat pe scena internaţională prin organizarea de manifestaţii împotriva preşedintelui Putin şi a guvernului său, prin participarea la alegeri şi prin apelurile la reforme împotriva corupţiei din Rusia. În august anul trecut, Navalnîi a fost otrăvit şi a petrecut mai multe luni în convalescenţă la Berlin. A fost arestat la întoarcerea sa la Moscova, în ianuarie, iar în prezent execută o pedeapsă cu închisoarea de trei ani şi jumătate, din care rămân încă peste doi ani. Închis într-o colonie penitenciară de maximă siguranţă, Navalnîi a intrat în greva foamei o perioadă îndelungată la sfârşitul lunii martie, pentru a protesta faţă de lipsa de acces la asistenţă medicală.

    În iunie, o instanţă rusă a scos în afara legii birourile reţelei regionale a lui Navalnîi şi fundaţia anticorupţie a acestuia – ambele considerate în prezent ca extremiste şi nedorite de către autorităţile ruse. Premiul Saharov este pentru oamenii care nu sunt indiferenţi şi care chiar în perioadele cele mai sumbre nu se tem să spună adevărul – a reacţionat pe Twitter organizaţia interzisă Fondul de luptă împotriva corupţiei.

    Desemnarea lui Navalnîi ca laureat al Premiului Saharov a fost salutată imediat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe fondul tensiunilor între Rusia şi occidentali. Acest premiu este recunoaşterea rolului important pe care Aleksei Navalnîi l-a jucat de mulţi ani pentru a apăra valorile democraţiei şi a fi o voce puternică în Rusia – a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles.

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost înfiinţat în 1988 şi este acordat anual de Parlamentul European. Este numit astfel în onoarea fizicianului sovietic şi a disidentului politic Andrei Saharov şi are o valoare de 50.000 de euro.