Radio România Internațional

Tag: Alexander Winterstein

  • Europa anunță cele opt situri care vor găzdui supercalculatoare de nivel mondial

    Europa anunță cele opt situri care vor găzdui supercalculatoare de nivel mondial

    Marcând un pas major către obiectivul de a aduce Europa în topul
    zonelor de supercalcul la nivel mondial, întreprinderea comună
    pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC) a
    selectat mai multe țări membre, care vor găzdui noile calculatoare de înaltă
    performanță. În total, 19 din cele 28 de țări participante la întreprinderea
    comună vor face parte din consorțiile care vor asigura funcționarea acestor
    centre. Bugetul total este de 840 de milioane EUR, cifră care ține seama și de
    finanțarea oferită de UE. Modalitățile exacte de finanțare ale noilor
    supercalculatoare vor fi prevăzute în acordurile de găzduire care vor fi
    semnate în curând.

    Purtătorul de cuvânt al comisiei Europene, Alexander Winterstein, a
    oferit mai multe amănunte: Întreprinderea comună
    pentru calculul european de înaltă performanță     (EuroHPC) a selectat opt locații care vor fi centre-gazdă pentru aceste supercomputere, aflate în opt
    state membre diferite. Aceste țări sunt: Bulgaria (Sofia), Cehia (Ostrava),
    Finlanda (Kajaani), Italia (Bologna), Luxemburg (Bissen), Portugalia (Minho),
    Slovenia (Maribor), și Spania (Barcelona). Iată un bun exemplu despre cum țările membre ale Uniunii
    Europene pot coopera pentru inovație și se pot completa în plan global în ceea
    ce privește înalta tehnologie la nivel strategic.

    În lumea de astăzi,
    capacitatea de calcul de înaltă performanță este esențială pentru a genera
    creștere economică și locuri de muncă, dar și pentru a beneficia de autonomie
    strategică și a putea inova în orice domeniu. Domeniile de utilizare ale
    supercalculului sunt extrem de numeroase. Acesta poate, de exemplu, să prevadă
    evoluția condițiilor meteorologice locale și regionale și să prezică amploarea
    și traiectoria furtunilor și inundațiilor, permițând activarea sistemelor de
    avertizare timpurie pentru fenomenele meteorologice extreme. De asemenea,
    acesta este utilizat pentru conceperea de noi medicamente, pentru rezolvarea
    ecuațiilor complexe de fizică prin care se generează modele ale proceselor
    moleculare și ale interacțiunii unui medicament nou cu țesuturile umane.
    Industria aviatică și cea auto folosesc, de asemenea, supercalculul pentru a
    efectua simulări complexe și pentru a testa avioane și autovehicule în
    ansamblul lor sau componente ale acestora.

    În plus, deoarece acestea sunt
    esențiale pentru desfășurarea unor simulări la scară largă și pentru analizarea
    datelor, supercalculatoarele sunt o componentă extrem de importantă în
    dezvoltarea inteligenței artificiale și în stimularea atuurilor Europei în
    materie de securitate cibernetică.

    Propusă de Comisie și sprijinită de
    Consiliul UE, întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă
    performanță a fost înființată în 2018,
    cu scopul de a dota UE cu o infrastructură de supercalcul de nivel mondial
    până la sfârșitul anului 2020.


  • Consiliul poate de acum să impună sancțiuni în cazurile de atacuri cibernetice

    Consiliul poate de acum să impună sancțiuni în cazurile de atacuri cibernetice

    Uniunea Europeană a făcut o listă neagră pentru sancționarea responsabililor de atacuri cibernetice din afara spaţiului comunitar. Consiliul a stabilit deja cadrul legal care permite luarea unor astfel de măsuri.

    Spațiul cibernetic oferă oportunități semnificative, dar prezintă și provocări în continuă schimbare. Uniunea Europeană este preocupată de răspândirea comportamentelor răuvoitoare în spațiul cibernetic, care vizează subminarea integrității, a securității și a competitivității economice a Uniunii, prezentând în cele din urmă riscul de conflict.

    Noul cadru legal stabilit de Consiliu îi permite Uniunii să impună măsuri restrictive specifice pentru a descuraja și a răspunde la atacuri cibernetice care reprezintă o amenințare externă la adresa spaţiului comunitar sau a statelor membre, inclusiv atacuri cibernetice asupra unor state terțe sau organizații internaționale, a precizat unul dintre purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Alexander Winterstein.

    Ca parte a Setului de instrumente pentru diplomația cibernetică, sancţiunile sunt acum una dintre măsurile disponibile care pot fi folosite ca răspuns la comportamente răuvoitoare în spaţiul cibernetic, inclusiv ca răspuns la activităţile care afectează alegerile sau procesul de votare. Salutăm această decizie, care face parte dintr-un mai amplu set de măsuri pentru gestionarea atacurilor cibernetice şi pentru a construi un spaţiu cibernetic puternic şi sigur în Uniunea Europeană, aşa cum anunţa preşedintele Juncker în discursul său despre starea Uniunii în 2017.

    Atacurile cibernetice care intră în domeniul de aplicare al acestui nou regim de sancțiuni sunt cele care au un impact semnificativ și care provin sau sunt efectuate din exteriorul Uniunii, folosind infrastructură externă, de către sau cu sprijinul unor persoane sau entități din exterior sau care își desfășoară activitatea în exterior. Acest regim de sancțiuni acoperă și tentativele de atacuri cibernetice care au un efect potențial semnificativ.

    Mai precis, noul cadru permite Uniunii, pentru prima dată, să impună sancțiuni unor persoane sau entități care sunt responsabile de atacuri cibernetice sau de tentative de atacuri cibernetice, care oferă sprijin financiar, tehnic sau material pentru astfel de atacuri sau care sunt implicate în alte moduri. Pot fi impuse sancțiuni și persoanelor sau entităților asociate cu acestea.

    Măsurile restrictive includ interzicerea accesului persoanelor care călătoresc către Uniunea Europeană și înghețarea activelor. În plus, se interzice persoanelor și entităților din Uniune să pună fonduri la dispoziția celor incluse pe listă.
    Uniunea își reafirmă angajamentul de a menține un spațiu cibernetic deschis, stabil și sigur, precum și atașamentul față de soluționarea diferendelor internaționale din spațiul cibernetic prin mijloace pașnice.


  • Medicamente mai sigure pentru europeni

    Medicamente mai sigure pentru europeni

    Uniunea Europeană îşi
    continuă eforturile pentru stoparea comercializării de falsuri farmaceutice pe
    teritoriul statelor membre. Medicamentele falsificate sunt, cel mai adesea,
    uşor de confundat cu produsele originale, însă pot conţine substanţe active sau
    excipienţi cu un grad ridicat de toxicitate sau de o calitate inferioară. De
    asemenea, dozate în mod necorespunzător, ar putea avea efecte cu mult mai grave
    asupra pacientului decât medicamentele autentice.


    O Directivă a Comisiei
    Europene, introdusă în 2011, îşi propune să combată fenomenul comercializării
    de medicamente falsificate. Mai multe măsuri pentru identificarea
    autenticităţii produselor farmaceutice au fost adoptate de către Executivul
    european.

    Cu detalii, Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei
    Europene: Avem reguli noi referitoare la aplicarea
    tuturor caracteristicilor de securitate pentru medicamentele vândute în Uniunea
    Europeană. De acum înainte, industria producătoare de medicamente va trebui să
    integreze un cod de bare bidimensional şi un sigiliu pe cutiile medicamentelor    .
    Va trebui ca medicii şi farmaciile, inclusiv farmaciile online, dar şi spitalele,
    să verifice autenticitatea medicamentelor înainte de a le da spre utilizare
    pacienţilor. Acesta este pasul final în implementarea Directivei privind
    medicamentele falsificate, din 2011, care îşi propune să garanteze siguranţa şi
    calitatea medicamentelor vândute în Uniunea Europeană.



    Directiva Uniunii
    Europene privind medicamentele falsificate introduce o siglă comună pentru
    site-urile web ale farmaciilor şi ale comercianţilor cu amănuntul din mediul online    .
    Aceştia sunt obligaţi să afişeze în mod vizibil şi clar logo-ul pe site-urile
    pe care le administrează. Logo-ul comun ar trebui să fie recunoscut pe întregul
    teritoriu al Uniunii Europene, precizând din ce ţară provine fiecare farmacie
    sau comerciant de medicamente în parte.


    Directiva introduce şi
    normele privind importul de substanţe active. Aceste substanţe pot fi importate
    doar dacă sunt însoţite de o confirmare scrisă din partea autorităţii
    competente a ţării exportatoare. Confirmarea va atesta că standardele de
    calitate şi bunele practici în domeniul fabricării de medicamente sunt
    respectate. De asemenea, Uniunea Europeană reglementează tranzitul de
    medicamente pe teritoriul comunitar, în cazul în care produsele farmaceutice nu
    sunt destinate comercializării în statele membre. Orice suspiciune de
    potenţială falsificare ar putea opri traseul medicamentelor încă de la
    graniţele Uniunii.


  • Comisia propune renunţarea la practica trecerii de la ora de vară la ora de iarnă

    Comisia propune renunţarea la practica trecerii de la ora de vară la ora de iarnă

    Comisia
    Europeană     va elabora o propunere adresată Parlamentului European şi Consiliului
    privind renunţarea la practica trecerii de la ora de vară la ora de iarnă.


    Oamenii doresc acest lucru şi o vom face, a declarat preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, în urma rezultatelor unei consultări publice
    derulate în Uniunea Europeană, în perioada 4 iulie-16 august 2018, şi la care
    au fost primite răspunsuri din toate cele 28 de state membre.


    Rezultatele arată
    că europenii vor, în proporţie foarte mare, să se renunţe la schimbarea orei de
    două ori pe an    , practică generalizată la nivelul UE în 1996. De atunci, toți europenii își mută
    ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în
    ultima duminică din octombrie. Rezultatele consultării arată că peste trei
    sferturi dintre respondenţi percep schimbarea orei de două ori pe an drept o experienţă
    foarte negativă sau negativă. Printre motivele pentru care se doreşte
    renunţarea la schimbarea orei se află consideraţii legate de efectele negative
    asupra sănătăţii şi de creşterea numărului accidentelor rutiere, în timp ce
    economia de energie, motiv al instituirii actualului sistem, sunt infime.


    Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Comisia Europeană a pus chestiunea orei de vară pe agenda politică
    în spiritul angajamentului său de a interveni amplu în probleme ample, lăsând
    statele membre să ia decizii în problemele pentru care nivelul lor de
    intervenție este cel mai adecvat. Un alt element care trebuie menţionat este că
    4,6 milioane de europeni s-au exprimat în cadrul acestei consultări publice
    online pe care am organizat-o, iar acesta este cel mai mare număr de
    respondenţi la o consultare publică a Comisiei. Rezultatul
    acestei consultări este foarte clar: 84% dintre respondenţi sunt de acord să se pună capăt schimbării
    orei de două ori pe an. Iar preşedintele Jean Claude Juncker a anunţat că
    această schimbare va fi făcută. Aceasta este decizia care a fost luată, pentru
    că, să fie clar, vocea europenilor trebuie să fie auzită.


    Consultarea publică a fost organizată de Comisia Europeană ca parte a
    evaluării pe care o desfăşoară în privinţa actualului sistem de schimbare a
    orei în Europa şi survine adoptării de către Parlamentul European, în
    primăvară, a unei rezoluţii în acest sens, precum şi solicitărilor unor state
    membre. Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea tuturor statelor
    membre ale Uniunii Europene şi a Parlamentului European.


  • Previziuni pentru zona Mediteranei privind criza migranţilor

    Previziuni pentru zona Mediteranei privind criza migranţilor

    Zona Mediteranei se
    confruntă din nou cu criza migranţilor. Discuţiile desfăşurate vineri la Bruxelles pe tema
    unei redistribuiri a migranţilor clandestini între statele Uniunii Europene
    s-au încheiat fără niciun rezultat, au anunţat surse din Ministerul de Interne
    italian, în timp ce premierul italian Giuseppe Conte a avertizat că Italia va
    acţiona în consecinţă. Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Executivului
    european, în conferinţa de presă zilnică de la Comisia Europeană: După cum am
    explicat în ultimele zile, Comisia lucrează intensiv şi continuu pentru a
    rezolva situaţia acestor oameni, cât de curând posibil. Am făcut acest lucru
    din primul moment, am colaborat cu autorităţile italiene. Să găsim o rezolvare
    pentru oamenii de la bord este prioritatea noastră. Pe acest lucru ne concentrăm
    şi cred că asta fac toţi ceilalţi. Cred că toate comentariile negative pe acest
    subiect, inclusiv cele de ameninţare, nu sunt utile, nu ne vor ajuta să fim mai
    aproape de găsirea unei soluţii. Uniunea Europeană este o comunitate bazată pe
    reguli, care îşi coordonează activităţile bazându-se pe reguli, nu pe
    ameninţări. Aşadar, ne dorim să colaborăm în mod constructiv pentru a găsi
    soluţia optimă pentru persoanele de la bord, în spiritul unei bune cooperări.



    Douăsprezece state membre ale Uniunii
    Europene au fost convocate după ce ministrul italian de interne Matteo Salvini
    a interzis navei aparţinând pazei de coastă italiene să debarce în Italia
    migranţii aflaţi la bord    , el cerând ca aceştia să fie preluaţi de alte state
    din Uniunea Europeană şi a acceptat debarcarea a numai 19 minori din cei circa
    170 de migranţi aflaţi la bordul navei ancorate de la începutul săptămânii
    trecute în portul Catania.


    Această situaţie ar putea aduce
    perspective sumbre asupra cooperării dintre statele Uniunii Europene. Italia va
    suspenda alocarea fondurilor pentru bugetul Uniunii Europene în cazul în care
    Comisia Europeană nu va decide modalităţi de redistribuire a imigranţilor
    extracomunitari ajunşi pe teritoriul italian, a avertizat vicepremierul italian
    Luigi di Maio. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2016 Italia a
    contribuit la buget cu aproape 14 miliarde de euro şi a primit 11,6 miliarde
    prin intermediul programelor europene de finanţare    .




  • Ajutor de urgenţă acordat Italiei pentru migraţie

    Ajutor de urgenţă acordat Italiei pentru migraţie

    Ajutorul de urgenţă pentru migraţie acordat Italiei de Comisia Europeană a depășit în total 200 de milioane de euro, după ultima alocare de fonduri din această săptămână.

    Italia s-a confruntat cu valuri de imigranți în ultimii ani, iar Uniunea Europeană continuă să sprijine această țară pentru a gestiona cât mai bine situația. Comisia a alocat în această săptămână un nou ajutor de urgență, a anunțat Alexander Winterstein, unul dintre purtătorii săi de cuvânt: Comisia Europeană a oferit Italiei 9 milioane de euro ajutor de urgență pentru migrație pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală în centrele de primire a solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională. Sprijinul financiar va ajuta peste 42.000 de persoane, în special pe cele vulnerabile, inclusiv femeile și copiii, în regiunile Emilia-Romagna, Lazio, Liguria, Toscana și Sicilia.

    Acesta este un alt exemplu clar al modului în care Comisia continuă să ajute Italia să facă față migrației. Până acum, Comisia a acordat peste 200 de milioane de euro ajutor de urgență pentru a sprijini gestionarea migrației în Italia, iar sumele alocate din Fondul pentru azil, migrație și integrare și din Fondul pentru securitate internă pentru 2014-2020 au depășit 653 de milioane de euro.


    Această nouă alocare de fonduri vine după ce Italia a cerut ajutorul Uniunii Europene pentru preluarea a 177 de imigranți blocați pe un vas, acostat în Sicilia. Nici unul dintre statele membre nu s-a oferit să primească aceste persoane, iar Italia refuză să le permită debarcarea pe teritoriul său. Oamenii sunt blocați în această situație de mai bine de o săptămână, iar Organizația Medici fără Frontiere, citată de presa italială, susține că au nevoie de asistență medicală. Paza de coastă italiană a permis, ieri, organizației să preia de pe navă 27 de minori cu vârste între 14 şi 16 ani.

    Restul migranţilor de pe navă așteaptă în continuare să fie preluați de Uniunea Europeană. Potrivit ministrului italian de interne, Matteo Salvini, executivul comunitar a convocat pentru astăzi o reuniune pe acest subiect.

    De la instalarea sa în iunie, noul guvern populist de la Roma a oprit mai multe nave cu migranţi să andocheze în Italia.


    Matteo Salvini doreşte trimiterea tuturor imigranţilor înapoi în Libia, principalul punct din care pleacă ambarcaţiunile care se îndreaptă spre Europa. Eventualitatea trimiterii în Libia a migranţilor salvaţi pe mare în largul coastelor sale a fost categoric exclusă de către autorităţile europene, care consideră că această ţară nu oferă un port ”sigur”, condiţie cerută de către dreptul maritim internaţional.


  • Poziția UE rămâne neschimbată în problema Cataloniei

    Poziția UE rămâne neschimbată în problema Cataloniei

    Pe 25
    martie 2018, în timp ce se afla pe teritoriul landului german
    Schleswig-Holstein    , fostul lider catalan Carles Puigdemont a fost arestat de poliția
    locală    . Acțiunea autorităților germane a avut loc după ce Spania a emis un
    mandat internaţional de arestare pe numele său, cu acuzațiile de organizare de
    rebeliune și de cheltuire a fondurilor publice în acest scop. Curtea Supremă de
    Justiție de la Madrid a mai emis alte cinci mandate internaționale de arestare
    pentru încă cinci politicieni catalani care au organizat referendumul de pe 1
    octombrie 2017, scrutin care s-a soldat cu 92% dintre voturi în favoarea
    independenței Cataloniei.


    Arestarea
    lui Puigdemont, care s-a refugiat în Belgia după rezultatele referendumului,
    readuce în atenția opiniei publice europene un subiect care nu era nici pe
    departe încheiat. În ciuda alegerilor din Catalonia care s-au desfășurat în
    luna decembrie 2017 și care au produs o majoritate fragilă mișcării pentru
    independență, refugierea lui Puigdemont și tensiunile acumulate în societatea
    spaniolă au stârnit reacții, inclusiv în instituțiile Uniunii Europene. În
    repetate rânduri, blocul comunitar a reafirmat sprijinul său pentru ordinea
    constituțională spaniolă și a considerat chestiunea referendumului catalan
    drept una internă a Spaniei.


    Arestarea lui Puigdemont s-a soldat
    cu proteste violente la Barcelona în care peste 50 de persoane au fost rănite
    și alte 3 arestate. În același timp, ea a provocat și manifestații la Madrid în
    care s-au cerut extrădarea și judecarea conform legii spaniole. În urma noilor
    evoluții în cazul Puigdemont, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene
    Alexander Winterstein a fost întrebat dacă Uniunea își menține poziția față de
    independența Cataloniei și în ce măsură mandatul european de arestare pentru terorism
    și crimă organizată este folosit acum împotriva celor care organizează o
    revoltă: Poziția noastră
    este bazată pe relația naturală a Comisiei, dată de legislația Uniunii
    Europene, cu drepturile constiuționale, cu ordinea constituțională a statelor
    membre. Aceasta este poziția pe care nu ne-o vom schimba. Mă întrebați de
    deciziile juridice pe care nu le vom comenta aici și nici în altă parte. Pot să
    spun că președintele Juncker este în contact cu toți cei care sunt în drept să
    soluționeze chestiunea. Mandatul european de arestare este o procedură
    judiciară menită să ușureze cooperarea între autoritățile judiciare în Uniunea
    Europeană. Și această procedură nu poate fi obiectul unor comentarii din partea
    Comisiei Europene asupra unor cazuri particulare.


    Pe 26
    martie 2018, tribunalul din Schleswig-Holstein a decis ca fostul lider catalan să
    rămână deocamdată în arest. Decizia de extrădare va aparține unei instanțe
    superioare și va fi luată în termen de 30 de zile.


  • Agenda 2018 a Comisiei Europene

    Agenda 2018 a Comisiei Europene

    La mijlocul lunii decembrie au fost stabilite priorităţile Uniunii Europene
    pentru perioada 2018-2019. Agenda Comisiei Europene se va concentra, în acest
    an, asupra unor aspecte deosebit de importante pentru viitorul comunităţii.
    Impulsionarea investiţiilor, a dezvoltării economice şi crearea de noi locuri
    de muncă, reformarea politicilor de migraţie, dar şi o politică solidă în
    domeniul schimbărilor climatice sunt obiective prioritare. Purtătorul de cuvânt
    al Comisiei Europene, Alexander Winterstein, consideră că, pentru susţinerea
    acestor iniţiative, Cadrul Financiar Multianual este esenţial: Propunerea
    Comisiei în ceea ce priveşte noul Cadru Financiar Multianual ar trebui privită
    prin prisma discursului pe care preşedintele Juncker l-a susţinut, referitor la
    viitorul Uniunii Europene. Noul Cadru Financiar Multianual este contextul
    perfect pentru a remarca priorităţile care ar trebui stabilite. Este o
    oportunitate pentru statele membre, cred că este o propunere cu un impact
    important, care îşi va pune amprenta asupra viitorului comunităţii europene.



    Pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă,
    Comisia Europeană îşi va continua activitatea în vederea aplicării planului de
    acţiune privind economia circulară. Finalizarea pieţei unice digitale, a
    uniunii energetice, a uniunii pieţelor de capital, a uniunii economice şi
    monetare şi a celei bancare sunt obiective de pe agenda 2018-2019. De asemenea,
    Executivul propune măsuri pentru finalizarea uniunii securităţii şi pentru
    consolidarea mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene.


    În decursul anului 2017, Comisia Juncker, sprijinită de Parlamentul
    European şi de Consiliul Uniunii Europene, a obţinut rezultate în toate aceste
    domenii prioritare. Instituţiile europene îşi propun, astfel, să extindă şi să
    completeze acest program şi în anul în 2018, cu scopul consolidării comunităţii
    europene. Nu în ultimul rând, apărarea valorilor democratice este fundamentală.
    Prin urmare, Comisia va propune crearea unui post permanent de ministru
    european al economiei şi finanţelor, o iniţiativă privind consolidarea
    principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, precum şi o iniţiativă
    privind asigurarea respectării statului de drept.