Radio România Internațional

Tag: Alexandr Stoianoglo

  • Republica Moldova poate continua drumul european

    Republica Moldova poate continua drumul european

    Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a fost realeasă pentru un mandat de patru ani.

    În turul decisiv, de duminică, al alegerilor prezidențiale, ea a primit peste 55% din voturi. Contracandidatul ei, fostul procuror general, acuzat de probleme de integritate, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, susținut de socialiștii filo-ruși, a colectat sub 45 de procente din sufragii – potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău. Ambii finaliști ai prezidențialelor din Republica Moldova dețin și cetățenia României vecine.

    După ce a votat, șefa statului declara că speră că alegătorii vor ieşi în număr mare la urne şi-i vor anihila pe cei pe care i-a numit „hoţii (ce) vor să cumpere” republica.

    La rândul său, premierul Dorin Recean, care conduce un guvern format de partidul prezidențial Acțiune și Solidaritate (PAS), a afirmat că ministerul de Interne şi alte instituţii publice lucrează pentru prevenirea unui atac asupra democraţiei din Republica Moldova. El a acuzat tentativele de fraudă electorală orchestrate de Rusia și a spus că „suntem într-un moment de atac din partea grupărilor criminale, care au cumpărat foarte multe voturi, şi de asta este foarte important să ne mobilizăm, să votăm, pentru că votul nostru va învinge frauda”. Recean a mai declarat că oamenii trebuie să aleagă „liderul care ne va conduce spre prosperitate, spre Uniunea Europeană”.

    Tot duminică, Stoianoglo, acuzat că se exprimă foarte greu în românește, susținea că stăpânirea limbii oficiale a republicii nu-i o condiţie obligatorie pentru un prezidențiabil.

    Unii comentatori spun că această declarație, ofensatoare pentru majoritatea românofonă a cetățenilor moldoveni, a diminuat și mai mult cota electorală a candidatului stângii. Găgăuzii sunt o populație turcică de confesiune creștin ortodoxă. Au fost colonizați în sudul republicii de azi de regimul țarist, care i-a adus acum două secole din estul Bulgariei.

    Lingviștii afirmă că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu izolarea față de români, astfel încât astăzi unii nu numai că nu cunosc defel limba română, dar nu mai vorbesc nici propriul lor idiom turcic.

    Europa a salutat victoria Maiei Sandu, între cei care au transmis mesaje de felicitare numărându-se şefa Comisiei Europene, cancelarul Germaniei, preşedinţii Franţei, Ucrainei şi României.

    Președinta realeasă a promis că, în următorul mandat, va urmări o „îmbunătăţire a actului de guvernare”, fiindcă știe că există cetăţeni „nemulţumiţi de situaţia” din republică.

    Analistul român Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, amintește, de altfel, că, peste câteva luni, la Chișinău urmează alegerile parlamentare, la fel de importante ca acelea prezidențiale, dacă nu chiar mai importante, fiindcă Republica Moldova este o republică semiprezidențială, în care președintele are puteri limitate.

  • Alegeri prezidențiale în Republica Moldova / S-au închis urnele în republica Moldova

    Alegeri prezidențiale în Republica Moldova / S-au închis urnele în republica Moldova

    Până la închiderea urnelor, la ora 21,00, au votat peste 1,68 de milioane de persoane, adică 54,08% din populație, atât din Republica Moldova cât și din diasporă. Dintre aceștia, 379.000 au votat la Chișinău, iar 315.000 în afara țării, unde votul continuă, în funcție de fusul orar și de numărul alegătorilor aflați la cozi.

     

    ——-

     

    La ora 21,00, 130.000 de moldoveni au votat în plus față de turul 1, iar votul continuă în diaspora, care a adus cea mai mare creștere de participare. Cu un sfert de oră înaintea închiderii votului de pe teritoriul Republici Moldova s-a ajuns la 1.670.000 de voturi, adică 130.000 de voturi în plus față de primul tur.

     

    Preşedinta  Maia Sandu a declarat, după închiderea urnelor pe teritoriul Republicii Moldova: ”Le mulțumesc tinerilor care au stabilit un record și diasporei, unde continuă încă procesul de votare, și pe această cale le cer să meargă să voteze”. Președinta Republicii Moldova a cerut o numărare corectă a voturilor.

     

    Alexandr Stoianoglo a declarat, la rândul său: „Astăzi, Moldova a vorbit prin voi, prin votul vostru. Votul vostru a șters granițele dintre orașe și sate, nord și sud, est și vest. Iar prezența voastră masivă la urne este o dovadă că Moldova nu e doar un punct de hartă cu simpli spectatori, ci un popor responsabil și conștient de viitorul său.”

     

    ——-

     

    Peste 1,65 milioane de cetăţeni moldoveni au votat, duminică, până la ora 20:00, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, în care se confruntă preşedinta în exerciţiu, proeuropeana Maia Sandu, şi socialistul Alexandr Stoianoglo.

    Potrivit datelor centralizate de Comisia Electorală Centrală, până la ora 20:00 au votat 1.655.465 alegători, ceea ce înseamnă 53,44% din totalul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

    Prezenţa la vot este mult mai bună decât în primul tur al prezidenţialelor. La ora 20:00, numărul votanţilor este cu aproximativ 150.000 de persoane mai mare decât era la aceeaşi oră, pe 20 octombrie.

     

    ——

     

    1,6 milioane sau peste 52% dintre cetățenii moldoveni cu drept de vot au mers la urne până la ora 19.00. Cu două ore înainte de închiderea secțiilor, prezența la vot este mai mare decât cea de la finele primului tur. Și numărul voturilor din diaspora crescut până la 280.000.

    Mai multe alerte cu bombă, dovedite false, au fost anunțate la secțiile de votare din Frankfurt (Germania), Liverpool și Northampton (Marea Britanie). Poliția din Republica Moldova a primit astfel de alerte pentru secție de votare, dar și pentru podul Rîbnița-Rezina.

     

    ———–

    Prezența la vot pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova a ajuns la 47%. Astfel, la ora 17.00, peste 1,4 milioane de persoane și-au exprimat votul. Dintre aceștia, 234.000 au votat la secțiile organizate în afara țării.

    ———–

    39% dintre cetățenii moldovenii cu drept de vot s-au prezentat la urne până la ora 15.00. În total, 1,15 milioane de persoane și-au exprimat votul în al doilea tur al prezidențialelor.

    Mobilizarea este mare și în secțiile din străinătate, cu peste 13:00, peste 120.000 de persoane care au votat în afara granițelor. Printre cele mai aglomerate secții sun cele organizate în România, Italia, Austria sau Estonia.

    Până la orele prânzului, Poliția Republicii Moldova anunțat 52 de incidente electorale, printre care 7 cazuri de corupere a alegătorilor și 6 cazuri de transportare organizată a alegătorilor, potrivit Radio Chișinău.

    Totodată, poliția a sistat traficul rutier pe podul Rîbnița-Rezina, care leagă localități din Republica Moldova de Transnistria a fost sistat. Decizia a fost luată după ce persoane cu o cutie suspectă au refuzat să colaboreze cu Poliția și să prezinte conținutul acesteia.

    ———–

    Actualizare: Prezența la vot la ora 13.00 a fost de 29,53%. Astfel, peste 850.000 de cetățeni moldoveni și-au exprimat opțiunea în al doilea tur al scrutinului prezidențial, potrivit datelor CEC prezentate în timp real.

     

    Cei doi candidați au mers și ei la urne în prima parte a zilie. Primul a fost socialistul Alexandr Stoianoglo care a declarat: „Împreună cu familia mea am votat pentru Moldova liberă, stabilă, prosperă, o Moldovă care respectă oamenii săi, indiferent de etnie, limba vorbită, religie, viziuni politice, o Moldovă care nu stă cu o mână întinsă, dar dezvoltă în armonie relaţiile şi cu Estul şi cu Vestul (…) Sunt categoric împotriva coruperii, fraudării alegerilor. Eu consider că alegerile sunt un proces democratic la care trebuie să acceadă toţi cetăţenii Republicii Moldova. Eu niciodată nu am participat la cumpărarea voturilor şi nu participă la cumpărarea voturilor nici partidul care mă susţine în aceste alegeri.”

     

    Pro-europeana Maia Sandu a încurajat moldovenii să iasă la vot: „Eu am votat cu Moldova. Am încredere că cetățenii noștri vor alege bine pentru țara noastră. Ei de fiecare dată au dus țara înainte, au protejat-o de rele. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți, să ne păstrăm pacea, să ne păzim votul, să ne păzim independența. Hoții vor să ne cumpere votul, vor să ne cumpere țara, dar puterea oamenilor este infinit mai mare. Puterea Moldovei este în fiecare dintre voi. Ieșiti la vot, cu credință și cu speranță.”

     

    ——–

    Actualizare: Prezența la vot la ora 11.00 a fost  de 17,5%, cu patru procente peste cea din primul tur al prezidențialelor (13,5%). Astfel, peste 370 de mii de cetățeni moldoveni au votat de la deschiderea urnelor dintre care 31 de mii la secțiile din străinătate.

    ———-

    Cetățenii din Republica Moldova sunt chemați astăzi la urne pentru a își exprima votul al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Cei doi candidați rămași în cursă sunt șefa de stat în funcție, pro-europeana Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, reprezentantul socialiștilor.

     

    În primul tur al alegerilor, Maia Sandu a obținut 42,49% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo a fost votat de  25,95% dintre participații la scrutin. Aproximativ 1,56 milioane de moldoveni din țară și din afara granițelor și-au exprimat votul pe 20 octombrie, când s-a organizat și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană.

     

    Astăzi, cetățenii moldoveni pot merge la urne până la ora 21:00, iar primele rezultate parțiale sunt așteptate la scurt timp după închiderea secțiilor de vot. Prezenţa la vot poate fi urmărită în timp real AICI.

     

    În România, alegătorii moldovenii sunt așteptați să voteze în următoarele 16 secții electorale deschise pe teritoriul țării:

    1. București 1 – Incinta Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, str.
    Stavropoleos 6, sector 3;
    2. București 2 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;
    3. București 3 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;
    4. Brașov – Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului nr. 39;
    5. Sibiu – Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1;
    6. Cluj-Napoca 1 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;
    7. Cluj-Napoca 2 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;
    8. Timișoara – Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12;
    9. Craiova – Universitatea din Craiova, Str. A. I. Cuza nr. 13;
    10. Oradea – Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F,
    Corp A, Oradea;
    11. Iași 1 – Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;
    12. Iași 2 – Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
    nr. 64;
    13. Suceava – Universitatea “Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;
    14. Bacău – Universitatea “Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 158;
    15. Galați – Universitatea "Dunărea de Jos", str. Domneasca nr. 47;
    16. Constanța – Universitatea "Ovidius", bl. Mamaia nr. 124.

  • Republica Moldova, mai aproape de UE

    Republica Moldova, mai aproape de UE

    Cetățenii din Republica Moldova s-au pronunțat, pe 20 octombrie, în favoarea modificării Constituţiei țării pentru a sprijini aderarea acesteia la UE și au trimis în turul al doilea al prezidențialelor pe președinta în exercițiu, pro-occidentala Maia Sandu, și pe Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, pro-rus.

    În singura lor dezbatere electorală dinaintea alegerilor din 3 noiembrie, Maia Sandu şi-a acuzat contracandidatul că este “calul troian” prin care alţii vor să conducă ţara şi l-a numit în mai multe rânduri “omul Moscovei”. Actuala președintă, care l-a destituit pe Stoianoglo din funcţia de procuror general, i-a reproşat acestuia închiderea marilor dosare de corupţie ale lui Igor Dodon, Viaceslav Platon şi Ilan Şor, dar și că nu a susţinut referendumul pentru aderarea la Uniune.

    Stoianoglo, care nu a participat la referendum, se declară, însă, un susţinător ferm al integrării europene și afirmă că vrea consolidarea relaţiilor de prietenie cu România şi Ucraina, dar şi relaţii bune cu Rusia şi China, pe care le-a numit “parteneri de dezvoltare, alături de UE”.

    De-a lungul campaniei, Chişinăul a denunţat în repetate rânduri amestecul Rusiei în procesul electoral, lucru negat de Moscova. Există “dovezi clare” că grupuri criminale susţinute de “forţe străine ostile intereselor noastre naţionale” au încercat să cumpere 300 de mii de voturi, spune Maia Sandu. La o prezență de 1,5 milioane, ar înseamna 20% din voturi cumpărate.

    Rezultatele arată că, în primul tur, Maia Sandu a obținut aproape 43% din voturi, iar Alexander Stoianoglo circa 26%. În aceeași zi, la referendum, peste 750 de mii de cetăţeni au votat în favoarea modificării Constituţiei, avansul taberei pro-occidentale fiind de doar aproximativ 12 mii de voturi, balanța înclinând grație votului decisiv din diaspora.

    Rezultatul strâns de la referendum poate crea probleme pentru preşedinta Maia Sandu în turul doi al alegerilor prezidenţiale, este de părere analistul politic din Republica Moldova, Anatol Ţăranu. Acesta crede că Maia Sandu nu va mai beneficia de avantajul politic pe care l-ar fi adus un vot covârşitor în favoarea integrării europene:

    “Faptul că votul este atât de strâns creează probleme, probleme foarte serioase în privinţa deschiderii societăţii moldoveneşti către o opţiune europeană şi creează probleme foarte serioase pentru cei care au iniţiat acest referendum, fiindcă se credea că, în turul doi, Maia Sandu va merge cu un bagaj politic bine conturat, un succes la referendum. Iată că acest succes nu este atât de evident, ceea ce creează premise pentru oponeţii Maiei Sandu să o critice.”

    Nu de aceeași părere este profesorul universitar Ion Bogdan Lefter, potrivit căruia, “lucrurile se reaşază acum, după ce în primul tur preşedinta în funcţie a obţinut un avans considerabil, psihologic vorbind. Asta conduce către, cum spun uneori sociologii, analiştii electorali, un fel de primă electorală”, consideră Ion Bogdan Lefter:

    “De asemenea, succesul chiar atât de strâns, chiar cu atât de puţine voturi peste 50% în referendumul pe care doamna Maia Sandu l-a promovat şi care indică, indiferent de scor, decizia Republicii Moldova de integrare în UE, va genera acelaşi tip de atitudine şi de reacţie la urne. Deci, dacă ţinem cont nu numai de aritmetica electorală, de rezultatele strict cifrice din primul tur, dacă introducem în discuţie şi asemenea argumente de psihologie electorală, atunci cred că turul al doilea are totuşi un rezultat previzibil. Ar fi o imensă surpriză ca doamna Sandu să piardă şi nu cred că vom asista la o asemenea surpriză.”

    Care este miza geopolitică a alegerilor şi a referendumului din Republica Moldova? Eliminarea influenţei maligne a Rusiei, spune analistul politico-militar Radu Tudor: „Republica Moldova, din păcate, are pe teritoriul său, în regiunea transnistreană, trupe de ocupaţie ale Rusiei. Acel teritoriu este coordonat, subvenţionat şi alimentat militar de către Rusia. De mai bine de 34-35 de ani, Republica Moldova are acest chin, are această ameninţare. Să nu uităm că în 1992, 300 de români au fost ucişi de ruşi pentru faptul că doreau limba română, doreau ca în şcolile în care învaţă copiii lor să se predea limba română şi pentru asta au fost ucişi. Or, această ameninţare a Rusiei, pe care o vedem în Transnistria, pe care o vedem în invazia barbară asupra Ucrainei, trebuie descurajată prin astfel de modele.

    Oricât de mică ar fi ţara, oricât de plăpândă ar putea să pară Maia Sandu, dacă ai curaj, determinare şi sprijin occidental, iată că se poate. Miza este ca acest popor să fie liber, să nu mai fie pradă invaziilor repetate ruseşti, cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, şi să existe la vestul României, să spunem acelaşi model ca şi în estul României. Adică în jurul graniţelor noastre să fie pace, democraţie, stabilitate, să nu stăm tot timpul cu sabia deasupra capului şi cu o prezenţă militară rusească agresivă la porţile României şi ale NATO.”

    Miza este libertatea, democraţia şi, nu în ultimul rând, pacea şi securitatea, mai spune Radu Tudor, pentru că, sprijinind Republica Moldova, ne sprijinim pe noi să îndepărtăm cât mai mult de la frontierele noastre cel mai destabilizator factor al securităţii europene, care este Rusia.

  • Dezbatere prezidenţială în Republica Moldova

    Dezbatere prezidenţială în Republica Moldova

    O dezbatere electorală neobişnuită, prin formă, dar previzibilă prin conţinut, i-a avut ca protagonişti, duminică, pe cei doi candidaţi rămaşi în cursa prezidenţială din Republica Moldova: preşedintele în funcţie, pro-europeana Maia Sandu, şi oponentul ei, susţinut de socialiştii pro-ruşi, Alexandr Stoianoglo. Sandu a câştigat primul tur al alegerilor cu peste 42% din voturi, în timp ce Stoianoglo a obţinut aproape 26 de procente.

    În lipsa unui moderator imparţial, care s-a dovedit imposibil de găsit, candidaţii au fost cei care şi-au adresat unul altuia întrebări, iar aici s-a intrat în logica confruntării electorale fără menajamente. Maia Sandu l-a acuzat pe Stoianoglu că este omul ruşilor şi că are legături cu o serie de oligarhi moldoveni care au fugit din ţară pentru a evita condamnări la închisoare pentru diverse infracţiuni.

    Preşedinta în funcţie l-a întrebat pe contracandidatul ei de ce în mandatul său de procuror general a fost lăsat să fugă din ţară un om de afaceri controversat, în privinţa căruia erau în desfăşurare dosare penale şi nu a fost investigat dosarul cunoscut ca ‘Sacoşa neagră’, în care un alt om de afaceri îi oferă bani preşedintelui socialist de atunci, Igor Dodon.

    Cum puteţi convinge cetăţenii că veţi fi un preşedinte mai bun decât aţi fost procuror general? – a întrebat Sandu, care l-a destituit pe Stoianoglu din respectiva funcţie. Acesta a răspuns că a fost un procuror exemplar şi că în mandatul său au fost iniţiate multe dosare legate de fraudă bancară. Apoi a contraatacat, afirmând că referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova organizat pe 20 octombrie, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, ar fi fost convocat de Maia Sandu în propriul beneficiu.

    Stoianoglu a susţinut că este un susţinător ferm al integrării europene, chiar dacă a boicotat referendumul. El a criticat, pe de altă parte, sancţiunile impuse de Occident asupra Rusiei, apreciind că ele au afectat Republica Moldova. În răspunsul său, Maia Sandu a subliniat importanţa sancţiunilor ca mijloc de a opri războiul. Stoianoglo a spus că va promova relaţii bune cu vecinii Republicii Moldova, Ucraina şi România, dar Maia Sandu a replicat că şi Bucureştiul, şi Kievul ştiu că el este omul Moscovei. Sandu l-a descris pe socialistul Alexandr Stoianoglo drept “calul troian” prin care alţii vor să conducă ţara.

    Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova va avea loc duminică, 3 noiembrie şi poate reprezenta o bornă în devenirea europeană a micului stat vecin României. Referendumul pentru integrarea europeană a trecut la limită, temperând entuziasmul celor care şi-au imaginat că Republica Moldova este pregătită să se desprindă decisiv de trecut. E adevărat că Maia Sandu a acuzat amestecul în procesul electoral a unor grupuri criminale care au acţionat alături de forţe străine ostile intereselor țării.

    Partida nu va fi jucată în favoarea pro-europenilor nici în cazul victoriei Maiei Sandu, admirată pentru consecvenţă şi curaj în toate cancelariile occidentale. Ea ar trebui întregită cu victoria pro-europenilor la legislativele de anul viitor.

     

  • Maia Sandu a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale

    Maia Sandu a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale

    Preşedinta în exerciţiu, Maia Sandu, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chişinău a finalizat, luni seară, numărarea voturilor în toate cele 2.219 secţii de votare constituite pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.

    Datele arată că, în primul tur al prezidenţialelor, au votat 1.546.077 alegători, iar dintre aceştia, cei mai mulţi, 656.354, adică 42,45%, au optat pentru actuala lideră de la Chişinău, Maia Sandu. Pe locul al doilea s-a situat fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care candidează din partea Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) şi care a acumulat 401.726 voturi, reprezentând 25,98% din totalul alegătorilor.

    Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo se vor cofrunta în turul al doilea al prezidenţialelor, care va avea loc pe 3 noiembrie.

    Candidatul formaţiunii politice Partidul Nostru, Renato Usatîi, s-a situat pe locul al treilea, cu 13,79% (213.168 voturi), fiind urmat de independenta Irina Vlah, care a obţinut 5,38% (83.226 voturi), şi de independenta Victoria Furtună, cu 4.45% (68.779 voturi).

  • Maia Sandu, avans de 15% în faţa socialistului Alexandr Stoianoglo

    Maia Sandu, avans de 15% în faţa socialistului Alexandr Stoianoglo

    Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, are un avans de 15% în faţa socialistului Alexandr Stoianoglo, în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat duminică. Potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală după numărarea voturilor din 99,77% din totalul celor 2.219 secţii de votare, Sandu, susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, la guvernare, a întrunit 42,40% din sufragii, în timp ce candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova, Alexandr Stoianoglo, a obţinut 26.01%. Pe locul al treilea s-a clasat candidatul formaţiunii politice ‘Partidul Nostru’, Renato Usatîi, cu 13.80%.

     

    Potrivit Codului electoral, dacă nici un candidat nu obţine majoritatea în primul tur, se organizează al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în care vor accede primii doi candidaţi care au întrunit cele mai multe voturi. Astfel, Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo se vor confrunta în turul al doilea, care se va desfăşura pe 3 noiembrie.

     

    La alegerile de duminică s-au prezentat la urne 51.68% din totalul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale.