Radio România Internațional

Tag: Alexandr Stoianoglo

  • Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi.
    Tru turlu decisivu, di dumănică, a alidzerloru prezidențiali, ea amintă cama di 55% ditu voturi. Contracandidatlu a llei, aţelu di ma ninti procuroru gheneralu, stipsitu ti problemi di integritati, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, andrupătu di socialiștilli filo-ruși, adună sumu 45 di proţentio ditu sufragii – uidisitu cu ţi dimăndă Comisia Electorală Centrală di Chișinău. Dolli finaliști a prezidențialiloru ditu Ripublica Moldova au și cetățenia ali Românie viţină. După ţi votă, șefa-a statlui declară că ari nădie că alegătorlli va s’yină tu numiru mari la urni şi va-lli ambudyiusească pi aţelli pi cari ălli număsi „furlli (ţi) vor s-ancupără” ripublica.

     

    Tu arada-a lui, premierlu Dorin Recean, cari cumănduseaşti un guvernu adratu ditu partia prezidenţială Acțiuni și Solidaritati (PAS), spusi că ministerlu di Interni şi alti instituţii publiţi lucreadză tra s’nu s’agiungă la ună atacă contra ali democraţie ditu Ripublica Moldova. El stipseaşti tentativili di furlăchi electorală orchestrati di Rusia și spusi că „him tu oara a unăllei atacă faptă di pareili criminali, cari ancupărară cabaia multu ditu voturi, şi ti aesta easti multu di simasie s’nă ascumbusimu, s’votămu, aţea turlie că votlu a nostru s-u-azvingă furlăkea”. Recean nica spusi că oamiñilli lipseaşti s’aleagă „liderlu cari va s’nkisească calea cătă prucukie, cătă Uniunea Europeană”.
    Tut dumănică, Stoianoglo, stipsi că veadi zori să zburască limba română, nica spusi şi aţea că ananghea ta s’cănoşţă multu ghini limba ufiţială ali ripublică nu easti ună căftari, neise ună condiţie orlea zorlea anănghisită tră un prezidențiabilu.

     

    Născănţă comentatori spun că aestă declarație, ofensatoari tră majoritatea românofonă a cetățeañilor moldoveañi, u ñicură nica ma multu cota electorală a candidatlui di stânga. Găgăudzlli suntu ună populație turcică di confesiune criștin ortodoxă. Fură colonizaț tru sudlu a ripublicăllei di adză di regimlu țaristu, cari lli-adusi aoa şi dauă secoli ditu apirita ali Vărgărie.
    Lingviștilli spunu că, după doilu polimu mondial, găgăudzlli fură rusificaţ cu zorea di ocupanțălli sovietiţ, deadunu şi cu izolarea andicra di români, aşi că adză niscănţă nu maş că nu cănoscu limba română, ama nu zburăscu niţi a loru graiu turcicu.

     

    Europa salută victoria a Maillei Sandu, ditu arada a aţiloru cari pitricură hiratimati suntu şefa-a Comisiillei Europeani, canţelarlu ali Ghirmănie, prezidenţălli ali Franţă, Ucraină şi Românie.
    Prezidenta aleaptă diznău taxi că, tru yinitorlu mandat, va s’aibă ngătanu ti ună „hăirlătică tru actulu di guvernari”, di itia că ştie că ari cetăţeañi „niifharistusiţ ti catandisea” ditu ripublică. Analistulu român Armand Goșu, specializat tru spațlu ex-sovietic, aduţi aminti, că, dupu ndoi meşi, Chișinău va s’hibă ndreapti alidzerli parlamentare, cu idyea simasie cumu aţeali prezidințiali, nica si cu ma mari simasie, di itia că Ripublica Moldova easti ună ripublică semiprezidențială, tru cari prezidentulu ari puteri multu ñiţ.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armănipsearea: Tascu Lala

  • Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

    Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

    Un debatu electoralu ţi nu s-ari faptă, pritu turlia a lui, ama previzibilu pritu conţăniri, lli-avu ca protagonişti, dumănică, aţelli doi candidaţ armaşi tru antritiţearea prezidenţială ditu Republica Moldova: prezidentulu ţi easti tora pi ipotisi, pro-europeana Maia Sandu, şi oponentulu a llei, andrupătu di socialiştilli pro-aruşi, Alexandr Stoianoglo. Sandu amintă protlu turu a alidzerloru cu cama di 42% ditu voturi, a deapoa Stoianoglo amintă aproapea 26 di proţente.

     

    Maca nu avu un moderatoru imparţial, ţi nu putu s’hibă aflatu, candidaţlli fură aţelli cari băgară unu alantu ntribărli, iarapoi aoa s’agiumsi tru logica ampulisearillei electorală cu arcarea multi stepsuri unu-alantu. Maia Sandu lu stipsi Stoianoglu că easti omlu a aruşlor şi că ari ligături cu ma mulţă oligarhi moldoveañi cari fudziră ditu văsilie ta s’nu aibă condamnări cu hăpsanea ti lenu turlii di infracţiuni.

     

    Prezidenta tu ipotisi lu ntribă contracandidatlu a llei căţe tu mandatlu a lui di procuroru gheneralu fu alăsatu s’fugă ditu văsilie un emburu controversatu, tru ligătură cu cari avea tu disvărteari dosari penali şi nu fu investigatu dosarlu cănăscutu cu numa ‘Sacoşa neagră’/ “Trastulu laiu”, tru cari un altu emburu ălli da păradz a prezidentului socialistu di atumţea, Igor Dodon.

     

    Cum puteţ s’căndăsiţ cetăţeañilli că va s’hiţ un prezidentu ma bun andicra di cum earaţ tu harea di procuror gheneralu? – lu-antribă Sandu, cari lu scoasi di pi ipotisi pi Stoianoglu, neise ditu atea funcţie. Aestu apăndăsi că fu un procuror exemplar şi că tru mandatlu a lui fură nkisiti multi dosari ligati di furlăki bancară. Deapoa contraatacă spunănda că referendumlu mutrinda integrarea europeană ali Ripublica Moldova organizat tru 20 di sumedru, unăoară cu protlu tur a alidzerloru prezidenţiale, fu gritu di Maia Sandu tră sinferlu a llei.

     

    Stoianoglu spusi că easti un ţi andrupaşti vărtosu integrarea europeană, acă ambudyiusi referendumlu. El cutugursi, di altă parti, sancţiuñili băgati di Occidentu contra ali Rusie, lugursinda că eali adusiră zñie ali Republica Moldova. Tru apandisea a llei, Maia Sandu cundille simasia a sancţiunilor ca ună hălati ta s’dănăsească polimlu. Stoianoglo spusi că va s’promoveadză ligături buni cu viţiñilli ali Republica Moldova, Ucraina şi România, ama Maia Sandu apăndăsi că şi Bucureştiul, şi Kievlu ştiu că el easti omlu ali Moscovă. Sandu lu zuyrăpsi socialistulu Alexandr Stoianoglo ca hiindalui „calu troian” pritu cari alţă vor s’cumăndusească văsilia.

     

    Doilu tur a alidzerloru prezidenţiale ditu Republica Moldova va s’ţănă dumănică, 3 di brumaru şi poati s’hibă ună cali ti aprukearea europeană a ñiclui cratu viţinu cu România. Referendumlu tră integrarea europeană tricu ma largu, tu limită, ma u apridună harauua a aţiloru cari minduea că Republica Moldova easti ndreaptă să s’ampartă ti daima di tricutlu kiro. Cadealihea easti că Maia Sandu u stipseaşti minteearea tru proţeslu electoralu a niscăntoru parei criminale cari lucrară deadunu cu forţi xeani ncuntrati ti sinferurli a cratlui.

     

    Partida nu va s’hibă giucată ti amintaticlu a pro-europeañiloru niţi cara va s’aibă victorie Maia Sandu, aprukeată cu tiñie tră consecvenţă şi curayilu a llei tru tuti canţelariile occidentali. Ea lipseaşti s’hibă andrupătă pritu victoria a pro-europeañnilor la legislativili ditu anlu yinitoru.

     

    Autoru: Stefan Stoica

    Armănipsearea: Taşcu Lala