Radio România Internațional

Tag: Alexandru Belc

  • January 29, 2023

    January 29, 2023


    Election. On Saturday
    evening, Romania’s President Klaus Iohannis and Prime Minister Nicolae Ciucă
    sent congratulations to the new president of the Czech Republic, Petr Pavel, speaking
    of strengthening the relations between the two states. Several European leaders
    have welcomed the victory of the new Czech president, who has promised to be an
    independent head of state, uninfluenced by party politics, to continue and
    provide aid to the war-torn Ukraine and to support Kyiv’s accession to EU. In
    turn, the Ukrainian President Volodymyr Zelensky congratulated Petr Pavel on
    Twitter and said that he appreciated his support for Ukraine. In the second
    round of the elections, reserve general Petr Pavel, former head of the NATO
    Military Committee, received 58.32% of the votes, while his rival, the
    billionaire Andrej Babis, who held the post of prime minister between 2017 and
    2021, got 41.67%, according to the final results. The voter turnout in this EU
    and NATO member country, with a population of 10.5 million, was 70%. Petr
    Pavel, aged 61, ran in the elections as an independent candidate and benefits
    from the support of the center-right government. He will replace Milos Zeman, a
    controversial politician who had maintained close ties with Moscow before
    making a U-turn during the Russian invasion of Ukraine.




    Ukraine. The President of
    the European Commission, Ursula von der Leyen, has stated, in the run-up to the EU-Ukraine summit next week that Ukraine
    has the unconditional support of the EU bloc and that this country must resist the
    Russian attacks in order to defend the European values. Meanwhile, Kyiv and its
    Western allies are engaged in rapid talks on potentially equipping Ukraine
    with long-range missiles and military aircraft, an aide to President Volodymyr
    Zelensky said. On the ground, in the east of Ukraine, the fighting continues. The
    General Staff of the Armed Forces of Ukraine stated that Ukrainian forces
    repelled new Russian attacks in the Donetsk and Luhansk regions. According to
    Kyiv, Russia is preparing a new wave of offensives to mark the anniversary of
    its invasion of Ukraine on February 24.




    Border-crossing. On January 28,
    in Romania, more than 151,000 people, Romanian citizens and foreigners, crossed
    Romania’s borders. Some 74 thousand people, of which 7,627 Ukrainian citizens,
    entered the country. Since early February 2022, (pre-conflict period), until
    January 28, at national level, more than 3.42 million Ukrainian citizens
    entered the country.




    Survey. 80% of Romanian
    consumers allow the use of personal data for advertising purposes, according to
    a recent survey. Data from the Survey on the use of information and
    communication technologies (ICT) in households and by individuals shows that 1
    in 2 Europeans aged 16-74 refused to allow their personal data to be used for
    advertising purposes when using the internet for private reasons during the
    previous 3 months. Moreover, 46% reported that they allowed restricted access
    only to their geographic location or denied access to this information
    completely. The share of people refusing to allow their personal data to be
    used for advertising varied between EU member states. The highest rates were
    observed in the Netherlands (73%), Finland (70%), Denmark and Germany (both
    63%), Spain (62%). Conversely, the lowest were recorded in Bulgaria (10%),
    Romania (20%), Greece (29%), Slovakia (30%) and Latvia (32%).






    Festival. Two Romanian
    films, ‘Metronome’ by Alexandru Belc and ‘M.R.I. ‘ by Cristian Mungiu, are taking
    part in the competition of the Gothenburg International Film Festival in
    Sweden, which is taking place these days. According to the Romanian Cultural
    Institute in Stockholm, the event annually presents approximately 400
    productions from around the world, with around 160,000 spectators attending. ‘Metronome’,
    director Alexandru Belc’s debut film, presents a love story between two young
    people in communist Romania in 1972, and specialist critics describe it as a
    socio-historical analysis of a generation forced to live in a society full of mutual
    suspicions and mistrust. In the movie ‘M.R.I’ by the renowned Cristian Mungiu,
    the action takes place in a village in Transylvania (centre), where the peace
    of the locals is disturbed when a few new workers are employed at a small
    factory, and frustrations, conflicts and impulses erupt to the surface through
    the thin veneer of apparent understanding and calm. With a history of more than
    40 years, the Gothenburg festival is the most important such event in the
    region and offers Nordic cinema a generous and sound promotion platform through
    a dedicated competition and programs. (MI)





  • Überblick über die besten rumänischen Produktionen 2022

    Überblick über die besten rumänischen Produktionen 2022

    Nach dem Krimi “Neidentificat”- “Unidentifiziert” (2020) kehrt Bogdan George Apetri mit der Weltpremiere von “Miracol” zurück. “Miracol”, mit Ioana Bugarin und Emanuel Pârvu in den Hauptrollen, verbindet die Intensität eines Dramas und die Spannung eines psychologischen Thrillers mit der Spannung und den sorgfältig aufgebauten Intrigen eines Kriminalfilms. Der Film feierte seine Weltpremiere bei den Internationalen Filmfestspielen von Venedig, erhielt den Gro‎ßen Preis beim Internationalen Filmfestival von Warschau und den Preis der Jury beim CinEast Festival in Luxemburg.



    “R.M.N” in der Regie von Cristian Mungiu wurde offiziell im Wettbewerb der Filmfestspiele von Cannes vorgestellt und nach seiner Weltpremiere mit gro‎ßem Beifall aufgenommen. Die französische Tageszeitung Le Monde schreibt, es handele sich um einen “düsteren, beunruhigenden Film über Intoleranz, der unsere primitiven Triebe auf den Prüfstand stellt”. “R.M.N. ist äu‎ßerst politisch und polemisch Film, den ich je gemacht habe, aber gleichzeitig muss man sagen, dass es nicht nur um die rumänische Gesellschaft geht”, sagt Cristian Mungiu über den Film, in dem Marin Grigore und Judith State die Hauptrollen spielen.



    “Metronom”, das Spielfilmdebüt des Regisseurs Alexandru Belc, der in diesem Jahr in Cannes den Regiepreis Un Certain Regard gewann, ist seit Anfang November in den rumänischen Kinos zu sehen. Metronom spielt in den 1970er Jahren, als eine Gruppe von Gymnasiasten, die Fans der Rockmusiksendung Metronom auf Europa Liberă sind, einen Brief an deren Produzenten Cornel Chiriac schreiben. Mara Bugarin und Șerban Lazarovici spielen die Hauptrollen, Vlad Ivanov, Mihai Călin, Alex Conovaru, Alina Berzunțeanu ergänzen die Besetzung.



    “Imaculat”, in der Regie von Monica Stan und George Chiper-Lillemark, ist Rumäniens Beitrag für eine Nominierung in der Kategorie “Bester internationaler Spielfilm” bei den Oscars 2023. Der Film wurde auf den Internationalen Filmfestspielen von Venedig 2021 mit drei wichtigen Preisen ausgezeichnet, darunter der “Luigi De Laurentiis Award Lion of the Future”. “Imaculat” wurde 2022 mit der Goldenen Luchs-Trophäe beim FEST – New Directors New Films Festival – Portugal in der Kategorie Spielfilm und mit dem FIPRESCI-Preis des Internationalen Verbandes der Filmkritiker beim Transilvania International Film Festival – TIFF Cluj-Napoca ausgezeichnet. Die mehrfach preisgekrönte Produktion ist ein psychologisches Drama, das auf wahren Begebenheiten beruht, eine Geschichte übers Überleben, mit Ana Dumitrașcu, Vasile Pavel und Cezar Grumăzescu in den Hauptrollen.



    Paul Negoescus jüngster Film “Oameni de treabă”, “Anständige Menschen”, der kürzlich mit dem Gro‎ßen Preis des Goldenen Atlas beim Internationalen Filmfestival von Arras (Frankreich) und dem Sonderpreis der Jury beim Internationalen frankophonen Filmfestival von Namur (Belgien) ausgezeichnet wurde, feierte seine internationale Premiere auf dem Filmfestival von Sarajevo. Die düstere Komödie in der Regie von Paul Negoescu wurde auf mehr als 17 Festivals ausgewählt, und Iulian Postelnicu, der Schauspieler in der Hauptrolle, hat bereits zwei Preise für seine Leistung erhalten: beim Internationalen Filmfestival Cottbus (Deutschland) und beim Internationalen frankophonen Filmfestival Namur (Belgien). “Oameni de treabă”, geschrieben von Radu Romaniuc und Oana Tudor, wurde im vergangenen Jahr im Landkreis Botoșani gedreht. In der Hauptrolle spielt Iulian Postelnicu Ilie, einen Polizisten der vor wichtigen Entscheidungen steht.


  • Metronom: Film thematisiert Jugend im Kommunismus

    Metronom: Film thematisiert Jugend im Kommunismus

    Die Handlung von Metronom spielt in den 70er Jahren, als eine Gruppe von Gymnasiasten, die Fans der Rockmusiksendung Metronom im verbotenen Radiosender Free Europe sind, einen Brief an deren Produzenten Cornel Chiriac schreiben. Die Dinge werden kompliziert, als Sorin, Anas Freund, die Möglichkeit erhält, mit seiner ganzen Familie das Land für immer zu verlassen, und die beiden Liebenden sich trennen müssen.



    Zur Besetzung gehören bewährte Schauspieler wie Vlad Ivanov, Mihai Călin oder Alex Conovaru sowie mehrere Nachwuchstalente wie Alina Berzunțeanu, Mara Bugarin und Șerban Lazarovici. Nach der Premiere des Films bei der Eröffnung von Les Films de Cannes à Bucarest wurde der Film in über 45 Kinos im ganzen Land gezeigt – dabei hatten die Zuschauer die Möglichkeit, das Filmteam nach den Vorführungen zu treffen.



    Wir sprachen mit Mara Bugarin und Șerban Lazarovici darüber, wie sie es geschafft haben, in die Haut von Jugendlichen aus der kommunistischen Zeit zu schlüpfen und über die Herausforderung, die Hauptrollen in Metronom zu spielen. Anas rebellischer und zugleich romantischer Geist habe die Schauspielerin Mara Bugarin überzeugt, die sich mit der von ihr gespielten Figur identifiziert hat.



    Es war ziemlich schwierig, Anas innere Stärke zu verstehen und zu begreifen, wie sie sich im Kontext eines ziemlich repressiven Regimes zeigt und manifestiert. Ich habe versucht, mich mit der Figur zu verbinden und nicht von ihr abzuweichen, da Ana in den 70er Jahren lebt und ich lange danach geboren wurde. Ich wollte sie nicht als eine Form ohne Substanz betrachten oder über sie urteilen, um mich irgendwie über sie zu stellen. Das war die größte Schwierigkeit bei der Rolle und auch die größte Herausforderung. Es war schwierig für mich, aber auch sehr schön. Sehr wichtig für mich waren auch die Szenen bei der Securitate, wo ich zwei der besten rumänischen Schauspieler, Vlad Ivanov und Mihai Călin, als Partner hatte.



    Şerban Lazarovici war Mara Bugarins Leinwand-Partner und spricht über seine Erfahrung am Drehset.



    Ich hatte weniger Drehtage als Mara, und da ich recht spät zu dem Projekt gestoßen bin, hatte ich viele Gespräche mit dem Regisseur Alexandru Belc über die Figur und ihre Entwicklung, direkt am Set, bevor wir drehten. Diese Diskussionen haben mir sehr geholfen, und ich kann sagen, dass ich so in die Atmosphäre der Geschichte hineingekommen bin, durch lange Diskussionen, die ich am Set mit dem kleinen Team des Films hatte. Wenn ich zurückblicke, kann ich auch über die Dinge sprechen, die mich von Sorin, der Figur, die ich gespielt habe, getrennt haben. Ich bin sicher, ich hätte nicht so reagiert wie er. In den Fragerunden wurde mir gesagt, dass ich mich nicht in Sorin hineinversetzen kann, dass ich nicht wissen kann, was ich getan hätte, wenn ich zu der Zeit noch am Leben gewesen wäre. Ich bleibe jedoch bei meiner Meinung und behaupte, dass ich nicht glaube, dass ich diese Einstellung gegenüber der Person, die ich liebe, gehabt hätte, ich glaube nicht, dass ich es versäumt hätte, sie wenigstens zu warnen.



    Mit den Hauptdarstellern Mara Bugarin und Șerban Lazarovici sprachen wir auch über die Reaktionen des Publikums von Metronom.



    Für mich sind die Reaktionen des Publikums sehr relevant und wichtig, und die Worte des Publikums haben mich bewegt und mir Lust auf mehr gemacht. Ich habe gemerkt, dass der Film auch eine Art therapeutische Wirkung hat. Wir haben von Menschen gehört, die uns sehr intime Geschichten erzählt haben, die sie im Kommunismus erlebt haben. Und es ist sehr berührend, mit solchen Geschichten betraut zu werden. Man merkt, dass man allein durch seine bloße Anwesenheit in einem Film, der in einer Zeit spielt, die man selbst nicht erlebt hat, Menschen hilft und sie dazu bringt, Dinge zu sagen, die sie vielleicht nie gesagt hätten.



    Șerban Lazarovici schließt sich seiner Filmpartnerin an:



    In der Tat war die Reaktion der rumänischen Öffentlichkeit für mich sehr wichtig, vor allem weil es sich um eine Geschichte handelt, die während des Kommunismus passiert ist. Ich war sehr neugierig, wie das rumänische Publikum reagieren würde, und es stimmt, was Mara gesagt hat: Bei den meisten Vorführungen sind Zuschauer anwesend, die uns von ihren Erfahrungen aus ihrer Jugend oder Adoleszenz erzählen, von Erfahrungen, die sie in dieser Zeit gemacht haben. Und ich finde es sehr interessant, dass die Menschen Vertrauen in uns gewinnen, so viel Vertrauen, dass sie ihre eigenen Geschichten mit dem vergleichen, was sie im Film gesehen haben.



    Metronom wurde von der Fachpresse sehr positiv aufgenommen. Variety nannte den Film eine kluge, bekennende Hommage an eine verdammte Generation von Rumänen und stellte fest, dass dieses stilisierte, langsame und fantasiereiche Debüt viel mehr ist als eine rumänische Version von Romeo und Julia. Metronom ist ein großartiges Kinoerlebnis, schreibt The Upcoming, und Cineuropa stellt fest, dass in einer Filmindustrie, in der sich Filmemacher selten für weibliche oder junge Protagonisten interessieren, die Figur der Ana in Metronom zu einem echten, leuchtenden Symbol für ein bestimmtes Lebensgefühl wird.

  • ‘Metronom (Metronome)’, the feature film debut of director Alexandru Belc

    ‘Metronom (Metronome)’, the feature film debut of director Alexandru Belc

    ‘Metronom’, the feature film debut of director Alexandru Belc, which received the Un Certain Regard Award for directing this year at the Cannes Film Festival, could be seen in cinemas across Romania since the beginning of November. After the film premiere at the opening of the program ‘Les Films de Cannes à Bucarest’, the film was screened in more than 45 cinemas in the country and the public had the opportunity to meet the films team after the screenings.



    The action of the film Metronom takes place in the 70s, when a group of high school students, fans of the rock music show Metronom aired by Radio Free Europe, write a letter to its producer, Cornel Chiriac. Things get complicated when Sorin, Anas boyfriend, gets the chance to leave the country for good with his whole family and the two lovers must separate. The cast includes Vlad Ivanov, Mihai Călin, Alex Conovaru, Alina Berzunţeanu, Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Marius Boboc, Mihnea Moldoveanu, Andrei Miercure, Măriuca Bosnea, Tiberiu Zavelea, Claudia Soare, Eduard Chimac, Briana Macovei, Pamela Iobaji, Ana Bodea, Alin Oprea, Alexandru Conovaru, Horatiu Bob, Alexandru Nedelcu, and Daniel Tomescu. We spoke with Mara Bugarin and Şerban Lazarovici about how they managed to impersonate teenagers from the communist period and about the challenge of playing the main roles in ‘Metronom’.



    Anas rebellious and equally romantic spirit won the actress Mara Bugarin over and she grew attached to the character she played: “It was quite difficult to understand Anas inner strength and the way it emerges and manifests itself in the context of a rather oppressive regime. I tried to connect with the character and not distance myself from it, given that Ana lives in the 70s and I was born much later. I didnt want to look at her as a character without substance or to judge her, to somehow consider myself better than her. That was the biggest difficulty about the role and equally the biggest challenge. It was difficult for me, but also very beautiful. The scenes at the Political Police headquarters were also very important for me, where I had as partners two of the best Romanian actors, Vlad Ivanov and Mihai Călin.”



    Next here is actor Şerban Lazarovici speaking about his role in Metronom: “I had fewer filming days than Mara and because I entered the project quite late, I had many discussions about the character and how it evolves with the director Alexandru Belc right on the set, before we started filming. These discussions helped me a lot and this is how I got into the atmosphere of the story, through long discussions that I had on the set with the small team of the film. Looking back, I can also talk about the things that make me different from Sorin, the character I played. Im sure that I wouldnt have reacted the way he did. It happened to me at certain Q & A sessions that people told me that I cant put myself in Sorins place, that I could not possibly know what I would have done if I was living during those times. However, I will stick to my opinion and say that I dont think I would have had his attitude towards the person I love, I dont think that I would have failed at least to warn her.”



    We also spoke with Mara Bugarin and Şerban Lazarovici, who play the main roles in Metronom, about the audiences reactions. Here is Mara Bugarin’s opinion. “For me, the reactions of the public are very relevant and important, and the words of the spectators move me and make me want to continue, to keep doing what Im doing. I realized that the film also has a kind of therapeutic effect, it so happened that the viewers confessed to us very intimate events that they experienced during communism. And its very exciting that people entrust you with such stories, you realize that just your mere presence in a film whose action takes place in a time that you did not even live in, helps and urges people to say things that they have probably never said.”



    Şerban Lazarovici believes that: “Indeed, the reaction of the public in Romania was very important for me too, especially because it is about a story that happened during communism. I was very curious to see how the public in Romania would react and what Mara said is true: at most of the screenings there are spectators who tell us about their experiences from their youth or adolescence, experiences lived during that period. And I find it very interesting that people have confidence in us, that their confidence is so great that they compare their own stories with what they saw in the film.”



    ‘Metronom’ was very well received by the specialized press. Variety considered it an intelligent and assumed tribute to a doomed generation of Romanians and noted that this stylized, slow and richly imaginative debut is much more than a Romanian version of the drama Romeo and Juliet. ‘Metronom’ is an exquisite piece of cinema, writes The Upcoming, and Cineuropa notes that in a film industry where filmmakers are rarely interested in female or young protagonists, the character Ana in Metronom becomes a true, shining symbol of a certain attitude towards life. (LS)

  • “Metronom”, debutul în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc

    “Metronom”, debutul în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc

    Metronom, debutul
    în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc, distins anul acesta la
    Cannes cu Premiul pentru regie al secțiunii Un Certain Regard, a putut fi văzut,
    de la începutul lunii noiembrie, în cinematografele din România. După premiera
    filmului în deschiderea Les Films de Cannes à Bucarest, filmul a rulat în peste
    45 de cinematografe din țară și publicul a avut posibilitatea să se întâlnească
    cu echipa filmului după proiecţii.


    Acțiunea filmului Metronom se petrece în anii 70, când un grup de liceeni,
    fani ai emisiunii de muzică rock Metronom de la Europa Liberă, compun o
    scrisoare către realizatorul acesteia, Cornel Chiriac. Lucrurile se complică
    atunci când Sorin, iubitul Anei, primește șansa de a pleca definitiv din țară
    împreună cu întreaga familie şi cei doi îndrăgostiți trebuie să se despartă.
    Din distribuţie fac parte Vlad Ivanov, Mihai Călin, Alex Conovaru, Alina
    Berzunţeanu, Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Marius Boboc, Mihnea
    Moldoveanu, Andrei Miercure, Măriuca Bosnea, Tiberiu Zavelea, Claudia Soare,
    Eduard Chimac, Briana Macovei, Pamela Iobaji, Ana Bodea, Alin Oprea, Alexandru
    Conovaru,Horaţiu Bob, Alexandru Nedelcu, Daniel Tomescu.

    Am vorbit cu
    Mara Bugarin și Șerban Lazarovici despre cum au reușit să intre în pielea unor adolescenți
    din perioada comunistă și despre provocarea de a interpreta rolurile principale
    din Metronom. Spiritul
    rebel și totodată romantic al Anei a cucerit-o pe actrița Mara Bugarin, care s-a
    atașat de personajul pe care-l interpretează.

    A fost destul de
    dificil să înțeleg puterea interioară a Anei și felul în care aceasta iese la iveală
    și se manifestă în contextul unui regim destul de opresiv. Am încercat să mă
    conectez la personaj și să nu mă depărtez de acesta, având în vedere că Ana
    trăiește în anii 70, iar eu sunt născută la mult timp după. N-am vrut să o
    privesc ca pe o formă fără fond sau să o judec, să mă pun cumva deasupra ei. Asta a fost cea mai mare dificultate legată de rol și, de asemenea, marea
    provocare. A fost dificil pentru mine, dar și foarte frumos. Foarte importante pentru
    mine au fost și scenele petrecute la Securitate, unde i-am avut ca parteneri pe
    doi dintre cei mai buni actori români, Vlad Ivanov și Mihai Călin.


    Şerban Lazarovici: Eu
    am avut mai puține zile de filmare decât Mara și pentru că am intrat destul de
    târziu în proiect, discuțile despre personaj și despre cum evoluează acesta
    le-am avut de multe ori cu regizorul Alexandru Belc chiar pe platou, înainte să
    filmăm. M-au ajutat mult aceste discuții și pot spune că așa am intrat în
    atmosfera poveștii, prin lungi discuții pe le aveam pe platou cu echipa
    restrânsă a filmului. Privind retrospectiv, pot să vorbesc și despre lucrurile
    care mă separă de Sorin, personajul pe care l- am interpretat. Sunt sigur că eu
    nu aș fi reacționat așa cum a făcut-o el. Mi s-a mai întâmplat la anumite sesiuni
    de Q & A să-mi spună lumea că eu nu mă pot pune în locul lui Sorin, că n-am
    de unde să știu ce aș fi făcut dacă trăiam atunci. Totuși, eu voi rămâne la
    părerea mea și o să spun că nu cred că aș fi avut atitudinea lui față de
    persoana iubită, nu cred că n-aș fi reușit măcar să o avertizez.


    Am vorbit cu Mara Bugarin și Șerban Lazarovici, interpreți ai rolurile
    principale în Metronom, și despre reacțiile publicului.

    Mara Bugarin:
    Pentru mine sunt foarte relevante și importante reacțiile publicului, iar
    cuvintele spectatorilor m-au emoționat și mă fac să doresc să continui, să fac
    în continuare ceea ce fac. Mi-am dat seama că filmul are și un soi de efect terapeutic,
    ni s-a întâmplat ca spectatorii să ne mărturisească întâmplări foarte intime pe
    care le-au trăit în comunism. Și este foarte emoționant să-ți fie încredințate
    astfel de povești, realizezi că doar prin simpla ta prezență într-un film a
    cărei acțiune se desfășoară într-o perioadă pe care tu nici măcar nu ai
    trăit-o, îi ajuți și determini pe oameni să spună lucruri pe care poate nu
    le-au spus spus niciodată.



    Șerban Lazarovici: Într-adevăr, și pentru mine a fost foarte importantă reacția publicului
    din România, mai ales pentru că este vorba despre o poveste care s-a întâmplat în
    timpul comunismului. Eram foarte curios să văd cum va reacționa publicul din
    România și este adevărat ce a spus Mara, la cele mai multe dintre proiecții
    există spectatori care ne povestesc experiențele lor din tinerețe sau adolescență,
    experiențe trăite în perioada respectivă. Și mi se pare foarte interesant că
    oamenii capătă încredere în noi, atâta încredere încât să-și compare propriile
    povești cu ceea ce au văzut în film.



    Metronom a fost foarte bine primit de presa de specialitate. Variety l-a
    considerat un omagiu inteligent și asumat adus unei generații damnate de
    români și a remarcat că acest debut stilizat, lent şi cu o imaginaţie bogată
    e mult mai mult decât o versiune românească a dramei Romeo şi Julieta.
    Metronom este o mostră splendidă de cinema scrie The Upcoming, iar Cineuropa
    notează că într-o industrie de film în care cineaștii sunt rar interesați de
    protagoniști femei sau tineri, personajul Ana din Metronom devine un simbol
    adevărat, luminos, al unei anume atitudini față de viață.


  • Jurnal Românesc – 15.11.2022

    Jurnal Românesc – 15.11.2022

    Actorul Iulian Postelnicu,
    cel care a jucat rolul principal din filmul Oameni de treabă
    regizat de Paul Negoescu, a câştigat Premiul pentru interpretare individuală în
    cadrul Competiţiei Lungmetraj, la cea de-a 32-a ediţie a Festivalului
    Internaţional de Film Est-European de la Cottbus, în Germania.     Ai crede
    că personajul există în el şi nu este o interpretare, a fost motivaţia
    juriului care a decis să îi acorde premiul în valoare de 5.000 de euro. România
    a avut o secţiune specială de proiecţii în cadrul manifestării, care s-a
    desfăşurat în perioada 8-13 noiembrie. 18 producţii românești au fost
    prezentate aici, între care R.M.N de Cristian Mungiu,
    Vulturii din Țaga de Adina Popescu şi Iulian Manuel Gharvas,
    Spioni de ocazie de Oana Giurgiu, Război pe calea
    undelor de Alexandru Solomon şi Imaculat de Monica Stan şi
    George Chiper-Lillemark – propunerea României pentru o nominalizare la Premiile
    Oscar 2023. Pelicula Metronom în regia lui Alexandru Belc a fost
    proiectată în competiția lungmetrajelor, filmul Moștenirea de
    Marian Fărcuț, în cea a scurtmetrajelor, iar producţia Nicolae
    regizată de Mihai Grecu, în secţiunea specială. În total, aproximativ 170 de
    filme au fost prezentate la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de
    Film Est-European de la Cottbus.





    Filmul Imaculat,
    semnat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, deschide seria de proiecţii a
    celei de-a 16-a ediţii a Săptămânii Filmului Românesc de la Budapesta, care are
    loc între 15 şi 19 noiembrie.     Evenimentul reuneşte şapte producţii ale
    ultimilor doi ani, filme artistice şi documentare din cinematografia românească
    contemporană, între care Imaculat, propunerea României pentru o
    nominalizare la categoria Cel mai bun lungmetraj internaţional din
    cadrul Premiilor Oscar 2023. De asemenea, sunt proiectate filmele
    Tipografic Majuscul, regizat de Radu Jude, Pentru mine tu
    eşti Ceauşescu, de Sebastian Mihăilescu şi Tinereţea unui
    dictator de Andy Lupu. Acestora li se alătură peliculele Noi
    împotriva noastră de Andra Tarara, Grindul şacalilor de Nap
    Toader şi Mia îşi ratează răzbunarea de Bogdan Theodor Olteanu.
    Proiecţiile au loc la Cinematograful Naţional de Artă Urania, în limba română,
    cu subtitrare în limba maghiară. Săptămâna Filmului Românesc este organizată de
    Institutul Cultural Român de la Budapesta, cu sprijinul Centrului Naţional al
    Cinematografiei din România şi al Fondului Cultural Naţional din Ungaria.




    Filmul Metronom,
    în regia lui Alexandru Belc, a deschis a 9-a ediţie a Festivalului de Film
    Românesc de la Seattle.     Programul include o selecţie de pelicule reunite sub
    titlul Ţinuturi natale, care pun în discuţie temele identităţii şi
    ale apartenenţei într-o lume în care dezrădăcinarea a devenit un fapt curent şi
    de masă. Între acestea se regăsesc Amok în regia lui Balazs Turai,
    Plastic Semiotic de Radu Jude, Şerifi ucraineni de
    Roman Bondarchuk, Spirala de Cecilia Felmeri, Certitudinea
    probabilităţilor de Raluca Durbacă, Imaculat de Monica Stan
    şi George Chiper-Lillemark, Insula de Anca Damian, Cele două
    execuţii ale mareşalului de Radu Jude, Noi împotriva noastră
    de Andra Tarara, Cerbul a trecut prin faţa mea de Vlad Petri,
    Omul care a vrut să fie liber de Mihai Mincan şi George
    Chiper-Lillemark, Om câine de Ştefan Constantinescu,
    Lemn de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst şi Ebba Sinzinger,
    Lucruri pentru care merită să plângi de Cristina Groşan şi
    Crai nou de Alina Grigore. Programul de proiecţii, care se
    derulează până pe 27 noiembrie, este însoţit de discuţii virtuale cu actori,
    cineaşti şi critici de film.




    Expoziția Chercher la
    femme, a artistului plastic Teodor Buzu, este deschisă la Malšice în
    Cehia.     Manifestarea, realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la
    Praga, este dedicată imaginii simbolice a femeii în diverse ipostaze
    arhetipale: maternitate, frumusețe, inocență sau eternitate. Expoziția este
    curatoriată de Pavel Klima, membru al Asociației Artiștilor din Boemia de Sud
    și membru al Parlamentului Cehiei. Teodor Buzu s-a născut în Republica Moldova
    și a urmat cursurile Academiei de Arte și Design din Harkov în Ucraina. Este membru al Asociației Artisților Plastici din Bohemia de Sud, al
    Uniunii Artiștilor Plastici din Praga și al multor altor organizații de profil.
    Activează în
    pictură de șevalet, artă monumentală, design grafic, grafică şi ilustrație. A
    fost decorat în 2003 cu titlul de Cavaler al Ordinului Național al României, în
    grad de Comandor și a fost distins cu numeroase premii la concursuri de profil
    din Cehia, Dubai, România şi Republica Moldova. Expoziția Chercher la
    femme poate fi vizitată până la 22 decembrie.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 29.05 – 04.06.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 29.05 – 04.06.2022

    Noi sancțiuni europeane contra Rusiillei


    România salută diciziile a Consiliului European, di la ahurhita a stămânăllei, di la Bruxelles, iu lidirii di stat şi di guvern ditu aţeali 27 di țări membre ale Uniunii s’akicăsiră s’bagă un embargou progresiv ti importurilor di pitrol rusesc. Parte a aşi-număsităllei şasea dalgă di sancţiuni economice contra ali Rusiei, instituite după ţi, pi 24 di şcurtu, aesta aputrusi Ucraina, embargoul va s’mutrească, inițial, pitrolul livrat pi cale maritimă, dimi două treimi ditu total. Fu akicăsită ună scutire temporară tra petrolu purtat pritu conductele terestre, caftata insistent di Ungaria, văsilie ţi nu ari işeare la amare şi care fuvirseaşti că, ma s’nu hibă haristusită, va ufiliseasca ndreptulu di veto. Tindiarea a embargoului la livrările pritu conducte va s’hibă zburătă “cât cama curundu posibil” și, tut cu tut, 90% ditu exporturile di petrol rusesc către Uniune va s’hibă dănăsiti până la bitisita a anului. Embargoul va s’dănăsească ună sursă babageana di finanțare ti aftukina di polimu a Rusiei — angrăpsi prezidintulu a Consiliului European, Charles Michel. Naua pachetă di sancțiuni europeane pruveadi și excludirea a trei bănţă rusești ditu sistemul financiar internațional Swift. Easti vizată inclusiv Sberbank, nai ma mare bancă ditu Rusia. Analiştii notează că, după valurile anterioare di sancțiuni, economia rusă ahurheaşti s-aibă kindinu. Păhălu a pieselor di schimb ti aftukinatli xeani criscu cu 30% ică şi ma mult. Inflația anuală, di aproapi 18% tru aprilie, easti nai ma mare ditu 20 ani. Firme occidintale celebre, di la lanţul di restaurante McDonalds la producătorul auto Renault, s-trapsiră di pi păzarea rusă, iara dzăţ di ñilli di oamini lucreadză cu normă ñicurairătă ică suntu tru concediu cu zorea.



    Românii vor condamnarea liderilor ruşi


    Românii suntu tru proporţie babageană di partea Ucrainăllei tru conflictul cu Rusia. Uidisitu cu unu nou sondaj INSCOP, piste 70% lugursescu că Rusia este căbati di diclanşarea polimlui, iar 87% spun că liderllii ruşi lipseaşti s’hibă condamnaţi ti crime di polim comise tru Ucraina. Tru aţea ti mutreaşti apartenenţa la Uniunea Europiană şi NATO, piste 80% s’ncuntreadză ti isearea ditu ateali daua organisme, procentaj tru creaştire semnificativă. 22,7% ditu intervievaţ spun că easti posibil ca Rusia s’aputrusească Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă), iara ma multu di dauă cirecuri (68,7%) nu pistipsescu tru aestă ipoteză.



    Misuri sociale


    Pi fondul unei inflații cabauia iruşi, care maţină nicumtinatu putearea di ancupărare a românilor, Guvernul di coaliție di la București apufusi că oamenii cu pensii ma ñiţ ică isa cu 2.000 di lei (circa 400 di euro) va s’llia tru alunaru, un agiutor financiar di 700 di lei (140 di euro). Misura easti complementară cu eliberarea a n4scăntoru vouchere sociale cu ună valoare nominală di 250 di lei (50 di euro) ti ancuparari produse alimentare di către pirsoanele aflate tru ună situaţie materială dificilă. Beneficiari suntu piste 2,5 milioane di români, iar păradzlli va s’yină la doi meşi unăoară.



    Ministrul dimăndă noi reforme, elevlli ies diznou pi geadii


    S’alăxescu diznou regulile jocului tru Anviţămintu multe reforme tru 32 di ani di dimocrație românească postcomunistă. După ţi alăxi structura anului școlar viitor, ministrul Sorin Cîmpianu dimăndă și că va s’tragă mănă di la mediile semestriale, la obligativitatea susţănearillei tezelor şi că va s’hibă ananghi maş ună medie generală la bitisita a anului şcolar. Astfel, susține el, profesorul va avea mult mai multă autonomie tru evaluarea elevului pi parcursul trutregului an şcolar, iar notele ică calificativele vor evidinţia compitenţele elevilor. Fără să comenteze inovațiile abia lansate, Consiliul Naţional al Elevilor a organizat, la sediul ministerului, un protest față di situaţia ditu şcolile undi elevii fie primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel di alimente. Potrivit unui studiu World Vision Romania, unul ditu zece copii se duce la culcare flămând, iar doi ditu zece copii ditu mediul rural spun că familia le asigură doar uneori ică nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Mai mult di 1 ditu 3 adolescenţi di la țară lipsesc di la şcoală pintru că trebuie să muncească tru gospodărie, iar unul ditu zece copii nu frecventează nicio instituţie di truvăţământ.



    România non-euro


    România nu tiñiseaşti, tru aestă oară, niţiunu ditu ateali patru criterii ananghisiti ta s’poată s’treacă la moneda unică europiană. Tru conformitate cu tratatul comunitar di la Maastrict ditu 1992, aceste criterii suntu stabilitatea preţurilor, finanţe publice solidi şi sustenabile, stabilitatea cursului di schimb şi convergenţa ratelor dobânzii pi termen lung. Ma multu, uidisitu cu aşi-număsitlu raport di convergenţă, dat publicitatillei di Comisia Europeană, ditu tuti ateali 27 di state membre ale Uniunii, România easti cratlu golu cari faţi obiectul unei proceduri di dificit excesiv. Ciudia scoasă tu migdani di analişti easti că tru 2016 România tiñisea trei ditu ateali patru criterii. Avea ti tiñiseari maş criteriul a cursului di alăxeari, şi ca ună condiţie suplimentară băgată di Comisia Europiană, compatibilitatea legislativă. Cu alti zboară, politicile economice ale guvernelor care viniră diapoa, I di stânga ică di dreapta, monocolore ică di coaliţie, nu eaţiră altuţiva că maş s’aspargă compatibilitatea României cu exigenţili a zonăllei euro.



    Premiu la Cannes


    Românlu Alexandru Belc amintă premiul tră regie tru cadrul secţiunii “Un Certain Regard” a ţelebrului Festivalului di la Cannes, ditu Franța, ti filmul Metronom. Pelicula, aproapea ună reconstituire di epocă, easti ti doi liceeni ditu România comunistă di aoa şi giumitati di secol, cari s’arisescu şi pitrecu cărţă la emisiunea Metronom a postului di radio Europa Liberă, finanțat di Congresul Statelor Unite, tru kirolu anda tenismenii Ion Ţiriac şi Ilie Năstase agioacă finala Cupăllei Davis contra americanilor. Metronom easti dibutul tru lungmetrajul di ficţiune a regizorului Alexandru Belc, până tora cunoscut tră documentarele Cinema, mon amour (2015) şi 8 martie (2012).



    Ună retrogradari istorică


    Echipa națională di fotbal a României agioacă, meslu aestu, tru una nauă ediție a Ligii Națiunilor, doilu eșalon valoric, tru ună grupă tru care va s’andămusească cu Muntenegru, Bosnia și Finlanda. Naua campanie a Naționalei fu prefațată di bitisita a sezonului fotbalistic intern, nică unu acutotalui fara di suspans. CFR Cluj amintă ţinţilu titlu di campioană tru ţinţi ani, iar Sepsi OSK Sfântu Gheorghe aminta Cupa României, ună compitiție un kiro mplina di musuteaţa, adza dotu nu ari scupo. Istorică armâne maş retrogradarea, tru premieră, tru Liga a 2-a a celebrăllei și popularăllei Dinamo București, a daua nai ma titrată echipă ditu fotbalu românesc, după concitadina Steaua. Cu 18 titluri di campioană și cu 13 Cupi, prima echipă ditu România cari agiumsi, tru 1984, tru semifinalele Cupăllei Campionilor Europeni, ndiocri și conducători niaxiziţ ică canda şi einali, cari divalizară clubul thimilliusitu tru 1948 di atotputernicul minister comunistu di Interne.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 29.05 – 04.06.2022

    Retrospectiva săptămânii 29.05 – 04.06.2022

    Noi sancțiuni europene contra Rusiei


    România salută deciziile Consiliului European, de la începutul săptămânii,
    de la Bruxelles, unde liderii de stat şi de guvern din cele 27 de țări membre
    ale Uniunii au convenit să instituie un embargou progresiv
    asupra importurilor de petrol rusesc    . Parte a aşa-numitului al
    şaselea val de sancţiuni economice împotriva Rusiei, instituite după ce, pe 24
    februarie, aceasta a invadat Ucraina, embargoul va viza, inițial, petrolul livrat pe cale maritimă,
    adică două treimi din total. A fost convenită o scutire temporară pentru
    petrolul transportat prin conductele terestre, solicitată insistent de Ungaria, ţară fără ieşire la mare şi care ameninţa că,
    dacă nu primeşte satisfacţie, îşi va exercita dreptul de veto. Extinderea
    embargoului la livrările prin conducte va fi discutată cât mai curând posibil
    și, în total, 90% din exporturile de petrol rusesc către Uniune vor fi oprite
    până la sfârșitul anului. Embargoul va opri o sursă uriașă de finanțare pentru
    mașina de război a Rusiei     – a scris președintele Consiliului European, Charles
    Michel. Noul pachet de sancțiuni europene prevede și excluderea a trei bănci rusești din sistemul financiar internațional
    Swift    . E vizată inclusiv Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia.
    Analiştii notează că, după valurile anterioare de sancțiuni, economia rusă
    începe să se resimtă. Prețul pieselor de schimb pentru mașinile străine a
    crescut cu 30% sau chiar mai mult. Inflația anuală, de aproape 18% în aprilie,
    este cea mai mare din ultimii 20 de ani. Firme occidentale celebre, de la lanţul de restaurante McDonald’s la producătorul auto Renault, s-au
    retras de pe piaţa rusă    , iar zeci de mii de oameni lucrează cu normă
    redusă sau sunt în concediu forțat.



    Românii vor condamnarea liderilor ruşi


    Românii sunt în proporţie covârşitoare de partea Ucrainei în
    conflictul cu Rusia. Potrivit unui nou sondaj INSCOP, peste 70% consideră că
    Rusia este vinovată de declanşarea războiului, iar 87% cred că liderii ruşi ar
    trebui condamnaţi pentru crime de război comise în Ucraina. În ceea ce priveşte
    apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO, peste 80% se opun ieşirii din cele
    două organisme, procentaj în creştere semnificativă. 22,7% dintre
    intervievaţi spun că e posibil ca Rusia să ocupe Republica Moldova vecină
    (ex-sovietică, majoritar românofonă), iar mai mult de două treimi (68,7%) nu
    cred în această ipoteză.



    Măsuri sociale


    Pe fondul unei inflații galopante, care macină continuu puterea de
    cumpărare a românilor, Guvernul de coaliție de la București a decis că oamenii
    cu pensii mai mici sau egale cu 2.000 de lei (circa 400 de euro) vor primi, în
    iulie, un ajutor financiar de 700 de lei (140 de euro). Măsura e complementară
    cu eliberarea unor vouchere sociale cu o valoare nominală de 250 de lei (50 de
    euro) pentru achiziţia de produse alimentare de către persoanele aflate într-o
    situaţie materială dificilă. Beneficiari sunt peste 2,5 milioane de români, iar
    banii vor veni la două luni o dată.



    Ministrul anunță noi reforme, elevii ies din nou în
    stradă


    Se schimbă iar regulile jocului în Învățământ, sectorul în care s-au testat
    și, în general, au eșuat cele mai multe reforme în 32 de ani de democrație românească
    postcomunistă. După ce a modificat structura anului școlar viitor, ministrul
    Sorin Cîmpeanu a anunţat și că se va renunţa la mediile semestriale, la
    obligativitatea susţinerii tezelor şi că va fi necesară o singură medie
    generală la finalul anului şcolar. Astfel, susține el, profesorul va avea mult
    mai multă autonomie în evaluarea elevului pe parcursul întregului an şcolar,
    iar notele sau calificativele vor evidenţia competenţele elevilor. Fără să
    comenteze inovațiile abia lansate, Consiliul Naţional al Elevilor a organizat,
    la sediul ministerului, un protest față de situaţia din şcolile unde elevii fie
    primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel de alimente. Potrivit
    unui studiu World Vision Romania, unul din zece copii se duce la culcare
    flămând, iar doi din zece copii din mediul rural spun că familia le asigură
    doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Mai mult de 1 din 3
    adolescenţi de la țară lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în
    gospodărie, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de
    învăţământ.





    România non-euro


    România nu îndeplineşte, în momentul de faţă, niciunul dintre cele patru
    criterii necesare pentru a putea trece la moneda unică europeană. În
    conformitate cu tratatul comunitar de la Maastrict din 1992, aceste criterii
    sunt stabilitatea preţurilor, finanţe publice solide şi sustenabile,
    stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzii pe termen lung.
    Mai mult, potrivit aşa-numitului raport de convergenţă, dat publicităţii de
    Comisia Europeană, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii, România e
    singurul care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Paradoxul
    remarcat de analişti e că în 2016 România respecta trei din cele patru
    criterii. Mai avea de îndeplinit doar criteriul cursului de schimb, şi ca o
    condiţie suplimentară pusă de Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă.
    Altfel spus, politicile economice ale guvernelor care au urmat, fie acestea de
    stânga sau de dreapta, monocolore sau de coaliţie, n-au făcut decât să
    degradeze compatibilitatea României cu exigenţele zonei euro.



    Premiu la Cannes


    Românul Alexandru Belc a câştigat premiul pentru regie în cadrul secţiunii
    Un Certain Regard a celebrului Festivalului de la Cannes, din
    Franța, pentru filmul ‘Metronom’. Pelicula, aproape o reconstituire de epocă, e
    despre doi liceeni din România comunistă de acum jumătate de secol, care se
    iubesc şi trimit scrisori la emisiunea Metronom a postului de radio Europa
    Liberă, finanțat de Congresul Statelor Unite, în timp ce tenismenii Ion Ţiriac
    şi Ilie Năstase joacă finala Cupei Davis împotriva americanilor. ‘Metronom’
    este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru Belc, până
    acum cunoscut pentru documentarele ‘Cinema, mon amour’ (2015) şi ‘8 martie’
    (2012).



    O retrogradare istorică


    Echipa națională de fotbal a României joacă, luna aceasta, într-o nouă
    ediție a Ligii Națiunilor, al doilea eșalon valoric, într-o grupă în care va
    întâlni Muntenegru, Bosnia și Finlanda. Noua campanie a Naționalei a fost
    prefațată de încheierea sezonului fotbalistic intern, încă unul complet lipsit
    de suspans. CFR Cluj a câștigat al cincilea titlu de campioană în
    cinci ani, iar Sepsi OSK Sfântu Gheorghe și-a adjudecat Cupa României,
    o competiție cândva plină de farmec, astăzi tot mai lipsită de miză. Istorică
    rămâne doar retrogradarea, în premieră, în Liga a 2-a a celebrei și popularei
    Dinamo București, a doua cea mai titrată echipă din fotbalul românesc, după
    concitadina Steaua. Cu 18 titluri de campioană și cu 13 Cupe, prima echipă din
    România care a ajuns, în 1984, în semifinalele Cupei Campionilor Europeni,
    Dinamo s-a dezintegrat acum, după ce agonizase ani în șir, cu jucători
    submediocri și conducători incompetenți ori de-a dreptul penali, care-au
    devalizat clubul fondat în 1948 de atotputernicul minister comunist de Interne.




  • Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Cineastulu român Alexandru Belc amintă premiul tră regie tru cadrul a secţiunillei “Un Certain Regard” a Festivalui di la Cannes, tră filmul Metronom. Pelicula spuni pirmitusearea a doi liceeni ditu România comunistă a anlui 1972, cari s’arisescu şi scriu cărţă la emisiunea Metronom di la Europa Liberă, tru kirolu anda tenismenilli români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase agioacă Finala Cupăllei Davis contra ali Americă. Cându ficiorlu aproaki izinea s’fugă ti totna ditu văsilie, diadunu cu familia, arisiţlli ştiu că lipseaşti să s’ampartă, ama nu s’aştipta ca aţeali ditu soni dzăli tricuti diadunu s’agiungă apufusitoari ti tută bana a loru.



    Metronom easti dibutlu tru lungmetrajul di ficţiune a regizorlui Alexandru Belc, cunuscut până tora tră documentarele Cinema, mon amour (2015) şi 8 martie (2012). Filmul îlli ari tru distribuţie actorllii Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri. “Un Certain Regard” easti ună competiţie dirivată ditu Palme dOr, cari bagă tru perspectivă concepţiile orighinale şi a născăntor regizori aflaț tu ahurhită di carieră ică ma puţănu cunuscuţ.



    La Cannes eara prezentu, tru competiția oficială, și filmul “R.M.N”, a românlui Cristian Mungiu, un regizor ghinicunuscut a festivalului. El easti aţelu ţi ţăni un trofeu Palme dOr, amintat tru 2007, cu filmul “4 meşi, 3 stămâni şi 2 dzăli”, diapoa Nai ma bun scenariu, tru 2012, tră “După măyuli” şi Nai ma bună regie, tru 2016, cu “Bacalaureat”. R.M.N. easti, uidisitu cu spusa a Hollywood Reporter, “ună explorare fascinantă, multu umană, a multiplelor probleme cu cari s’ampuliseaşti România”.



    Altă prezența românească la această ediție fu regizorul Radu Judi – cu premiera mondială a şcurtmetrajlui Potemkiniştii, tru programul Quinzaine dis Realisateurs, ună secţiune paralelă a prestigioslui festival. Actriţa română Cosmina Stratan, aţea cari aoa şi dzaţi añi, tut la Cannes, fu revelaţia a filmului al Cristian Mungiu După măyuli, amintănda, diadunu cu Cristina Flutur, Premiul tră interpretare feminină, s-vidzu anlu aestu tru distribuţia lungmetrajului Frere et soeur, diadunu cu Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat di Arnaud Displechin, fu prezentat tru Competiţia oficială. Producătoarea română Diana Păroiu fu selectată di European Film Promotion și lo parti la programul Producers on the Move, program prestigios cari s’dizvărteaşti di 22 di ani tru cadrul a Festivalului di la Cannes.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Cineastul român Alexandru Belc a
    câştigat premiul pentru regie în cadrul secţiunii Un Certain Regard
    a Festivalului de la Cannes, pentru filmul ‘Metronom’. Pelicula spune povestea
    a doi liceeni din România comunistă a anului 1972, care se iubesc şi scriu
    scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce tenismenii
    români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii.
    Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu
    familia, îndrăgostiții ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca
    ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.


    ‘Metronom’ este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru
    Belc, cunoscut până acum pentru documentarele ‘Cinema, mon amour’ (2015) şi ‘8
    martie’ (2012). Filmul îi are în distribuţie pe actorii Mara Bugarin, Şerban
    Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri.     Un
    Certain Regard este o competiţie derivată din Palme d’Or, care pune în
    perspectivă concepţiile originale şi îndrăzneţe ale unor regizori aflați la
    început de carieră sau puţin cunoscuţi.


    La Cannes a fost prezent, în competiția
    oficială, și filmul R.M.N, al românului Cristian Mungiu, un regizor
    binecunoscut al festivalului. El este deţinător al unui trofeu Palme d’Or,
    câştigat în 2007, cu filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, apoi Cel
    mai bun scenariu, în 2012, pentru După dealuri şi Cea mai bună
    regie, în 2016, cu Bacalaureat. R.M.N.
    este, potrivit Hollywood Reporter, o explorare fascinantă, foarte
    umană, a multiplelor probleme cu care se confruntă România.


    Altă prezența
    românească la această ediție a fost regizorul Radu Jude – cu premiera mondială
    a scurtmetrajul ‘Potemkiniştii’, în programul ‘Quinzaine des Realisateurs’, o
    secţiune paralelă a prestigiosului festival. Actriţa română Cosmina Stratan, cea care în urmă cu
    zece ani, tot la Cannes, a fost revelaţia filmului lui Cristian Mungiu ‘După
    dealuri’, primind, alături de Cristina Flutur, Premiul pentru interpretare
    feminină, s-a regăsit anul acesta în distribuţia lungmetrajului ‘Frere et
    soeur’, alături de Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat de
    Arnaud Desplechin, a fost prezentat în Competiţia oficială. Producătoarea
    română Diana Păroiu fost selectată de European Film Promotion și a participat
    la programul ‘Producers on the Move’, program prestigios care se derulează de
    22 de ani în cadrul Festivalului de la Cannes.



  • 28.05.2022

    28.05.2022

    Cannes – Le cinéaste roumain, Alexandru Belc, a remporté vendredi soir le prix du meilleur réalisateur dans la section « Un certain regard » du festival de Cannes, pour son film Métronom. Il s’agit du premier long métrage de ce réalisateur connu au grand public pour ses documentaires « Cinéma, mon amour » (2015) et « 8 Mars » (2012). Les prix de la compétition officielle de la 75ème édition du Festival de Cannes seront annoncés ce soir. 18 films se disputent cette année la Palme d’Or. Parmi eux, R.M.N du réalisateur roumain, Cristian Mungiu.

    Réfugiés – 8730 réfugiés ukrainiens sont arrivés vendredi, en Roumanie, de 2,6% de moins que le jour précédent. Depuis le début de l’invasion russe en Ukraine, le 24 février, presqu’un million 50 milles réfugiés ukrainiens sont entrés en Roumanie, la plupart juste pour la transiter. Face à ce flux important migratoire, les autorités roumaines ont renforcé les dispositifs de surveillance des frontières et coordonnent leurs actions avec celles des autres institutions impliquées pour une gestion efficace des cas.

    Eglise – L’Église orthodoxe ukrainienne, jusqu’ici affiliée à Moscou, a annoncé vendredi 27 mai rompre avec la Russie après que cette dernière a envahi l’Ukraine, déclarant «sa pleine indépendance». La branche moscovite de l’Église orthodoxe d’Ukraine était jusqu’ici subordonnée au patriarche russe Kirill, qui a clairement exprimé son soutien à l’offensive du président russe Vladimir Poutine contre l’Ukraine. Cette initiative est le second schisme orthodoxe en Ukraine en quelques années. Une partie de l’Église ukrainienne avait déjà rompu avec Moscou en 2019 à cause du rôle du Kremlin dans le pays. L’invasion décidée par Vladimir Poutine et le soutien de Kirill à la guerre avait placé l’Église ukrainienne encore rattachée à Moscou dans une situation de plus en plus intenable. Des centaines de ses prêtres avaient signé récemment une lettre ouverte appelant à faire juger Kirill par un tribunal religieux à cause de ses positions sur le conflit. L’Ukraine est centrale pour l’Église orthodoxe russe, dont certains des monastères les plus importants sont situés dans ce pays.

    Ankara – En marge de sa participation à la Trilatérale d’Istanbul, Roumanie – Pologne- Turquie sur des questions de sécurité, le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a été reçu vendredi par le président turc, Recep Tayyip Erdogan. Selon le Ministère roumain des Affaires étrangères, M. Erdogan a apprécié la manière dont la Roumanie et la Pologne ont su gérer la situation humanitaire particulièrement inquiétante provoquée par l’offensive russe en Ukraine. Le diplomate roumain a mis en lumière le rôle de la Turquie dans la région de la mer Noire, notamment dans le transport des marchandises, y compris d’Ukraine. Et Bogdan Aurescu d’insister sur l’importance d’une coopération encore plus étroite entre les pays riverains et alliés afin que les cargos puissent naviguer en toute sécurité. Par ailleurs, le diplomate roumain a plaidé en faveur d’une politique des portes ouvertes de la part de l’Otan et a soutenu l’adhésion atlantique de la Suède et de la Finlande. Sur le plan bilatéral, Recep Tayyip Erdogan et Bogdan Aurescu ont mis en lumière l’importance du Partenariat stratégique bilatéral signé en 2011, notamment dans le contexte géopolitique actuel.

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis, Irina Begu, rencontre ce samedi, la Française, Léolia Jeanjean, au troisième tour du tournoi de Roland Garros. Irina Begu, qui a vaincu la Russe, Ekaterina Alexandrova, est la dernière des 7 Roumaines présente toujours au tableau du concours de simple dames de l’Open parisien.

    Météo – Samedi, les météorologues annoncent une baisse des températures dans l’ouest, le centre, le nord et le nord-est du pays. Le ciel sera particulièrement nuageux et des pluies éparses feront leur apparition. Dans le reste du territoire, les températures continueront à être particulièrement élevées et des phénomènes orageux sont annoncés. Les quantités d’eau cumulées suite aux précipitations pourraient dépasser par endroits, les 20 à 30 litres par mètre carré. Les météorologues ont émis des vigilances orange et jaune aux pluies torrentielles et aux orages partout en Roumanie, en vigueur jusqu’à lundi matin. Les températures iront ce samedi du 17 au 32 degrés. 26 degrés à midi, à Bucarest.

  • 15/04/2022 (mise à jour)

    15/04/2022 (mise à jour)

    Loi — Le projet de modification de la Loi dite « offshore », qui fixe les conditions d’exploitation des gisements de pétrole et de gaz en mer Noire, a été soumis au parlement, a annoncé le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă. Le projet prévoit que 60 % du bénéfice obtenu suite à l’exploitation du gaz revienne à l’Etat, et 40 % aux investisseurs. L’Etat et les entreprises de Roumanie pourront acheter prioritairement le gaz exploité, et le surplus sera exporté. Le document règlemente aussi le régime fiscal des périmètres sur terre, à plus de 3 000 m de profondeur, découverts dans les départements de Buzău et de Brăila (est et sud-est). « Une fois cette loi entrée en vigueur, la stabilité et la prédictibilité législative seront assurées pour les investisseurs, et les investissements offshore et sur terre seront débloqués », a déclaré M Ciucă. Le chef du cabinet de Bucarest a indiqué que l’exploitation dans le périmètre Neptun Deep commencerait fin 2026, début 2027 au plus tôt, alors que celle au département de Buzău, début 2024. Parmi les effets de cette loi, le chef du gouvernement roumain a mentionné l’assurance de l’indépendance énergétique et l’accès à du gaz moins cher pour les citoyens roumains.



    BTP — Le gouvernement de Bucarest a approuvé jeudi un décret d’urgence visant à soutenir le secteur du BTP. Les mesures qui y figurent sont censées compenser la hausse des prix des matériaux de construction et de la main d’œuvre. Pour sa part, le ministre du Développement, Cseke Attila, précise que l’Etat roumain se propose d’allouer 1,77 milliards de lei, pour éviter le risque que certains contrats soient bloqués ou que certains entrepreneurs fassent faillite.



    OTAN — 180 militaires portugais, déployés dans le cadre des mesures de l’OTAN pour renforcer le flanc est, sont arrivés vendredi en Roumanie. Ils y ont été accueillis par le chef de l’Etat major de la Défense, le général Daniel Petrescu. Le détachement sera intégré aux structures nationales et de l’Alliance, afin d’accroître la capacité de réaction, l’interopérabilité, et non dernièrement pour souligner la solidarité alliée. La nouvelle normalité, c’est la présence de troupes alliées en Roumanie. Les mesures adoptées sont éminemment défensives, adaptées à la situation sécuritaire de notre zone de responsabilité, a précisé le général. Le détachement portugais sera formé de 220 hommes au total, mais aussi de technique militaire, de matériel et d’équipement qui arriveront en Roumanie les prochains jours.



    MiG-21 Lancer — Les vols avec des avions MiG-21 Lancer dont sont équipées les Forces aériennes roumaines ont été suspendus à partir de ce vendredi. Cette décision a été prise étant donné la fréquence très élevée des événements et accidents d’exploitation de ces aéronefs. Le ministre de la Défense, Vasile Dîncu, a déclaré que les MiG resteraient dans les hangars et que les pilotes seraient réaffectés sur des F-16 ou à d’autres missions. Il a assuré que cette décision n’affectait pas la capacité de défense antiaérienne de la Roumanie en ce moment, parce qu’elle dispose d’une escadrille de F-16. Un puissant détachement de police aérienne multinational de 22 aéronefs opérés par les forces de l’OTAN se trouve aussi en Roumanie.



    Réfugiés — Environ 10 000 réfugiés ukrainiens sont entrés en Roumanie ces dernières 24 heures, a fait savoir vendredi l’Inspection générale de la Police aux frontières roumaine. Depuis le déclenchement du conflit en Ukraine, plus de 714 000 Ukrainiens sont entrés sur le territoire de la Romanie. Environ 80 000 d’entre eux, dont 30 000 enfants, y sont restés. Parmi eux, plus de 4 000 ont demandé l’asile.



    Colectiv — La Cour d’Appel de Bucarest a reporté une nouvelle fois le prononcé de l’arrêt définitif dans le dossier de l’incendie qui a eu lieu dans la discothèque Colectiv de Bucarest il y a 7 ans, lorsque 64 personnes ont perdu la vie et près de 200 autres ont été blessées. Le procès a pris fin en décembre dernier, et depuis lors les juges ont reporté le prononcé de l’arrêt à plusieurs reprises. En première instance, le maire du 4e arrondissement de la capitale, Cristian Popescu Piedone, et les 3 patrons du club et les gérants de la société fournissant des services pyrotechniques et autres mis en examen avaient écopé de peines de prison ferme allant de 4 à 13 ans. S’y ajoutent des dédommagements se chiffrant à quelques dizaines de millions d’euros, à payer entre autres par la Mairie du secteur où se trouvait la discothèque et par l’Inspection pour les situations d’urgence de Bucarest et du département d’Ilfov.



    Cannes — Les réalisateurs Cristian Mungiu et Alexandru Belc représenteront la Roumanie à la 75e édition du Festival de Cannes, du 17 au 28 mai. Cristian Mungiu propose cette fois-ci le film « R.M.N », une coproduction française, roumaine et belge, pour la compétition officielle pour le trophée Palme d’Or si convoité. Pour sa part, Alexandru Belc participe avec le film « Métronome » dans la section Un certain regard. Pour rappel, Cristian Mungiu est déjà un habituel du Festival de Cannes. Il y a décroché la Palme d’Or en 2007 pour son film « 4 mois, 3 semaines et 2 jours ». Puis, en 2012, son film « Au-delà des collines » a été récompensé du prix du meilleur scénario et en 2016, le long-métrage « Baccalauréat » a reçu le prix de la meilleure réalisation. Par ailleurs, « Métronome » est le film de début d’Alexandru Belc. 18 pellicules sont en lice pour la palme d’Or et 15 figurent dans la section Un certain regard. La sélection officielle a été réalisée parmi 2 200 films inscrits.



    Tennis — La Pologne a dépassé l’équipe féminine de tennis de la Roumanie 2-0, dans les qualifications pour la compétition Billie Jean King Cup. Magda Linette a vaincu Irina Begu et Mihaela Buzărnescu a perdu devant la n° 1 mondiale Iga Swiatek. Samedi, Irina Begu jouera contre Iga Swiatek, alors que Mihaela Buzarnescu affrontera Magda Linette, et aussi le match de double Magdalena Frech/Alicja Rosolska – Andreea Mitu/Andreea Prisăcariu. Pour sa part, la meilleure joueuse de tennis roumaine, Simona Halep, n’est pas disponible pour cette compétition, mais il en va de même pour Monica Niculescu, Raluca Olaru, Gabriela Ruse et Jaqueline Cristian. Dans les matchs directs contre la Roumanie, la Pologne arrive en tête avec un score de 4-2.



  • Nachrichten, 15.04.2022

    Nachrichten, 15.04.2022


    Der Entwurf zur Änderung des Offshore-Gesetzes, das die Bedingungen für die Ausbeutung von Öl- und Gasfeldern im Schwarzen Meer festlegt, wurde am Freitag dem Parlament vorgelegt, teilte der rumänische Premierminister Nicolae Ciucă mit. Das Gesetz sieht vor, dass 60 % der Gewinne aus der Gasausbeutung an den rumänischen Staat und 40 % an die Investoren gehen. Der Staat und die rumänischen Unternehmen haben Vorrang bei der Abnahme des von ihnen geförderten Gases; der Überschuss soll exportiert werden. Das Dokument regelt auch die Besteuerung für Onshore-Perimeter, die in einer Tiefe von über 3.000 Meter liegen und in den Landkreisen Buzău und Brăila entdeckt wurden. “Sobald es in Kraft ist, wird es den Investoren rechtliche Stabilität und Vorhersehbarkeit garantieren und Offshore- und Onshore-Investitionen ermöglichen”, sagte Ciucă über das Gesetz. Der rumänische Premierminister erklärte, dass die Ausbeutung im Perimeter Neptun Deep frühestens Ende 2026, Anfang 2027 und die Onshore-Ausbeutung im Kreis Buzău Anfang 2024 beginnen können. Mit dem Gesetze werden die Energieunabhängigkeit und der Zugang der rumänischen Bevölkerung zu billigerem Gas sichergestellt, fügte der Ministerpräsident hinzu.




    In Kiew kam es am Freitag zu den stärksten Explosionen seit dem Abzug der russischen Truppen aus dem Gebiet vor zwei Wochen. Raketen des Typs Kalibr trafen auch die ukrainische Raketenfabrik Neptun, etwa 30 km von der Hauptstadt entfernt. Beobachter schätzen, die Raketenangriffe seien eine Vergeltungsaktion für die mutma‎ßliche Zerstörung des Kreuzers Moskva“. Kiew behauptete, den Kreuzer “Moskva” nach einem Raketenangriff auf das Schiff im Schwarzen Meer versenkt zu haben. Die Russen bestätigten die Versenkung, erklärten aber, sie sei auf die stürmische See“ zurückzuführen. Der Kreuzer Moskva ist der schwerste Verlust, den die russischen Streitkräfte seit Beginn der Militäroperation in der Ukraine zu verzeichnen haben. Am ersten Tag des Krieges nahm die Moskva“ an der Besetzung der Schlangeninsel am Schwarzen Meer teil. Dabei wurden 82 ukrainische Soldaten gefangen genommen. Später beteiligte sich der Kreuzer, nach Angaben ukrainischer Medien, an der Blockade der Häfen von Odessa, Nikolajew und Oceakov. Im Süden haben die Russen nach eigenen Angaben das Stahlwerk Ilich, eines der letzten ukrainisch kontrollierten Werke in der Region Mariupol, eingenommen. Auch in Mariupol beschuldigen die Ukrainer die russische Armee, Leichen zu beseitigen, um Beweise für Kriegsverbrechen zu vernichten. Am Donnerstag bezeichnete das ukrainische Parlament die von den russischen Truppen im Nachbarland begangenen Verbrechen als Völkermord“. Nach Angaben des ukrainischen Staatssicherheitsdienstes sind seit Beginn der russischen Invasion mindestens 198 Kinder getötet und 355 verletzt worden.




    Etwa 10.000 ukrainische Geflüchtete haben in den letzten 24 Stunden die Grenzen Rumäniens überquert, teilt die Grenzpolizei mit. Nach Angaben der Behörden seien seit dem 24. Februar, dem Beginn der russischen Invasion, etwa 714.000 Ukrainerinnen und Ukrainer in Rumänien eingereist. 30.000 von ihnen sind Kinder, über 4.000 haben Asyl beantragt.




    Die Weltbank, der Internationale Währungsfonds, das Welternährungsprogramm der Vereinten Nationen und die Welthandelsorganisation haben zu dringenden und koordinierten Ma‎ßnahmen zur Ernährungssicherung aufgerufen und alle Länder aufgefordert, Exportverbote für Lebensmittel oder Düngemittel zu vermeiden. In einer gemeinsamen Erklärung warnten die Leiter der vier Organisationen, dass der Krieg in der Ukraine zu den bereits bestehenden Belastungen durch die Coronakrise oder den Klimawandel hinzukommt. Das grö‎ßte Risiko bestehe für die armen Länder, aber auch die Länder mit mittlerem Einkommen seien zunehmend gefährdet.




    Das Berufungsgericht in Bukarest hat seine endgültige Entscheidung im Fall Colectiv erneut verschoben. Vor fast sieben Jahren bei einem Brand im Bukarester Nachtclub sind 64 Menschen gestorben und fast 200 verletzt wurden. Nach mehreren Vertagungen, seit Dezember letzten Jahres, als der Prozess endete, wurde heute ein endgültiges Urteil erwartet. In erster Instanz wurden der Bezirksbürgermeister Cristian Popescu Piedone, die drei Eigentümer des Clubs, die Pyrotechniker und die Verwalter der Firma, die das pyrotechnische Material zur Verfügung gestellt hatte, die Feuerwehrleute der Aufsichtsbehörde für Notfallsituationen und Mitarbeiter des Bezirksrates zu Haftstrafen von 4 bis 13 Jahren verurteilt. Die Angeklagten sollen au‎ßerdem zusammen mit dem Rat des Bukarester Bezirks, in dem sich der Club befindet, Schadensersatz in zweistelliger Millionenhöhe zahlen.




    Die Filmemacher Cristian Mungiu und Alexandru Belc werden Rumänien bei den 75. Internationalen Filmfestspielen in Cannes vertreten. Das Festival findet dieses Jahr vom 17. bis 28. Mai statt. Cristian Mungiu soll mit der französisch-rumänisch-belgischen Koproduktion R.M.N.“ im offiziellen Wettbewerb um die Goldene Palme antreten, während Alexandru Belc mit dem Film Metronom“ in der zweitwichtigsten Sektion des Festivals, Un Certain Regard“, zu sehen ist. Mungiu wurde 2007 für 4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage“ mit der Goldenen Palme ausgezeichnet. Auf demselben Festival wurde sein Film Hinter den Hügeln“ 2012 mit dem Preis für das beste Drehbuch ausgezeichnet, und der Film Bacalaureat“ gewann 2016 die Trophäe für die beste Regie. Mit Metronom“ gibt der Dokumentarfilmregisseur Alexandru Belc sein Spielfilmdebüt. 18 Filme konkurrieren in diesem Jahr um den gro‎ßen Preis der Filmfestspiele von Cannes, 15 wurden in die Sektion Un Certain Regard aufgenommen. Die offizielle Auswahl wurde aus 2.200 Filmen getroffen.