Tag: Alexandru Bologa

  • Sportivul săptămânii – Judoka Alexandru Bologa

    Sportivul săptămânii – Judoka Alexandru Bologa

    Duminică s-au încheiat, la Paris, Jocurile Paralimpice de vară. La fiecare patru ani, competiţia este organizată imediat după Jocurile Olimpice, iar acest sistem funcţionează din 1988 încoace, de la ediţia coreeană a Jocurilor.

    Istoria întrecerilor rezervate persoanelor cu handicap a început însă mult mai devreme, mai exact în 1948, cu o serie de concursuri dedicate veteranilor britanici ai celui de-al doilea război mondial. Oficial, prima ediţie a Jocurilor Paralimpice a avut loc la Roma, în 1960. De atunci, competiţia a evoluat, ajungându-se ca, la Paris, anul acesta, sa strângă aproape 4500 de sportivi şi peste două milioane de spectatori.

    România a fost reprezentată la Jocurile Paralimpice de anul acesta de şase sportivi: Alexandru Bologa şi Daniel Vargoczki la judo pentru nevăzători, Eduard Novak şi Theodor Matican la ciclism şi Camelia Ciripan şi Bobi Simion la tenis de masă. Vedeta delegaţiei era Novak, campion paralimpic în 2012, la Londra. La festivitatea de deschidere, drapelul României a fost purtat de veterana delegaţiei, Camelia Ciripan, sportivă în vârsta de 45 de ani, care ulterior a câştigat medalia de bronz la individual. Performerul României a fost însă judoka Alexandru Bologa, care a câştigat medalia de aur la categoria 73 de kilograme, şi pe care Radio România Internaţional l-a desemnat Sportivul Săptămânii.

    Alexandru Bologa s-a născut în data de 7 noiembrie 1995 în localitatea Derşida, situată în judeţul Sălaj. A avut, de mic, probleme de vedere, iar de la vârsta de 7 ani a rămas complet nevăzător. În plan sportiv, a început cu înotul, apoi a trecut la judo. A înregistrat prima sa mare performanţă în 2013, când, la vârsta de 18 ani a câştigat medalia de argint la Campionatul Mondial pentru juniori desfăşurat în Ungaria, la Eger. În 2016 a câștigat Open-ul de la Heidelberg și Grand Prix-ul de la Birmingham.

    Și-a făcut debutul paralimpic la ediția din 2016 de la Rio de Janeiro, unde a câştigat medalia de bronz la categoria 60 de kilograme. Şi-a repetat performanţa în 2021, la Jocurile de la Tokyo, iar anul acesta, la Paris, a depăşit aşteptările tuturor şi a câştigat medalia de aur. A intrat direct în sferturile de finală ale categoriei, unde l-a învins pe uzbecul Şohruh Mamedov, prin ippon. În semifinale, a câştigat prin waza ari în faţa brazilianului Harlley Damiao Pereira Arruda. A urmat finala, pe care şi-a adjudecat-o învingându-l prin ippon pe Iergali Şamei, din Kazahstan.

     

     

  • Teatrul Național Radiofonic, la a IX-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești

    Teatrul Național Radiofonic, la a IX-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești

    Teatrul Național Radiofonic participă, în perioada 10-22 septembrie 2024, la a IX-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești – cel mai mare festival european al artelor scenice desfășurat la Chișinău, inițiat și organizat anual, de Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Pentru al patrulea an consecutiv, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești se bucură de Înaltul Patronaj Prezidențial, acordat de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și de Președintele României, Klaus Iohannis.

     Programul impresionant al acestei ediții, se va derula sub genericul CONEXIUNI EUROPENE.

     Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Național Târgu-Mureș, Teatrul de Stat Constanța, Teatrul „Matei Vișniec” Suceava, Teatrul Național Radiofonic București – Radio România, Gigi Căciuleanu Romania Dance Company – din România, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău – organizator și gazdă, Teatrul Republican „Luceafărul” Chișinău, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Bălți, Teatrul Național „Eugène Ionesco” Chișinău, Teatrul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” Cahul, Teatrul Național Satiricus „I.L. Caragiale” Chișinău, Teatrul „Alexei Mateevici” Chișinău, Teatrul Fără Nume – Centrul Ginta Latină Chișinău – din Republica Moldova și invitatul de onoare al festivalului, Teatrul Național Dramatic „Ivan Franko” din Kiev vor prezenta pentru publicul din Republica Moldova și publicul Reuniunii, 46 de evenimente culturale: 27 de spectacole în sală și în aer liber, 8 audiții ale spectacolelor radiofonice, 6 premiere, 10 conferințe, lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură, cu personalități ilustre din lumea teatrului, reunite sub formula: „Identități lingvistice – identitate europeană (memorie, artă, management cultural)”: Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borș, Cristiana Teodorescu, Bogdan Căpîlnean, Cornel Huțanu, Larisa Turea, Angelina Roșca, Anatol Petrencu.

    De la prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, desfășurată în septembrie 2015, Teatrul Național Radiofonic – Radio România participă, într-o secțiune aparte, cu o serie de audiții și dezbateri ale spectacolelor realizate în cadrul proiectelor Biografii, memorii și Dramaturgi români contemporani. Coordonator și inițiator al proiectului: Magda Duțu. Concept realizat împreună cu Petru Hadârcă, Director General al Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău și managerul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău.

    „Teatrul Național Radiofonic – Radio România a parcurs, împreună cu noi, toate cele opt ediții ale Reuniunii de la Chișinău, fiind unul dintre pilonii de rezistență ai rețelei prin care ne-am reconectat la viața culturală din România. Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a generat și ideea unui proiect de colaborare între cele două instituții de cultură. Cele două echipe de creație fac eforturi considerabile pentru a realiza spectacole radiofonice în care vocile actorilor de pe o parte și alta a Prutului se împletesc firesc în cadrul unor producții comune ce abordează teme ale memoriei comune și/sau probleme ale societății contemporane. Rezultatele sunt evidente și fac parte din patrimoniul imaterial comun. Iar astăzi, când a fost deschis procesul de negocieri pentru pregătirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cele două instituții, Societatea Română de Radiodifuziune și Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău, au deja un proiect viabil și durabil prin care realizează dezideratele de apropiere și conexiune cu UE.” – apreciază organizatorii.

    Anul acesta, echipa Teatrului Național Radiofonic va fi reprezentată de: Magda Duțu, Costin Manoliu, Mirela Georgescu, Patricia Prundea, Milica Creiniceanu. Audițiile cu public vor avea loc în sălile Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău și se vor desfășura după următorul program:

     

    Vineri, 13 septembrie, de la ora 13.00 – THREE O’ CLOCK sau DUMINICĂ LA ORA TREI de Ana-Maria Bamberger. Cu Rodica Mandache și Maia Morgenstern în distribuție. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Diana Mihailopol.

    Autoarea piesei – absolventă a Facultății de Medicină din București, de ani buni stabilită în Germania, la Hamburg, unde este doctor în științe medicale, cu o strălucită carieră academică, s-a remarcat și ca dramaturg, având o relație specială – artistică și umană – cu marea actriță Olga Tudorache, cea care a jucat rolurile principale în primele sale piese și care a fost sursa de inspirație pentru următoarele creații, foarte apreciate atât de public, cât și de critica de specialitate, din România și din străinătate. Piesa Three O᾿Clock – o comedie neagră despre puterea ucigătoare a dragostei – s-a bucurat de mai multe montări în România și în străinătate.

    Varianta radiofonică propusă de regizoarea Diana Mihailopol, Three O᾿Clock sau Duminică la ora trei, aduce în prim-plan adevărate recitaluri actoricești prin interpretarea extraordinară a celor două mari actrițe – Rodica Mandache în Abelina și Maia Morgenstern în Clara.

     

    Sâmbătă, 14 septembrie, de la ora 13.00 – AVANT DE MOURIR de Val Butnaru. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

    Val Butnaru – publicist, dramaturg și prozator – născut în Chișinău, autor din prima linie a dramaturgiei româneşti, nu numai a celei basarabene, preocupat de om şi zbuciumul său sufletesc, realizează prin acest text, o analiză a subtilelor procese psihologice. Cuvintele, replicile, scenele, emoţiile personajelor se înlănţuie în acorduri de tango… O piesă despre rostul iubirii şi al artei în lume… Avant de mourir – vorbeşte despre destinul a doi basarabeni emigranţi, care se întâlnesc într-un subsol, la Paris. Îi desparte vârsta, dar îi uneşte condiţia de expat, tangoul, dragostea. Sunt doi oameni care se iubesc, se dispreţuiesc, se urăsc, dansează şi visează. În spectacolul radiofonic Avant de mourir, cei doi dezrădăcinaţi stabiliţi la Paris, interpretaţi de cunoscuții actori Emilia Popescu şi Mircea Rusu, sunt conduşi cu fineţe de regizorul Petru Hadârcă.

     

    Luni, 16 septembrie, de la ora 13.00 – MANSARDĂ LA PARIS CU VEDERE SPRE MOARTE sau Întâlnire subiectivă şi imaginară între dramaturgul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

    Spectacolul radiofonic, realizat în anul 2006, în cadrul proiectului Biografii, memorii, cu Virgil Ogășanu și Irina Petrescu în rolurile principale, este o producţie a Teatrului Național Radiofonic – Radio România, remarcată în spaţiul teatral şi mass-media european, situându-se pe poziţia a V-a în TOP TEN – Radio Drama, la ediţia din 2006 a Festivalului Internaţional Prix Europa, de la Berlin. Textul dramaturgului Matei Vişniec se doreşte un omagiu subiectiv adus lui Emil Cioran şi îşi trage seva din gândirea şi ideile marelui filosof; o piesă impregnată de numeroasele idei dezvoltate de Cioran pe teme dintre cele mai diverse, începând cu sinuciderea şi terminând cu destinul poporului român.

     

    Miercuri, 18 septembrie, de la ora 13.00 – ANA BLANDIANA – Copilul din sufletul meu. Neteama de moarte. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.

    Joi, 19 septembrie, ora 13.00 – ANA BLANDIANA – O călătorie inițiatică la MoscovaScenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.

    Cele trei spectacole-document realizate în martie 2024, cu Maria Ploae în rolul titular, vorbesc despre 50 ani de istorie românească – socială, culturală, literară – văzută prin ochii unui scriitor de vocaţie, trăitor şi martor al unor evenimente dramatice, cu rezonanţă naţională şi universală.

    Născută în Timişoara, la 25 martie 1942, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj, Ana Blandiana a publicat de-a lungul a şase decenii cărţi de poezie, de eseuri şi proză, apărute şi în traducere la prestigioase edituri din Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Suedia, China şi multe alte ţări europene şi asiatice. A fost recompensată cu premii literare în ţară şi străinătate. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

     

    Vineri, 20 septembrie, de la ora 13.00 – ION MORARU – PUSTIIREA și SABIA DREPTĂȚIIScenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

     ION MORARU – TREPTELE INFERNULUIScenariu radiofonic de Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă

    Sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 13.00 – ION MORARU – FATA CU MIROS DE BUSUIOC. Scenariu radiofonic de Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

    Cele trei spectacole-document – avându-l ca figură centrală pe scriitorul basarabean Ion Moraru – au fost realizate după trilogia sa autobiografică: Pustiirea – Treptele infernului – Fata cu miros de busuioc, un adevărat imn închinat jertfei românilor din Basarabia.

    Scriitorul Ion Moraru a fost un luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia. S-a născut în 1929, în Mîndîc, Basarabia și s-a stins din viaţă pe 9 octombrie 2019. După ocuparea Basarabiei de către URSS, a făcut parte din organizația antisovietică Sabia Dreptății din cadrul mișcării de rezistență Arcașii lui Ștefan.

    În 1950, la 21 de ani, a fost arestat de NKVD și condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 10 ani de muncă silnică, în închisori din Chișinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) și în lagărele Dubovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. Acolo, a avut ocazia să se întâlnească cu cele mai luminate minți din fostul Imperiu Sovietic, printre care și Soljenițîn. A fost eliberat în 1956, la 22 iunie și reabilitat în 1990.

    Concepția grafică a tuturor materialelor de promovare a spectacolelor noastre la ediția din acest an a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, îi aparține lui Lucian David.

     

    Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015 și a fost inspirată de proiectul „Teatrul românesc la București și Chișinău”, lansat cu un an înainte, de către cei doi directori ai Teatrelor Naționale din București și Chișinău, Ion Caramitru – eminent om de teatru, a cărui inimă a bătut cu putere și pentru creatorii din Republica Moldova – și Petru Hadârcă, regizorul și managerul ferm convins de valorile libertății și democrației. Organizatorii și co-organizatorii ediției din acest an a Reuniunii – Ministerul Culturii din Republica Moldova, Ministerul Culturii din România, Institutul Cultural Român, reprezentanța sa la Chișinău, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” și pentru secțiunea conferințelor, UNITER – îi invită pe toți cei interesați, joi, 12 septembrie, de la ora 11.00, la o conferință de presă care se va desfășura în foaierul Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Cu acest prilej, vor fi prezentate, trofeul și caietul-program al Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ediția a IX-a.

    Deschiderea oficială va avea loc în aceeași zi, la ora 18:00, cu premiera Teatrului Național „Mihai Eminescu” – GRĂDINA DE STICLĂ, după romanul omonim al Tatianei Țîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă. Premiera absolută a unui spectacol realizat după acest text care a obținut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, a avut loc, în urmă cu doi ani, la Teatrul Național Radiofonic – Radio România, în regia aceluiași Petru Hadârcă, cu o parte dintre actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu” în distribuție, actori pe care îi vom regăsi acum și în varianta scenică.

    Programul complet al evenimentului poate fi găsit pe pagina oficială a Reuniunii: www.reuniune.md şi pe site-ul oficial al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”: www.tnme.md.

     

  • Alexandru Bologa este campion paralimpic la judo

    Alexandru Bologa este campion paralimpic la judo

    Românul Alexandru Bologa (28 de ani) a câştigat vineri medalia de aur la para-judo, categoria J1 – 73 kg, la Jocurile Paralimpice de la Paris. El l-a învins în finală pe Yergali Shamey, din Kazahstan, printr-un ippon realizat în 1:22 minute.

    Este a treia medalie a sportivului român la Jocurile Paralimpice, după alte două de bronz obţinute la Rio şi Tokyo. El mai are în palmares patru titluri europene consecutive, fiind şi campion mondial en titre.

    Jucătoarea română Camelia Ciripan a obţinut bronzul la simplu feminin la para tenis de masă la Jocurile Paralimpice de la Paris, fiind învinsă în semifinale de ucraineanca Marina Litovcenko, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS).

  • Superolimpicii

    Superolimpicii

    Sportul
    înseamnă o depăşire permanentă a propriilor capacităţi, o luptă cu sine pentru
    a îndeplini dezideratul olimpic, mai repede, mai sus, mai puternic. Oamenii
    se antrenează şi se pregătesc cu îndârjire să-şi depăşească limitele, să
    doboare recordurile. Pentru unii oameni simplul efort al existenţei este o
    performanţă. În urma unor accidente, a unor boli sau pur şi simplu din naştere,
    oamenii rămân cu un handicap, cu lipsa unei părţi a corpului sau a unei capacităţi.

    Am fi tentaţi să îi plasăm pe aceştia în categoria spectatorilor comozi, a
    celor ce vor participa la întrecerile sportive doar din faţa televizorului.
    Este o gravă subestimare a puterii de caracter a oamenilor, a celor care se
    luptă permanent cu un astfel de handicap, şi care nu numai că nu se mărginesc
    la rolul de spectator ci se aruncă în întrecerile cele mai curajoase. Mulţi
    dintre sportivii care au un membru amputat au participat la jocurile olimpice
    şi au câştigat, în întrecere corectă, multe medalii.

    În 1904, gimnastul
    american George Eyser, care îşi pierduse un picior într-un accident de tren,
    câştigă nu mai puţin de 6 medalii la Jocurile Olimpice de la Saint Louis. A
    fost prima participare dintr-un şir lung şi emoţionant de astfel de exemple. Există, însă, întreceri sportive chiar de nivel înalt, a celor care fac
    performanţă deşi suferă de un handicap care i-ar face incompatibili cu ideea de
    sport.


    În 1948, Ludwig Guttmann, un medic britanic, născut de fapt în Germania
    de unde s-a refugiat în timpul dictaturii hitleriste, a organizat o întrecere
    pentru veteranii de război din Regatul Unit, desfăşurate în acelaşi timp cu
    Olimpiada de la Londra, din acel an. Peste 4 ani, întrecerea veteranilor în
    scaune cu rotile a fost reluată, tot la Londra, dar au devenit internaţionale
    prin participarea veteranilor olandezi.

    Deja, în 1960, la Roma, s-au desfăşurat
    întreceri sportive pentru cei aflaţi în scaune cu rotile, fără condiţia de a fi
    veteran de război. A fost lansată iniţiativa care continuă şi în prezent, cu
    tot mai multă vizibilitate şi anvergură. În 1976, Canada organizează, la
    Toronto, jocuri olimpice pentru toate categoriile de persoane cu handicap, nu
    numai pentru cei în scaun cu rotile, şi lansează şi practica organizării lor la
    scurt timp după Jocurile Olimpice.

    Din 1988, de la Seul, jocurile paralimpice
    se desfăşoară chiar în spaţiile unde s-au ţinut Jocurile Olimpice, la scurt
    timp după ce acestea s-au încheiat. Din 1992, şi Jocurile paralimpice de iarnă
    se ţin şi ele pe pistele unde tocmai s-au întrecut olimpicii.

    În prezent, toate
    aceste principii sunt aplicate, iar prea mari diferenţe între întrecerile
    olimpice şi cele paralimpice nu mai există. Poate doar în rezultate, unii
    sportivi paralimpici ridicând mai sus drapelul ţării lor decât cei care nu se
    confruntă cu niciun handicap care să îi împiedice în vreun fel să realizeze
    performanţe sportive. De altfel, întrecerile sportive ale atleţilor cu handicap
    nu se limitează la înaltul nivel olimpic, ci au loc turnee şi campionate pe
    diferite niveluri geografice, grade de handicap sau sporturi, pur şi simplu.


    Regulile constituite de-a lungul timpului
    au fost respectate şi în acest an, la Rio, unde, la scurt timp de la
    încheierea jocurilor olimpice, au început întrecerile paralimpice. În acest an,
    aceste jocuri sportive se bucură de cea mai mare atenţie.

    Şi delegaţia română,
    cu 12 participanţi, este mai numeroasă ca niciodată. Drapelul a fost purtat de
    campionul olimpic la ciclism Eduard Novak, iar judoka Alexandru Bologa, care nu
    vede deloc, a câştigat medalia de bronz.