Radio România Internațional

Tag: Alexandru Muraru

  • A. Muraru (PNL): Istoria Comunismului în România devine disciplină obligatorie pentru liceu

    A. Muraru (PNL): Istoria Comunismului în România devine disciplină obligatorie pentru liceu

    Deputatul Alexandru Muraru a afirmat, vineri, că a iniţiat acest demers în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

    Am lansat această iniţiativă în cadrul Forumului Educaţiei de la Iaşi de anul trecut, atunci când am subliniat faptul că generaţiile de mâine trebuie educate în spiritual democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Şi atunci, şi acum, m-am bucurat de sprijinul Ministerului Educaţiei, motiv pentru care mulţumesc public ministrului Ligia Deca pentru că a acceptat această propunere ce promovează adevărul istoric şi lecţiile trecutului. De asemenea, propunerea este susţinută de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, care va avea un rol instrumental în armonizarea materiei în programa şcolară, a afirmat deputatul PNL, Alexandru Muraru.

    Potrivit proiectului de lege, programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina Istoria Comunismului în România se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii precum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului (Academia Civică).

    Este important să pregătim nu doar oameni pentru piaţa muncii ci buni cetăţeni într-o democraţie puternică. După trei decenii de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Avem această datorie în faţa unui context social în care mesajele de ură şi propaganda negaţionistă nasc nostalgii faţă de regimul comunist criminal şi ilegitim. Viitorii cetăţeni şi lideri trebuie să dobândească o formă de rezilienţă solidă, iar discipline ca aceasta, precum şi Istoria Evreilor. Holocaustul vor crea conştiinţa civică necesară pentru a respinge prejudecăţile istorice, propaganda distorsionărilor false, germenii discriminării şi nostalgiile regimurilor totalitare, adaugă deputatul PNL, Alexandru Muraru.

    Potrivit deputatului, Alexandru Muraru, tot mai mulţi cetăţeni români riscă să cadă victime naraţiunii antieuropene şi antidemocratice, fenomen exploatat pe valul emoţional al unui război dus la graniţa României în care democraţia se apără cu viaţa în faţa totalitarismului

  • A. Muraru: ‘Istoria comunismului în România’ să devină disciplină obligatorie pentru liceu

    A. Muraru: ‘Istoria comunismului în România’ să devină disciplină obligatorie pentru liceu

    Deputatul Alexandru Muraru, preşedintele PNL Iaşi, a propus, sâmbătă, în cadrul Forumului Educaţiei, ca ‘Istoria comunismului în România’ să devină disciplină obligatorie pentru liceu prin noua Lege a Educaţiei.

    ‘Astăzi, mai mult ca niciodată, în contextul invaziei Rusiei, a războiului hibrid pe care Rusia îl poartă în ţările NATO, (…) consider că studierea de către elevi a comunismului românesc, ca disciplină separată faţă de ceea ce se întâmplă la ora de istorie, este obligatorie. După 32 de ani de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Propaganda, distorsiunea, manipularea şi falsul au fost fundamentele de bază ale sistemului comunist. Manipularea istoriei a servit la menţinerea puterii elitelor comuniste şi a sistemului totalitar. De aceea, România trebuie să înceapă un proces amplu de a educa pe cei născuţi după postcomunism despre istoria regimului totalitar. Această educaţie va contribui masiv în respingerea formelor de autoritarism, naraţiunilor false, nostalgiilor transformare în proiecte politice toxice pentru democraţie. Ori istoria europeană care are nevoie astăzi de o naraţiune şi care lipseşte cel mai mult din curricula elevilor este istoria regimului comunist’, a declarat Alexandru Muraru, potrivit unui comunicat de presă.

    Reprezentantul special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei a subliniat faptul că ‘Istoria comunismului în România’, ca disciplină obligatorie, reprezintă cea mai adevărată şi profundă condamnare a comunismului, a crimelor şi abuzurilor sale.

    Deputatul Alexandru Muraru: Este nevoie de eforturi mai mari la nivelul UE pentru combaterea încercării Rusiei de a rescrie istoria în contextul războiului din Ucraina. Educaţia este cea mai eficientă armă împotriva falselor naraţiuni. La 30 de ani de la căderea comunismului, 63% dintre români cred că situaţia de atunci era mai bună decât cea de acum. Este cea mai mare cifră din ultimii ani şi arată amploarea revalorizării comunismului. Şi este evident şi cel mai mare neadevăr, România de astăzi, cu toate problemele ei, nu poate fi comparată cu trecutul său total totalitar, cu închisori şi crime. (…) Noi nu pregătim doar oameni pentru piaţa muncii, ci vrem să pregătim viitori buni cetăţeni într-o democraţie, care să facă imposibilă în viitor repetarea acestor istorii regretabile. Educaţia este singurul antidot la ignoranţă, totalitarism, antisemitism şi xenofobie.

    Forumul Educaţiei a avut loc la Iaşi, în prezenţa ministrului Sorin Cîmpeanu.

    Sursa AGERPRES

  • Alexandru Muraru acuză AUR de negarea Holocaustului

    Alexandru Muraru acuză AUR de negarea Holocaustului

    Reprezentantul Special al Guvernului pentru Combaterea Xenofobiei și Antisemitismului, deputatul PNL Alexandru Muraru, acuză Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) de negarea Holocaustului. Într-o declaraţie de presă în urma unui comunicat de presă al AUR privind introducerea disciplinei Istoria evreilor şi a Holocaustului în programa şcolară, Muraru declară că «AUR continuă să nege şi să relativizeze Holocaustul sub diverse forme. Declaraţia de astăzi a partidului extremist AUR, prin reprezentanţii săi, promotori ai ideilor şi concepţiilor neo-legionarismului şi ai revizionismului naţionalist, demonstrează fără echivoc că această formaţiune a depăşit demult cadrul legal în care funcţionează”.



    O lege adoptată de Parlamentul României cu o largă majoritate de voturi pentru introducerea unei discipline esenţiale în formarea civică a viitorilor adulţi despre Holocaust şi istoria minorităţii evreieşti este contestată sub forma unei negări a Holocaustului, ceea ce este infracţiune, consideră Muraru, care adaugă că AUR a elogiat criminali de război de la tribuna Parlamentului, a ultragiat prin simboluri memoria victimelor Holocaustului, iar reprezentanţii săi produc frecvent în mediul online şi public declaraţii cu tentă antisemită sau care neagă sau distorsionează Holocaustul.



    La atacul asupra Parlamentului, de acum două săptămâni, reprezentanţii şi adepţii AUR au desenat zvastica pe steagul UE în curtea Parlamentului, un atac la simbolurile democraţiei. Toate acestea sunt monitorizate şi transmise autorităţilor care adună probe împotriva unui partid extremist. România are datoria de a apăra memoria victimelor Holocaustului, avem instrumente, instituţii şi voinţă politică pentru a duce la bun sfârşit această misiune, mai spune Alexandru Muraru.



    Alianţa pentru Unirea Românilor solicitase ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, includerea limbii române, a pstoriei şi a limbii engleze în lista disciplinelor pentru care se vor organiza concursuri naţionale (olimpiade) în anul şcolar 2021-2022 şi următorii. «Solicit ministrului Sorin Cîmpeanu şi tuturor funcţionarilor din Ministerul Educaţiei din România să-şi facă datoria faţă de poporul român. Misiunea acestui minister este să se asigure că sistemul de învăţământ din România formează viitori cetăţeni ai ţării, conştienţi de identitatea, cultura şi spiritualitatea noastră naţională», a declarat senatorul Claudiu Târziu, copreşedinte AUR.



    În comunicatul AUR incriminat de către Alexandru Muraru se mai afirmă că, în ultimii ani, se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de «materii» a unor «teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (de exemplu educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională».

  • Alexandru Muraru: Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie sancţionată

    Alexandru Muraru: Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie sancţionată

    Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie aspru sancţionată, consideră deputatul liberal Alexandru Muraru. Avem nevoie de un serviciu specializat la Parchetul General pentru anchetarea crimelor Revoluţiei din 1989 şi a altor infracţiuni complexe. Modul în care a fost instrumentat Dosarului Revoluţiei este o nouă palmă dată istoriei şi o dovadă a ignoranţei faţă de adevărul faptelor sângeroase petrecute în Decembrie 1989, afirmă Muraru.



    Întoarcerea definitivă a dosarului la Parchetul Militar şi reluarea completă a anchetei, pe fondul neregulilor descoperite în rechizitoriu, conduce la o serie de riscuri pe care nu ni le mai putem permite la 32 de ani de la Revoluţie. Reluarea de la zero a cercetărilor poate să conducă, în primul rând, la absolvirea de vinovăţie a celor responsabili, prin lentoarea cu care o astfel de anchetă se desfăşoară. Trecerea timpului riscă să ducă la deteriorarea ori pierderea probelor, voluntar sau involuntar, asupra unor fapte petrecute în urmă cu mai bine de trei decenii şi, totodată, dispariţia fizică a martorilor, consideră deputatul.



    Este nevoie de acţiuni urgente, respectiv de crearea unui serviciu specializat în cadrul Parchetului General pentru investigarea infracţiunilor împotriva umanităţii, genocid, precum si alte tipuri de infracţiuni ca instigare la ură sau negarea Holocaustului. Un astfel de serviciu specializat ar putea avea priceperea şi resursele necesare pentru a desfăşura, cu celeritate, o anchetă minuţioasă astfel încât cei responsabili de suferinţele Revoluţiei din 1989 să dea socoteală în faţa justiţiei. De asemenea, acest demers de înfiinţare a unui serviciu dedicat în cadrul Parchetului General trebuie să fie dublat de o amplă anchetă asupra modului în care Dosarul Revoluţiei a fost tergiversat, a adăugat Alexandru Muraru.



    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, ieri, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte al României Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

  • Plângere la Parchetul General împotriva AUR

    Plângere la Parchetul General împotriva AUR

    Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul liberal Alexandru Muraru, a depus o plângere la Parchetul General pentru instigare la violenţă şi o sesizare la CNCD împotriva reprezentanţilor Alianţei pentru Unirea Românilor, pe motiv că promovează caricaturi ale prim-ministrului Florin Cîţu prin asocierea cu Adolf Hitler.



    Reprezentarea – printr-o scandaloasă caricatură a primului-ministru al României – ce aduce cu a celui mai atroce dictator din istoria Europei, Adolf Hitler, este nu doar o calomnie majoră, dar şi o insultă inacceptabilă la adresa milioanelor de victime ale Holocaustului. Această ultragiere a victimelor Holocaustului din partea partidului AUR este una continuă, prin instrumente şi metode din ce în ce mai violente, a declarat Muraru.



    Potrivit acestuia, distribuirea de pliante şi folosirea de astfel de imagini pentru a chema persoane la un protest creează premisele unei situaţii agravante, iar reproducerea în continuare banalizează această tragedie unică din istoria omenirii, mai ales atunci când AUR invocă referirea directă la Holocaust într-un efort de a obţine avantaje politice.


  • Opinii privind Programul ‘Anghel Saligny’

    Opinii privind Programul ‘Anghel Saligny’

    Mai mulţi lideri politici au luat poziţie faţă de Programul naţional de investiţii Anghel Saligny, dezbătut miercuri de Guvern în primă lectură, care va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va întinde pe cel puţin 6 ani. Premierul Florin Cîţu a declarat că programul Anghel Saligny este programul românilor şi nu programul său. În România sunt foarte multe localităţi unde încă nu avem apă curentă, unde nu avem asfalt, nu avem canalizare. Despre asta este vorba în cel program, nu despre altceva, a afirmat şeful Executivului.



    Reacţia vine după ce Cristina Prună (USR PLUS), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a criticat intenţia PNL de a elabora un nou plan de investiţii după modelul Planului Naţional de Dezvoltare Locală, apreciind că PNDL este un concept pesedist de mituit primarii. Vreau să ne aducem cu toţii aminte că nu există program din care să se fi furat mai mult ca din PNDL. E scandalos să nu fi învăţat nimic din risipa de bani publici care s-a întâmplat sub ochii noştri neputincioşi, a spus Prună.



    Premierul Cîţu a declarat că prin PNDL nu se plătesc primarii, ci companiile din România care lucrează. Dacă colegii noştri de la USR doresc ca acele companii să dea faliment să vină să spună acest lucru. Noi ne plătim facturile. Statul român nu o să mai fie un stat care nu îşi plăteşte facturile. Când am preluat această guvernare erau facturi neplătite de 7-8 luni. Referindu-se la programul Anghel Saligny, el a precizat că nu are legătură cu primarii, fiind un program care dezvoltă România.



    La rândul său, deputatul PNL Alexandru Muraru, Preşedinte PNL Iaşi, a declarat că sunt surprinzătoare declaraţiile critice ale unor lideri ai USR-PLUS la adresa Programului Anghel Saligny. Programul a fost decis în Coaliţie în prezenţa unei echipe a USR-PLUS condusă de Dacian Cioloş, a spus Muraru. El declară că prin aces program Guvernul îşi propune să investească în domenii vitale pentru orice localitate din UE: drumuri de interes local, apă şi canalizare, accesul populaţiei la sistemul de gaze. Sunt domenii care sunt acoperite doar într-o anumită măsură de fondurile europene (cazul canalizării) ori nu sunt acoperite deloc (racordarea la reţeaua de gaze), consideră Muraru.



    Pe de altă parte, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a declarat că, din punctul de vedere al Ministerului şi al UDMR, programul naţional Anghel Saligny este absolut necesar, în acest sens existând semnale că toate structurile administraţiei publice locale îl vor susţine.

  • Reacţii şi declaraţii la 3 ani de la violenţele din 10 august 2018

    Reacţii şi declaraţii la 3 ani de la violenţele din 10 august 2018

    Lideri politici şi organizaţii nonguvernamentale au deplâns ritmul lent al cercetărilor legate de Dosarul «10 august».



    10 august este astăzi ceea ce au fost mineriadele pentru generaţiile anilor 90, consideră deputatul Alexandru Muraru, Preşedintele PNL Iaşi. Există riscul pentru cele peste 800 de victime să nu afle niciodată cine au fost făptuitorii! Represiunea statului român condus de PSD împotriva propriilor cetăţeni de acum 3 ani reprezintă încă o mărturie că libertatea şi democraţia trebuie apărate în fiecare zi. Niciodată valorile statului de drept nu sunt definitiv câştigate, spune Muraru. Din păcate, la fel ca în cazul Revoluţiei din 1989 sau Mineriadei din 13-15 iunie 1990, Justiţia română a fost incapabilă să găsească vinovaţii de crime împotriva propriilor cetăţeni. 10 august este astăzi ceea ce au fost mineriadele pentru generaţiile anilor 90. Generaţia noastră are datoria de a lupta pentru o Justiţie dreaptă, în care nimeni nu e mai presus de lege. Este nevoie de o structură dedicată care să lucreze cu celeritate în documentarea faptelor din Piaţa Victoriei, în 10 august 2018. Dosarul 10 August, redeschis pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie urgentat, deoarece românilor care au fost lezaţi la comandă politică trebuie să le fie făcută dreptatea, iar cei vinovaţi să plătească, afirmă Alexandru Muraru.



    Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş a declarat că din punctul de vedere al formaţiunii pe care o reprezintă dosarul «10 august» reprezintă un eşec al justiţiei, al capacităţii de a soluţiona cauze importante, cu impact social. Acesta e şi motivul pentru care dorim o reformare a justiţiei, să ne asigurăm că justiţia îşi face treaba, în primul rând, şi că are resursele să-şi facă treaba. Şi, din acest punct de vedere, Ministerul Justiţiei caută să asigure toate condiţiile pentru ca justiţia să fie independentă şi să aibă resursele să poată să-şi facă treaba, a declarat Dacian Cioloş, marţi, la finalul Biroului Naţional al USR PLUS. Copreşedintele USR PLUS a subliniat, referitor la dosarul 10 august, că suntem la jumătatea termenului de prescripţie şi în continuare acest dosar trenează. Nu avem o direcţie clară în cercetarea acestui dosar şi nu aş vrea să ajungem în situaţia limită în care ne apropiem de termenul de prescripţie şi în continuare nu avem clarificări pe acest dosar, a declarat Cioloş.



    6 reprezentanţi ai unor asociaţii civice s-au întâlnit, marţi, cu prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, pentru a discuta despre urgentarea soluţionării dosarului 10 august, legat de intervenţia jandarmilor la protestele din 2018.



    Pe de altă parte, 14 organizaţii nonguvernamentale îi cer procurorului general Gabriela Scutea să delege o echipă de procurori militari care să se ocupe doar de anchetarea dosarului «10 august». Organizaţiile reamintesc procurorilor că a existat un precedent de desemnare a unei echipe dedicate de anchetă şi o comunicare constantă privind stadiul dosarului Revoluţiei, instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Militară.

  • Demersuri pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor

    Demersuri pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor

    Statul român face primele demersuri pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor. În următorii trei ani, vor fi demarate programe naţionale în şcoli şi licee de conştientizare a Holocaustului împotriva Romilor, a declarat deputatul PNL Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.



    Din România, în perioada regimului Antonescu aliat cu Germania nazistă, 25.500 de romi au fost deportaţi în Transnistria, iar 11.000 nu s-au mai întors niciodată. Avem datoria să le spunem copiilor noştri că, acum 8 decenii, copii ca şi ei au fost condamnaţi de autorităţile române la moarte, inaniţie, frig şi boli. Avem datoria să le spunem elevilor şi studenţilor din România că administraţia din perioada 1940-1944, în numele unei ideologii criminale, a facilitat şi pus în aplicare persecuţia şi exterminarea de romi prin înrobire şi mizerie. Avem datoria morală să spunem că bărbaţii romi, care luptau pentru ţară, au fost scoşi din armată pentru a fi trimişi în Transnistria administrată direct de către autorităţile militare şi administrative române, a afirmat Muraru.



    El a reamintit că România are acum în vigoare o Strategie naţională, cu un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură statelor membre UE care au adoptat astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică, spune Muraru.



    Tragedia Holocaustului împotriva Romilor este de acum parte a memoriei noastre colective. De aceea, statul va implementa programe naţionale menite să conştientizeze această tragedie în rândul tinerilor. În acest sens, elaborarea şi implementarea proiectului pilot Holocaustul împotriva Romilor – Samudaripen – realizat cu coordonarea Ministerului Educaţiei, cu participarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România «Elie Wiesel», cu Agenţia Naţională pentru Romi – va avea menirea să facă cunoscut elevilor un episod aproape ignorat din istoria romilor din România. Iniţial, acesta va avea o fază pilot la nivelul municipiului Bucureşti, urmând ca ulterior să fie replicat şi în celelalte judeţe din ţară. Proiectul va presupune vizite de studiu şi de reflectare ale unor grupuri de elevi în ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor (2 august) în fiecare an.



    În acelaşi timp, odată cu implementarea strategiei şi a planului de măsuri aferent, se va demara studiul de fezabilitate cu privire la înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor. Acest proiect va integra o importantă dimensiune educaţională şi comemorativă în vederea prezervării memoriei victimelor Holocaustului împotriva Romilor. Coordonatorul va fi Agenţia Naţională pentru Romi, alături de Ministerul Culturii şi Secretariatul General al Guvernului, iar fondurile necesare vor fi alocate de la bugetul de stat şi din bugetul Agenţiei. Studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat în cel mult doi ani de la data aprobării Strategiei (mai 2021).



    Aceste măsuri concrete ale statului român vor creşte gradul de conştientizare a tinerilor asupra tragediei romilor din perioada Holocaustului şi vor asigura o bază de plecare pentru alte programe, proiecte şi colaborări cu alte instituţii interne şi internaţionale în vederea multiplicării acestor iniţiative, a conchis Alexandru Muraru.

  • ‘Săptămâna Haferland’ şi contribuţia minorităţilor

    ‘Săptămâna Haferland’ şi contribuţia minorităţilor

    Deputatul PNL Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, a reafirmat sprijinul deplin al Executivului pentru promovarea politicilor memoriei şi pentru ca evenimentele care recunosc şi promovează contribuţia minorităţilor noastre etnice sau religioase la devenirea noastră ca naţiune să fie cât mai bine susţinute şi mai vizibile.



    El a participat la Săptămâna Haferland, un prilej de rememorare nu doar a contribuţiei şi civilizaţiei pe care saşii au avut-o la istoria României, ci şi a destinului lor. Începând cu 2012, acest festival a devenit un reper internaţional care a adus şi aduce mii de oameni aproape unii de alţii punând în valoare patrimoniul, cultura, educaţia, credinţa, meşteşugurile, gastronomia, adică inestimabila moştenire pe care au creat-o şi lăsat-o aici saşii, a spus Muraru.



    Haferland ne aminteşte tuturor rolul şi destinul saşilor care au reuşit, în câteva sute de ani, să civilizeze o bună parte din Transilvania medievală, construind comunităţi, oraşe, şcoli, biserici. Prin ceea ce face, Haferland este o mărturie contemporană despre unitatea şi identitatea noastră, dar şi o lecţie despre cum România este mai demnă, mai europeană şi mai puternică cu cât vom adăuga mai multă valoare şi susţinere alterităţii şi minorităţilor noastre etnice sau religioase.



    Cu sute de mii de saşi aici, cu familiile şi visele lor împlinite lângă noi, România ar fi progresat altfel în ultimele decenii. Dar consecinţele dictaturilor şi tragediile secolului XX nu au ocolit minoritatea germană. De aceea, păstrarea vie a tradiţiilor şi moştenirii unei minorităţi de aproape 900 de ani pe aceste meleaguri trebuie să fie astăzi un proiect îmbrăţişat constant de stat şi instituţii, mai afirmă deputautl Alexandru Muraru.

  • Procurorul General, sesizat asupra Spitalului Mobil de la Leţcani

    Procurorul General, sesizat asupra Spitalului Mobil de la Leţcani

    Deputatul Alexandru Muraru, preşedintele PNL Iaşi, i-a cerut Procurorului General al României, Gabriela Scutea, printr-o scrisoare deschisă, să elucideze cazul achiziţiei spitalului modular de la Leţcani, care a fost achiziţionat de fosta conducere a Consiliului Judeţean Iaşi la începutul pandemiei de COVID-19.



    Fosta conducere a Consiliului s-a angajat, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, la achiziţia unui spital modular de luptă împotriva noului coronavirus, în valoare de 13,2 milioane euro, având prevăzute iniţial 256 de paturi, dintre care 103 pentru Terapie Intensivă. Aceste cifre au scăzut la 70 de paturi pentru pacienţii confirmaţi şi doar maximum 48 la Terapie Intensivă, spune Muraru. El reclamă faptul că, după un an de la achiziţia unităţii medicale mobilei, este lipsită de claritate şi nu există o evidenţă concretă din partea autorităţilor contractante a dotărilor acestui spital, raportată la oferta iniţială, dar şi modul în care în 2020 s-a desfăşurat licitaţia publică. Totodată, deputatul Muraru reaminteşte că au fost întârzieri nepermise în procedura de livrare a spitalului modular, care s-a făcut pe parcursul mai multor luni, şi că anul trecut liberalii au semnalat o posibilă intenţie de folosire a acestei achiziţii în scop electoral.



    Din cauza numeroaselor probleme apărute în funcţionarea sa: lipsa de predictibilitate cu privire la capacitatea unităţii mobile de a gestiona cazuri grave, pericolele iminente privind funcţionarea, cedarea echipamentelor şi riscul iminent ca pacienţii să-şi piardă viaţa din pricina funcţionarii defectuoase a sistemelor medicale aflate în unitatea mobilă, aceasta din urmă a fost închisă în luna februarie 2021, mai scrie deputatul liberal.



    El critică totodată faptul că la peste un an de la achiziţie, spitalul COVID de Leţcani nu mai funcţionează, peste 13 milioane de euro au fost risipiţi prin această achiziţie, pacienţii nu pot fi trataţi, iar opinia publică nu cunoaşte aproape nimic din eventualele perspective cu privire la identificarea şi tragerea la răspundere penală a celor care au produs acest prejudiciu, au atentat la viaţa cetăţenilor şi nici cu privire la perspectiva de timp privind recuperarea sumelor imense alocate pentru achiziţia şi operaţionalizarea unităţii mobile de la Leţcani.

  • Controverse privind o manifestare a Academiei Române

    Controverse privind o manifestare a Academiei Române

    În România s-au declanşat controverse după o manifestare a Academiei Române legată de centenarul descoperirii insulinei, eveniment al ştiinţei mondiale de care şi-a legat numele profesorul Nicolae Paulescu, fără a se menţiona activitatea sa politică şi publică virulent antisemită.



    La evenimentul Academiei Române au participat 2 membri importanți ai comunității evreiești, Aurel Vainer, președinte onorific la Federației Comunităților Evreiești, și Irina Cajal Marin, subsecretar de stat și fiica lui Nicolae Cajal, preşedinte al Federatiei Comunităților Evreiești între 1994 si 2004 și fost academician. Pentru că a girat un astfel de eveniment, Irinei Cajal i se solicită acum demisia din Guvern, gest necesar văzut de un grup de aproape 30 de intelectuali care și-au exprimat public revolta. Paulescu ”a fost una din figurile proeminente ale naționalismului extrem, antisemismului și rasismului în climatul ideologic și politic al României interbelice. A fost autorul celui mai radical discurs antisemit cunoscut în spațiul românesc”, se arată în apelul public adresat premierului Florin Cîțu și ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu. Prin prezența lor, doamna Irina Cajal, Subsecretar de stat și domnul Aurel Vainer, Președinte onorific la FCER, au legitimat un eveniment memorial de glorificare a unuia dintre cei mai antisemiți ideologi interbelici, consideră semnatarii.



    Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul Alexandru Muraru, a transmis că apologia unui antisemit radical, precum Nicolae Paulescu, adept al pseudo-ştiinţei inferiorităţii biologice a evreilor ca argument pentru discriminarea şi persecutarea acestora, reprezintă o abdicare de la principiile de adevăr şi toleranţă pe care trebuie să se aşeze societatea românească. Este nevoie de o reacţie de delimitare fermă şi rapidă a conducerii Academiei Române faţă de această abordare necritică asupra operei şi vieţii omului de ştiinţă Nicolae Paulescu, afirmă Muraru, care adaugă că o instituţie de talia Academiei Române nu poate să ignore activitatea politică antisemită a lui Paulescu, care a pus, printre altele, bazele ideologice ale exterminării unei categorii etnice şi religioase din societatea românească. Lipsa unei abordări oneste a unui înalt for ştiinţific asupra activităţii politice a lui NC Paulescu asimilează acest tip de manifestare cu cele din perioada comunistă, afirmă Alexandru Muraru.



    Este nevoie de o delimitare fermă şi rapidă a conducerii Academiei Române faţă de această abordare necritică asupra operei şi vieţii omului de ştiinţă Nicolae Paulescu, un notoriu ideolog şi activist antisemit. Meritele ştiinţifice ale fiziologului Paulescu trebuie prezentate împreună cu acţiunile sale politice şi utilizarea legitimităţii conferită de statutul de profesor pentru a însăila teorii anti-semite bazate pe pseudo-ştiinţa inferiorităţii biologice a evreilor ca argument pentru discriminarea, persecutarea şi exterminarea acestora. Nicolae Paulescu reprezintă unul dintre cei mai înverşunaţi ideologi antisemiţi, care au pregătit terenul pentru declanşarea exterminării în masă a evreilor. Paulescu a apelat la teorii, mesaje şi acţiuni care au produs un prejudiciu ireparabil pentru o democraţie, pentru principiile fundamentale ale societăţilor contemporane. Punerea meritelor sale ştiinţifice în afara activităţii sale politice presupune o exonerare a sa de o imensă responsabilitate. Antisemitismul politicianului a devenit astfel parte din opera sa ştiinţifică. El şi-a bazat teoriile pe elemente de rasism biologic şi nu a ezitat să folosească medicina în scopuri ideologice.



    Deşi a murit în 1931, înaintea Holocaustului, Paulescu s-a pronunţat în favoarea exterminării evreilor. Nicolae Paulescu nu doar că a publicat cărţi, broşuri, articole împotriva evreilor şi a utilizat prestigiul medicului pentru a oferi armătura academică a pseudo-ştiinţei inferiorităţii biologice a naţiei evreieşti, dar a şi acţionat politic prin înfiinţarea, în 1922, împreună cu A.C. Cuza, a Uniunii Naţional Creştine, al doilea partid din Europa care a adoptat zvastica drept simbol oficial. Un an mai târziu, cei doi au pus bazele Ligii Apărării Naţionale Creştine şi au păstrat zvastica neagră în mijlocul tricolorului românesc ca însemn al noului partid.



    Fascizarea României în anii 1930 şi ororile Holocaustului sunt indelebil legate de influenţa politică, ştiinţifică şi gazetărească a lui Nicolae Paulescu prin care a incitat la ură şi eliminarea fizică a evreilor. Însuşi Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mişcării Legionare, îl considera, alături de A.C. Cuza, un ilustru înaintaş. Prezentarea meritelor ştiinţifice ale diferitelor personalităţi din patrimoniul României, fără a menţiona şi eventuala activitate politică sau ideologică, în anumite cazuri, pusă, în slujba unor idealuri sau regimuri care au condus la persecutarea sau exterminarea unor oameni nevinovaţi, înseamnă a perpetua un neadevăr istoric şi o implicită ultragiere a memoriei victimelor directe sau indirecte ale acestora, conchide deputatul Alexandru Muraru.



    Președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, consideră ca nefondat protestul lansat de un grup de intelectuali față de un eveniment al instituției pe care o conduce prin care o figură proeminentă a antisemitismului românesc, Nicolae Paulescu, a fost elogiat pentru inventarea insulinei în urmă cu 100 de ani.



    Potrivit acad. Pop, din relatările de la evenimentul la care nu a participat din motive de sănătate, atât dr. Aurel Vainer, cât și Irina Cajal, au rostit cuvinte extraordinar de elogioase” la adresa românului care, pentru lumea științifică, a făcut o descoperire epocală acum 100 de ani”. Nu mi se pare justificat și nu are legătură cu momentul. Oamenii nu s-au adunat pentru descoperitorul insulinei, (…) s-au strâns ca să marcheze pentru publicul larg o mare descoperire care s-a dovedit extrem de importantă pentru viitor, insulina, indiferent de confesiunea sau naționalitatea celui care a făcut-o. Mi se pare o acțiune decentă față de descoperirea stiințifică epocala pe care a făcut-o un român acum 100 de ani, el are intâietate, chiar dacă datele Nobel au consemnat alți doi oameni de știință”, a declarat Ioan Aurel Pop.

  • Basarabia nu a fost ‘ocupată’ de către România în 1918

    Basarabia nu a fost ‘ocupată’ de către România în 1918

    Basarabia nu a fost ‘ocupată’ de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial, aşa cum afirmă preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, ci realipită, în urma unor procese democratice şi realităţi istorice, a declarat deputatul liberal Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei. Revizionismul, tezele disimulatorii despre trecut şi denaturarea adevărului istoric nu fac decât să consolideze realitatea că naraţiunile istorice false sunt parte a unui război hibrid purtat de Rusia, spune Muraru.



    Articolul de opinie al preşedintelui Vladimir Putin, intitulat ‘Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor’, în care face trimitere şi la Bucovina de Nord şi Basarabia, iar despre cea din urmă spune că ‘a fost ocupată de către România în 1918’, reprezintă o altă denaturare semnificativă a adevărului istoric şi o ultragiere a memoriei celor care au purtat idealurile de libertate şi democraţie pentru Basarabia, consideră deputatul român.



    Bucovina a făcut parte din ţinutul istoric al Moldovei dintotdeauna, până când a fost anexată de Monarhia Habsburgică în 1775, iar Basarabia a fost anexată prin Tratatul de la Bucureşti din 1812 de către Imperiul Rus. Nu doar victoriile militare din Primul Război Mondial sau intervenţia armatei au stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române şi al locuitorilor majoritari români din teritoriile alipite de către imperiile ce au dominat scena continentală până la finalul Marelui Război, care au răspuns unei realităţi istorice. Desăvârşirea unităţii naţionale a românilor la 1918 s-a realizat prin actele de unire de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia, în timp ce tratatele de pace care le-au dat consacrarea internaţională au fost semnate în anii 1919-1920.



    România nu a ‘ocupat’ Basarabia şi nici Bucovina de Nord în 1918, ci le-a realipit la în urma unor procese democratice prin care populaţia majoritar românească din aceste provincii şi-a exprimat dorinţa de unire cu Regatul României. Spre deosebire de raptul teritorial la care s-a recurs atunci când a fost anexat teritoriul dintre Prut şi Nistru, unirea cu Regatul României de la 1918 s-a realizat pe baza dreptului autodeterminării şi în urma votului liber şi democratic al Sfatului Ţării, cel mai reprezentativ organism politic al cetăţenilor din Basarabia.



    Bucovina de Nord şi Basarabia au fost anexate de către Rusia sovietică în urma pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939. Prin acest pact s-au împărţit sferele de influenţă în Europa între Germania nazistă şi Rusia sovietică, iar în protocolul adiţional secret Basarabia era ‘alocată’ lui Stalin, la înţelegere cu Hitler. Anexarea Bucovinei de Nord a venit în urma lăcomiei liderului sovietic care, iniţial, dorea să anexeze toată Bucovina, deşi U.R.S.S. nu avea niciun drept istoric ori naţional, la fel ca în cazul Basarabiei. Anexarea Bucovinei de Nord de către U.R.S.S. în 26-28 iunie 1940 s-a făcut în urma tensiunii diplomatice sovieto-germane generate de ieşirea U.R.S.S. din limitele acordului de delimitare a sferelor de interesele din 1939, provincia nefiind menţionată în articolul 3 al protocolului adiţional al pactului Ribbentrop – Molotov.



    Aceste puncte de vedere enunţate de către preşedintele Vladimir Putin fac parte din recuzita istoriografică rusă şi au rolul de a construi naraţiuni istorice false, care încearcă să conteste realităţile geopolitice stabilite prin tratatele internaţionale şi principiile democratice pe baza cărora s-au construit şi funcţionează statele şi instituţiile secolelor XX-XXI, conchide Alexandru Muraru.

  • Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Deputatul Alexandru Muraru a adresat o interpelare Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cu privire la dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.



    Conform răspunsului de la Ministerul Justiţiei, dosarul de urmărire penală au fost transmis la data de 4 iunie 2021 Secţiei Parchetelor Militare, şi urmează să se dispune în cel mai scurt timp începerea urmăririi penale cu privire la fapte, după care se va proceda la readministrarea probelor cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.



    În cauză vor fi alocate resursele umane şi logistice necesare pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, urmând ca stadiul cercetărilor şi ritmicitatea actelor de urmărire penală să fie monitorizate de conducerea parchetului şi verificate periodic în cadrul activităţii de control operativ dispuse de către Procurorul General. Prin răspunsul la interpelare, procurorul general m-a asigurat de continuitatea în soluţionarea cauzei cu urgentarea întregii proceduri, ţinând cont de standardele rezultate din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate cu privire la această cauză, a declarat Alexandru Muraru, deputat PNL Iaşi.



    Prin rechizitoriul emis la 1 iunie 2017, dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au hotărât că ancheta nu este completă şi trebuie retrimisă magistraţilor de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Judecătorii au constatat atunci nulitatea rechizitoriului şi că dosarul nu este complet.

  • România. Dialog direct 13.05.2021

    România. Dialog direct 13.05.2021

    Antisemitism şi actualitate. Invitat: deputatul Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei.


  • Strategie naţională împotriva antisemitismului şi xenofobiei

    Strategie naţională împotriva antisemitismului şi xenofobiei

    Guvernul a aprobat prima Strategie naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, a declarat deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei. Practic, România, începând de astăzi, are o Strategie naţională, are un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare, pentru perioada 2021-2023. Mesajul Guvernului este astfel de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică.



    Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică, a declarat Alexandru Muraru. Strategia națională are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură. Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă, a explicat Muraru.



    El a precizat că elaborarea strategiei a durat aproximativ 2 ani şi a implicat 20 de instituţii naţionale, între care 5 ministere – Educaţie, Afaceri Externe, Justiţie, Afaceri Interne şi Cultură. Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator național, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă Strategie.



    În Uniunea Europeană, 7 state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franța), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului iar alte 7 state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării și a discursului instigator la ură. În România nu au fost comise acte de violență de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul și ritmul de propagare a discursului instigator la ură. Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism și alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparținând unor minorități etnice și religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste, spune deputatul.



    Strategia și planul de acțiune aferent vor aduce date statistice complete de la nivel local și central, cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraționiste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.



    Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene, a mai spus Alexandru Muraru.