Radio România Internațional

Tag: Alexandru Potor

  • LEADER în cadrul Politicii Agricole Comune, realizări și perspective post-2020

    LEADER în cadrul Politicii Agricole Comune, realizări și perspective post-2020

    Programul LEADER la nivelul UE oferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală, prin modul de abordare a nevoilor locale. Astfel, are loc întărirea capacităţii de dezvoltare şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, precum și dezvoltarea mediului economic și social.

    Implementarea unui program orientat spre construirea de parteneriate public-private și valorificarea resurselor locale este rezultatul unor factori care afectează zona rurală: presiunile asupra mediului înconjurător, răspândirea rapidă a noilor tehnologii, îmbătrânirea populaţiei şi depopularea rurală.Alocarea de 5% din bugetul Politicii Agricole Comune și după anul 2020 va avea ca rezultat o finanțare substanțial mai scăzută, comparativ cu perioada curentă.
    Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, ne-a spus: S-a dovedit că este un program eficient, care generează foarte multe proiecte, o șansă de a ajunge cu finanțarea europeană la ,,firul ierbii, la proiectele care sunt cu adevărat importante pentru comunitate.
    O a doua opțiune, reprezentată de LEADER, s-a direcționat către proiectele mici, de dimensiune mai redusă, în așa fel încât să asistăm la o democratizare a accesului la fonduri și europene, și naționale.Între direcțiile cele mai importante pe care le-am vizat, la nivelul strategiilor GAL, de a crea locuri de muncă, și sunt suficient de multe proiecte, au fost investiții la nivelul fermelor, în dezvoltarea de servicii non-agricole, de asemenea pentru partea de pregătire a personalului. Toate acestea au vizat, până la urmă, creșterea capacității de a avea mai multe locuri de muncă în mediul rural și acest obiectiv va continua, în mod sigur va fi una dintre prioritățile programului LEADER pentru perioada 2021 – 2027.
    Discuția pe care am văzut-o purtată la Bruxelles, ca propunere generală, este ca procentul de minimum 5% din fondurile de dezvoltare rurală să fie menținute pentru programul LEADER. Într-o discuție pe care am avut-o cu celelalte asociații ale GAL-urilor din Europa, noi ne-am exprimat, să spunem, părerea de rău că resursa financiară nu crește mai mult de 5% pentru LEADER, dar se pare că la nivel european există o comuniune de păreri că aceasta ar fi cifra care ar fi propusă ca minimă. Asta nu înseamnă, în schimb, că fiecare stat membru poate decide să acorde mai mulți bani pentru programul LEADER, lucru care sper să se întâmple și în România, și Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală va milita pentru acest lucru, ca banii alocați pentru programul LEADER să fie mai mulți, procentul mai mare la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală.


  • Creștere a veniturilor în sectorul agricol din UE

    Creștere a veniturilor în sectorul agricol din UE

    Cea
    mai recentă trecere în revistă a economiei agricole, care acoperă anii 2014 și
    2015, arată că veniturile din sectorul agricol din UE au crescut. Această
    creștere a inversat declinul înregistrat în 2013.
    Creșterea deosebit de puternică a fost înregistrată în sectoarele horticole și
    vitivinicole, precum și în cazul culturilor permanente (în principal pomi
    fructiferi și fructe de pădure, tufișuri, viță-de-vie și măslini). Această
    tendință nu a fost totuși uniformă, sectorul lactate înregistrând venituri în
    scădere în acești doi ani, ca urmare a supra-producției care a dus la scăderea
    prețurilor. Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului UE privind economia
    agricolă publicat de Comisia Europeană
    la 19 octombrie 2018    .


    Raportul evidențiază diversitatea structurilor
    și sistemelor agricole din cadrul UE și diferențele considerabile dintre
    sectoare și statele membre. De interes deosebit sunt diferențele considerabile
    ale valorii medii a fermei între diferitele țări ale UE. Întrucât exploatațiile
    agricole din Danemarca și Olanda sunt deosebit de apreciate, cu o medie de
    peste 2,4 milioane de euro, fermele bulgare și române sunt contraste evaluate
    la o medie de sub 100 000 de euro. Acest lucru se datorează, în principal,
    combinării valorii terenurilor agricole din diferitele țări și caracterului mai
    intens al capitalului anumitor sectoare agricole ale statelor membre.


    În legătură cu evoluția veniturilor din
    agricultură, Alexandru Potor, secretar de stat în MADR, ne-a declarat: În ceea ce privește diferențele de
    venituri între ferme, acesta este un aspect pe care și noi l-am reiterat în
    discuțiile vizavi de o viitoare convergență a plăților directe către fermieri.
    Am spus că România și țările din partea de est a Europei și țările Baltice,
    merită să se apropie de media veniturilor europene și media plăților directe la
    nivel european pentru că sunt, totuși, diferențe la nivel continental și tot
    acest proces ar trebui să fie condus în așa fel încât să existe o echitate
    între fermieri, o echivalență între cei care sunt implicați în agricultură.



    Cât privește numărul mediu de lucrători angajați
    pe exploatație, acesta a variat foarte
    mult de la echivalentul a 12,4 angajați cu normă întreagă în Slovacia la doar
    1,1 în Grecia. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor pe exploatațiile din UE
    se desfășoară în continuare prin relații de familie, cu aproximativ 77% din
    totalul muncii efectuate de membrii familiei.


  • Planul pentru soia

    Planul pentru soia

    Parlamentul European şi Comisia Europeană, fiecare în parte, au generat două documente prin care cheamă ţările europene la realizarea unui plan pentru soia, pentru asigurarea independenţei din punct de vedere proteic a Europei.



    La reuniunea de la Schwäbisch Hall, Germania, principalele ţări producătoare de soia, cele care sunt grupate în jurul bazinului Dunării, prin conceptul de Donau Soia şi Europe Soia, şi-au propus să găsească o soluţie pentru a dezvolta sectorul de cultivare a soiei şi a plantelor proteaginoase. Este ştiut faptul că Europa importă 97% din necesarul de soia şi aproximativ 70% din necesarul de proteină vegetală. Acest aspect conduce la o sensibilitate şi la o vulnerabilitate a continentului european.



    Foarte important a fost următorul aspect: piaţa europeană îşi doreşte să consume soia din surse nemodificate genetic şi, în contextul acesta, mai larg, al discuţiilor, România a fost evidenţiată ca fiind principala ţară din Uniunea Europeană care are potenţial de dezvoltare a soiei. În momentul de faţă, aproximativ 165.000 de hectare sunt cultivate în România cu soia, ceea ce poziţionează ţara noastră pe locul al doilea, ca suprafaţă, la nivel european, şi pe locul al treilea la nivelul producţiei.



    Cu această ocazie, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, participant din partea României la reuniune, a transmis trei mesaje foarte importante:



    – investiţiile în sistemul de irigaţii trebuie să fie o prioritate la nivel european, pentru că am vrut să fac o legătură cu viitoarea Politică Agricolă Comună, unde se pare că reprezentanţii comisiei, în draftul de propuneri pe care l-au transmis, nu prea mai favorizează investiţiile în irigaţii



    – mecanismul sprijinului cuplat, care a dat, de fapt, randamente destul de bune în România şi care a condus la creşterea suprafeţelor şi a producţiilor de soia, ar trebui să fie inovat, modificat într-un sens pozitiv şi continuat, pentru că am văzut că sunt câteva ţări din Uniune care pun la îndoială eficacitatea acestui mecanism sprijin cuplat”;



    – legat de cercetare şi de banii investiţi în cercetare, multe resurse vehiculate în domeniul cercetării, din păcate, tind să se coaguleze doar în state din vestul Europei. Sunt universităţi, institute de cercetare care au într-adevăr o tradiţie şi un portofoliu foarte important de proiecte, iar pe baza acestui portofoliu sunt considerate ca fiind poli de excelenţă, dar, cu toate acestea, poli de excelenţă considerăm că sunt şi institutele din România.



  • Sate inteligente

    Sate inteligente

    Multe zone rurale din Uniunea Europeană suferă din cauza unor probleme cum ar fi lipsa oportunităților de angajare atractive, lipsa de personal calificat, investiții insuficiente în infrastructuri și servicii esențiale, precum și din cauza exodului tinerilor.



    Comisia Europeană are în vedere rezolvarea acestora, în mod special crearea de locuri de muncă și reînnoirea generațiilor, aducerea în zonele rurale a locurilor de muncă și creșterea economică propusă de Comisie, promovarea incluziunii sociale și a dezvoltării de sate inteligente în mediul rural al întregii Europe.



    În acest sens, în România, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) a inițiat campania Sate inteligente”, al cărei scop vizează crearea unei baze de inițiative, proiecte și idei de dezvoltare responsabilă și durabilă a zonelor rurale din România. Secretarul de stat în MADR, Alexandru Potor, a afirmat:



    “Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) a preluat acest concept al satelor inteligente și, până la urmă, încercăm să vedem care este reflecția în România a felului în care comunitățile se pot dezvolta pe viitor, pentru că trebuie să recunoaștem lucrul acesta că, în prezent, la nivel european și, bineînțeles, la nivel național, nu există o definiție-standard, clarificată, a satelor inteligente, este doar o propunere a Comisiei, ea a fost, inițial, și în Declarația de la Cork, unde s-a vorbit despre viitorul dezvoltării satelor. Demersul făcut de RNDR urmărește să recepteze, inclusiv din România, pentru a centraliza la nivel european, părerile locuitorilor, ale cetățenilor noștri, în legătură cu felul în care ar trebui să se dezvolte comunitățile rurale și de cum ar trebui să arate, în cele din urmă, satele”.



    Așadar, satele inteligente implică: dezvoltarea potențialului local, uman, de mediu și economic; revitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice de bază; îmbunătățirea condițiilor de viață, precum și dezvoltarea competențelor digitale și sprijinirea educației la distanță.



  • Politica comună în domeniul pescuitului

    Politica comună în domeniul pescuitului

    Comisia Europeană propune o serie
    de îmbunătățiri în vederea modernizării și simplificării modului în care
    normele referitoare la pescuit sunt monitorizate și respectate în U    E.


    Un sistem de control eficace este
    esențial pentru a asigura faptul că sectorul pescuitului din UE este gestionat
    în mod sustenabil, ceea ce asigură viabilitatea acestuia pe termen lung și
    protejează mijloacele de subzistență ale pescarilor noștri.


    Reprezentantul Ministerului
    Agriculturii și Dezvoltării Rurale, secretarul de stat Alexandru Potor,
    ne-a spus: Comisarul european Karmenu Vella a
    făcut anunțul referitor la intenția Comisiei Europene și, în mod special,
    DG MARE, de a întări normele menite să crească nivelul de respectare a
    legislației în privința pescuitului. Noul regulament de control urmează să
    monitorizeze mai bine respectarea din punctul de vedere al normelor Uniunii
    Europene a pescuitului sustenabil în apele teritoriale ale Uniunii și, în
    același timp, să modernizeze sistemul de control. Sunt prevăzute câteva
    chestiuni de noutate, iar dintre acestea aș vrea să amintesc că există un
    sistem electronic de urmărire pentru toate navele, apoi proceduri noi de
    cântărire adresate pescarilor și digitalizarea completă a capturilor. Este un
    program foarte ambițios, însă România este implicată încă din actuala procedură
    de programare în modernizarea sistemelor de control și monitorizare ale
    Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură. Agenția a înaintat către
    Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit câteva
    proiecte care sunt în derulare, proiecte care vizează creșterea capacității
    Agenției –     ANPA, în vederea controlului și colectării de date la Marea Neagră.


    Comisia propune îmbunătățirea
    raportării cu privire la echipamentele de pescuit pierdute, în conformitate cu
    propunerea de reducere a impactului anumitor produse din plastic asupra
    mediului    , precum și implicarea producătorilor prin contribuții vizând
    acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor și eliminarea din mediu a
    echipamentelor de pescuit.


    De asemenea, se are în vedere
    revizuirea mandatului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA),
    pentru a-i alinia pe deplin obiectivele cu cele ale politicii comune în
    domeniul pescuitului și pentru a-i consolida competențele de inspecție.


  • Peste 26.000 de proiecte primite și selectate de AFIR în perioada 2017 – începutul anului 2018

    Peste 26.000 de proiecte primite și selectate de AFIR în perioada 2017 – începutul anului 2018

    Pe măsurile destinate investițiilor în agricultură, au fost primite și
    selectate de AFIR peste 26.000 de proiecte în perioada 2017 -începutul anului
    2018.


    Secretarul de stat în
    ministerul agriculturii, Alexandru Potor, ne-a prezentat stadiul acestora: Dacă vorbim de partea de investiții în domeniul agriculturii, cu măsurile
    care sunt gestionate de către AFIR, fenomenul este următorul: am primit foarte
    multe solicitări din partea potențialilor beneficiari de a lansa noi măsuri de
    primire a proiectelor. Eu constat cu mare satisfacție că activitatea din 2017,
    prelungită cu începutul anului 2018, a dat rezultate, rezultate care înseamnă
    mai mult de 26.000 de proiecte care au fost primite și au fost selectate în
    perioada menționată.


    Am primit o sumă uriașă de proiecte pe perioada 2017 – începutul anului
    2018, iar toate acestea au reprezentat un efort pentru AFIR de finalizare, pe
    de o parte, a evaluării și, pe de altă parte, de conducere a plăților, pentru
    că noi nu facem la AFIR doar primire, selecție, evaluare de proiecte, facem și
    partea de plăți. Anul 2017 a fost an-record pentru România în ceea ce privește
    absorbția de fonduri. Deci, am făcut plăți foarte multe, mai mult de 1,6
    miliarde de euro au intrat pe partea de plăți de dezvoltare rurală la AFIR în
    România, în anul 2017, ceea ce a plasat țara noastră în topul absolut al
    intrărilor financiare la nivel european, pe plăți de dezvoltare rurală, pe
    agricultură și vă dați seama că lucrările acestea le facem cu aceiași oameni.


    Din fericire, toate etapele de analiză sau cvasimajoritatea etapelor de
    analiză au fost depășite, colegii mei au pus la dispoziție o analiză, este
    finalizată selecția pe investițiile dedicate instalării tinerilor fermieri -
    măsura 6.1, măsura 7, 7.2 – o reprezintă investițiile pentru infrastructura
    rutieră, apă, apă uzată și apă potabilă, apoi partea de investiții pentru patrimoniul
    cultural – măsura 7.6, măsura 4.1- este cea de investiții în ferme, 4.1 a -
    investiții în exploatații pomicole, măsura 4.2- măsura dedicată procesării
    produselor agricole.


    Toate măsurile
    prezentate au fost analizate și închise.


  • România are rezerve faţă de viitoarele Planuri Naţionale Strategice

    România are rezerve faţă de viitoarele Planuri Naţionale Strategice

    La întâlnirea
    de la începutul acestei săptămâni a Consiliului de Miniștri – Agrifish, a avut loc un schimb de opinii cu
    privire la comunicarea Comisiei intitulată Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, axându-se pe valoarea adăugată a
    PAC, resurse, obiective și
    subsidiaritate în cadrul ambilor piloni.


    Din partea Ministerului
    Agriculturii din România a participat secretarul de stat Alexandru Potor, care
    ne-a declarat: Din partea României, am avut o poziție foarte tranșantă,
    faptul că nu ne dorim plafonarea plăților directe, și respingem, sub orice
    formă, renaționalizarea Politici Agricole Comune, în sensul contribuției
    naționale pe partea de plăți directe. Vreau să anunț că sunt multe țări care
    gândesc ca noi și care și-au exprimat rezerve față de plățile către fermieri.
    Au fost discuții referitor la faptul că Brexit și ieșirea Marii Britanii din
    Uniune generează o reducere financiară, care va trebui să fie cumva acoperită.
    La unison, reprezentanții țărilor au exprimat această idee că nu trebuie să
    afectăm agricultura, adică este un sector foarte important pentru toată Uniunea
    Europeană și, prin urmare, o reducere financiară nu trebuie făcută pe domeniul agricultură.     România a avut
    ceva rezerve față de Planurile Naționale Strategice (PNS), acestea reprezentând
    un nivel prin care se solicită țărilor membre să își adapteze la nivel local
    prevederile PAC. Noi am considerat că aceasta poate conduce la întârzierea
    plăților directe, pentru că adoptarea unor asemenea Planuri Naționale
    Strategice e un proces destul de laborios și nu ne dorim ca, imediat după 2020,
    să ajungem în situația riscantă de a lăsa fermierii fără bani, în primele
    momente. Am primit asigurări din partea comisarului Hogan și, de fapt, aceasta
    este o bună veste, că adoptarea Planurilor Strategice nu se va face cu
    întârziere. DGAgri va realiza un Task Force, o unitate specială care va susține
    statele membre să-și realizeze aceste Planuri Naționale Strategice în așa fel
    încât să nu se întârzie și, mai mult decât atât, aceste demersuri de analiză la
    nivel național nu vor reprezenta un pretext de renaționalizare a PAC. Aceasta
    este o altă idee pe care am exprimat-o, o rezervă, faptul că creșterea
    principiului subsidiarității, al responsabilității la nivelul statului membru nu
    trebuie să însemne lăsarea la nivelul acestuia și a părții de finanțare,
    întrucât unele state membre sunt mai puternice din punct de vedere financiar,
    altele mai puțin puternice, și-ar fi, din start, un dezechilibru și-o
    inegalitate între fermieri.


    Consiliul a
    primit informaţii actualizate cu privire la situația pieței în principalele sectoare
    agricole, cu accent pe zahăr, lapte și pe carnea de
    porc.


  • România şi absorbţia financiară agricolă

    România şi absorbţia financiară agricolă

    În 2017, din fondurile destinate agriculturii, 3,4 mld
    euro a fost suma efectiv absorbită de România. Conform rezultatelor transmise de Comisia Europeană
    pentru prima parte a anului 2017(primele șase luni), România
    este prima ţară europeană care a înregistrat o creştere a gradului de absorbţie
    de 13%, în condiţiile în care media europeană a fost la 4,98% din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare
    Rurală (FEADR).


    În completarea acestei
    situaţii, secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor, a spus: Aceasta a dus România la o
    medie totală a absorbţiei de 23,4 % la nivelul programului, depăşind media europeană
    care-i de 22%, pe partea de proiecte de dezvoltare în agricultură.     În ceea ce priveşte plăţile directe, noi am executat
    plafonul anual de plăţi directe, aferent anului 2017, în proporţie de 99,4%.     În ceea ce spuneam, pe partea de proiecte, am depăşit
    media europeană şi, ca ritm de creştere, am fost prima ţară la nivel european
    în ceea ce priveşte creşterea accelerării absorbţiei de fonduri pentru
    proiectele de dezvoltare rurală. Toate aceste rezultate plasează România pe
    locul al treilea la nivel european, mă refer la cifrele de la șase luni. Estimăm că după ce vom avea rezultatele
    oficiale care reflectă şi finalul anului 2017, să mai urcăm. Suntem pe poziţia
    a treia la nivel european, cu 1,79 mld euro, România fiind depăşită de Germania,
    cu 2,039 mld euro, şi de Franţa, cu 2,4mld, dar înaintea Portugaliei, de
    exemplu, cu 1,3 mld euro, a Italiei, cu 1,3 mld euro, a Austriei, tot cu 1,3
    mld euro, deasupra Poloniei, cu 1,2 mld euro.     Sper ca, după ce vom avea şi cifrele pe 2017, să
    înregistrăm, tot aşa, o creştere semnificativă.


    În prima săptămână a
    începutului de an 2018, Ministerul Agriculturii și
    Dezvoltării Rurale a primit suma de 664 de milioane de euro, ce reprezintă rambursarea
    de la Comisia Europeană în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru
    Agricultură în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent
    campaniei 2017 din plățile directe finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă). Până
    la 31 martie 2018, se intenţionează a se finaliza toate plăţile directe către
    fermieri.


  • În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    La întâlnirea de
    lucru cu conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de la nivel
    central, regional şi judeţean, a fost analizat bilanțul anului 2017 privind
    absorbția fondurilor europene, precum și previziunile pentru anul 2018
    referitor la atragerea fondurilor alocate României de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020).


    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA,
    alături de secretarul de stat Alexandru POTOR și de secretarul general
    Constantin APRODU, au apreciat faptul că, în 2017, au fost absorbiți 1,55
    miliarde de euro din fondurile europene.


    Procesul de simplificare a accesării și implementării
    PNDR 2020, îmbunătățirea permanentă a procedurilor interne și corelarea lor cu
    legislația europeană și națională în vigoare a fost un alt subiect abordat la
    întânire.


    Secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor a precizat:
    Rezultatele sunt unele pozitive în România. Am depășit estimările inițiale care
    erau de 1,4 miliarde de euro absorbție din pilonul II, deci sumele care sunt
    gestionate din Fondul European Agricol și Dezvoltare Rurală, ajungând la 1,55
    miliarde de euro.     Au
    fost discutate împreună cu colegii de la AFIR, care au fost circumstanțele de
    la care am plecat, dificultățile întâmpinate și cum ar trebui să ne pregătim
    noi pentru perioada anului 2018. Avem o activitate foarte intensă, încă de acum câteva luni, pentru pregătirea a
    ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința implementării proiectelor gestionate
    de către AFIR și, bineînțeles, a măsurilor delegate către APIA din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare Rurală.     Am stabilit ce ne dorim să facem în perioada
    următoare. Faptul că vom lansa la începutul lui 2018, un pachet foarte
    important de alocare financiară, în principal pe măsurile dedicate dezvoltării
    fermelor, apoi pe partea de investiții în dezvoltarea sistemului de irigații,
    măsura 4.3, care-i corespunzătoare acestui tip de investiții, dar și măsura
    4.2, dedicată părții de procesare a producției primare.



    Printre problemele care duc la blocaje sau întârzieri
    semnificative în absorbția fondurilor, au fost enumerate: derularea procedurilor
    de achiziție a bunurilor, serviciilor, lucrărilor, precum și
    disfuncționalităților apărute în relația cu furnizorii de mașini și utilaje
    care nu livrează, la termenul stabilit, produsele solicitate.