Radio România Internațional

Tag: Alexandru Timus

  • Alexandru Timuş aus Moldawien: „Die Entscheidung, in Rumänien zu studieren, war inspiriert“

    Alexandru Timuş aus Moldawien: „Die Entscheidung, in Rumänien zu studieren, war inspiriert“

    Alexandru Timuş wurde 1998 im nordbessarabischen Dorf Bărăboi geboren. Er hat das Gymnasium in Rumänien, in der siebenbürgischen Stadt Târgu Mureş (Neumarkt am Mieresch) abgeschlossen. Seine Familie habe eine lange Verbindung zu Rumänien, sagt unser Gesprächspartner:



    Meine Gro‎ßmutter hat sechs Geschwister, vier von ihnen leben heute in Deutschland, Frankreich und Rumänien. Alle haben in Rumänien studiert. Auch die Taufpaten meiner Eltern wohnen seit 20 Jahren in Târgu Mureş. Mein Bruder hat auch in Târgu Mureş studiert, er hat die Universität »Petru Maior« abgeschlossen. Er hatte sich für Rumänien nicht nur deshalb entschieden, weil Verwandte von uns hier wohnen, sondern auch weil das rumänische Bildungssystem besser als in unserem Land ist. Wir haben eine enge Verbindung zu Rumänien, mein Bruder lebt hier seit sieben Jahren, ich seit sechs Jahren und hier habe ich auch meine Freunde.“




    In Rumänien hat Alexandru Timuş als Gymnasialschüler auch seine Leidenschaft zur Informatik entdeckt. Derzeit studiert er im dritten Jahr an der Informatik-Fakultät der Technischen Universität im westrumänischen Timişoara (Temeswar). Dort möchte er auch bleiben und sein Studium fortsetzen. Derzeit ist er auch an einem amerikanischen Software-Unternehmen in Teilzeit beschäftigt. Er war Mitglied des Verbands der Bessarabischen Studenten in Timişoara und ein Semester studierte er an der Wissenschaftsuniversität in Krakau:



    Mein Bruder hatte mit einem Erasmus-Stipendium in der Türkei studiert und überzeugte mich davon, dass so eine Erfahrung sehr wertvoll ist. Ich habe sechs Städte in Polen besucht, Krakau ist meiner Meinung nach die schönste. Ich habe meine Zeit dort in vollen Zügen genossen, hatte hilfsbereite Kollegen und die Organisation »Erasmus Student Network« hat uns dabei unterstützt, uns in der polnischen Gesellschaft schnell einzuleben. Mit dieser Erfahrung bin ich viel gewachsen, es war schwieriger als in Rumänien, aber es hat sich ohne Zweifel gelohnt.“




    Auch die Entscheidung, nach Rumänien zu kommen, bezeichnet unser Gesprächspartner als sehr inspiriert:



    Auch dank dieser Entscheidung bin ich viel gewachsen. In meinem Heimatland wäre ich weiterhin auf meine Eltern angewiesen geblieben. Hier bin ich aber unabhängig geworden.“




    Wir haben im Anschluss Alexandru Timuş gefragt, wie er sich in Rumänien fühlt:



    Wie zu Hause. In den letzten zwei Monaten, die ich in der Republik Moldau verbrachte, habe ich Rumänien einfach vermisst. Ich fühlte mich in meinem Heimatland anders als meine Landsleute. Ich vermisste Rumänien und meine Freunde, besonders weil ich hier ein sehr aktives Leben habe.“




    Zum Schluss richtete Alexandru Timuş eine Botschaft an die anderen Studenten in Rumänien:



    Ich hoffe, dass alle rumänischen Studenten, die Kollegen aus dem Nachbarland Republik Moldau haben, genauso gastfreundlich wie meine sind. Ich hoffe, dass sie auch ihre moldauischen Kollegen zum Trinken einladen, damit sie sich hier nicht allein fühlen. Wenn man die Denkweise der anderen kennt, dann kann man sich in einer anderen Gesellschaft natürlich schneller einleben. Den anderen moldauischen Studenten sage ich einfach: Kommt nach Rumänien! Ihr werdet es sicher nicht bereuen. Ich möchte meinen Freunden und Kollegen aus Târgu Mureş, Claudia, Laura, Georgiana, danken, weil sie die ganze Zeit an meiner Seite waren, meinem Bruder und natürlich meiner Informatik-Lehrerin Andreea Drăguş, der ich diese Erfahrung in Rumänien verdanke.“

  • Alexandru Timuş din Republica Moldova

    Alexandru Timuş din Republica Moldova

    Alexandru Timuş s-a născut în 1998 la Baraboi,
    un
    sat din raionul Dondușeni situat în nordul Republicii Moldova. Până în clasa a IX-a
    studiază acolo, după care se mută în România, la Colegiul Național Pedagogic
    Mihai Eminescu din Târgu Mureș, unde e admis la specializarea Ştiinţe
    Sociale-intensiv engleză. Alexandru Timuş ne povestea că familia sa
    e foarte legată de România.


    Bunica mea, erau şapte copii în familie din care
    patru sunt plecaţi din Republica Moldova în Germania, în Franţa şi în România.
    Iar mulţi din ei şi-au făcut studiile în România mai întâi. Inclusiv naşii
    părinţilor mei, ei locuiesc acum în Târgu Mureş, deja au ieşit la pensie, dar
    de vreo 20 de ani sunt stabiliţi aici. Am ales să vin în România, la Târgu
    Mureş, acolo unde era şi fratele meu la universitate, la Universitatea
    Petru Maior, la economie, el deja a făcut masteratul, acum e la doctorat
    la distanţă şi lucrează în Târgu Mureş. El a venit în România în principiu
    pentru că sistemul de învăţământ e mai bine pus la punct aici faţă de cel din Republica
    Moldova, acolo şi calitatea vieţii e un pic mai slabă, plus că în Târgu Mureş
    aveam deja rude. Cât de legaţi suntem acum de România? Aş spune chiar foarte
    mult, pentru că fratele meu are deja şapte ani de când stă aici, eu, şase, iar majoritatea
    prietenilor pe care îi am acum sunt din România.



    În România, în anii de şcoală la Târgu Mureş,
    Alexandru Timuş şi-a descoperit pasiunea pentru informatică.


    În clasa a IX-a am dat un test
    la TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) şi la testul iniţial eu am
    luat cea mai bună notă. Imediat ce
    profesoara a citit notele, a spus: Tu o să mergi la olimpiadă la
    informatică!. Eu am zis: Bine. După care, în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi
    a XII-a, profesoara mă tot îndemna să învăţ şi să merg la olimpiadă. An de an
    luam locuri tot mai bune, în clasa a XII-a am ajuns să obţin locul 5 pe judeţ
    la TIC. Ceea ce se datorează în mare parte profesoarei Andreea Drăguş, ea m-a
    îndemnat să aprofundez acest domeniu şi nu îmi pare rău nicio clipă pentru
    acest lucru.



    În prezent, Alexandru Timuş a trecut în anul
    al-III-lea la Facultatea de Informatică a Universităţii
    Politehnice Timişoara. Tot acolo se gândeşte să urmeze în viitor şi un masterat
    în acelaşi domeniu. De câteva luni lucrează ca tehnician de
    echipamente de calcul şi reţele la filiala din România a celei mai
    importante companii americane producătoare de software din lume. A făcut parte
    şi din Organizația Studenților
    Basarabeni din Timișoara,
    cu care încă păstrează legătura. Iar un semestru, între 2019 şi 2020, a
    beneficiat de o mobilitate de tip Erasmus+ la Universitatea de Ştiinţă şi
    Tehnologie AGH din Cracovia.


    Fratele meu m-a îndemnat, care
    şi el a fost în Turcia cu o astfel de bursă, şi mi-a spus că merită. Am vizitat
    şase oraşe din Polonia, iar Cracovia mi-a plăcut cel mai mult. Şi universitatea
    de acolo e destul de bună, din ce-am citit, e pe locul al doilea în domeniu în
    Polonia. Am avut parte acolo şi de colegi foarte buni, şi ei studenţi Erasmus,
    organizaţiile Erasmus Student Network ne-au ajutat să ne acomodăm, au desfăşurat
    diferite activităţi care să ne ajute să ne integrăm în societatea poloneză. Cred
    că această experienţă m-a dezvoltat destul de mult pentru că a trebuit să învăţ
    singur, era un pic mai dificil decât în România, dar a meritat 100% decizia de
    a merge acolo.



    Şi decizia de a veni la studii în România a meritat 100% pentru Alexandru
    Timuş.


    Pentru că m-a ajutat destul de
    mult să mă dezvolt. Dacă aş fi rămas în Republica Moldova, aş fi trăit tot pe spatele
    părinţilor, cum se spune, iar faptul că am venit aici m-a făcut mult mai
    independent.



    Cum se simte tânărul basarabean în România?


    Ca acasă. Efectiv acum, în
    ultimele luni pe care le-am petrecut în Republica Moldova, deja simţeam dorul
    de România, voiam să ajung înapoi aici şi nu mai simţeam o diferenţă între mine
    şi oamenii cu care vorbesc, cum simţeam înainte. Acum mi-e dor, am deja mulţi
    prieteni aici, am o viaţă mai activă aici şi îmi place destul de mult.



    Acelaşi Alexandru Timuş din Republica Moldova, student la informatică în
    Timişoara şi un scurt mesaj din partea sa în încheiere:


    Aş vrea să le spun românilor
    de aici care au colegi din Republica Moldova la şcoală, la universitate,
    oriunde ar fi, să fie mai primitori, nu că nu ar fi, dar cumva să se
    intereseze, să ne mai invite să facem parte din grupurile lor, din cercul lor
    de cunoştinţe, să ieşim cu ei, să ne putem adapta mai uşor la felul în care
    gândesc tinerii de aici, la modul lor de viaţă. Celor din Republica Moldova
    care se gândesc să vină în România, le spun: Veniţi! Sigur n-o să regretaţi!
    De asemenea, aş vrea să le mulţumesc prietenilor mei care m-au ajutat şi mi-au
    fost alături, Claudia, Laura, Georgiana, sunt colege din Târgu Mureş care m-au
    ajutat destul de mult, şi vreau să îi mulţumesc şi fratelui meu, desigur, şi
    profesoarei mele de TIC, Andreea Drăguş, îi adresez un mare mulţumesc pentru
    îndemnul ei.