Radio România Internațional

Tag: Alexei Navalnîi

  • Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2024

    Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2024

    “Habemus” calendar electoral !

    După îndelungi negocieri, partidele din coaliţia la guvernare la București au ajuns, miercuri, la un consens în privinţa comasării unora dintre alegerile din acest an. Liderii PSD şi PNL au convenit și anunțat că scrutinul local şi cel europarlamentar vor avea loc, împreună, pe 9 iunie, alegerile prezidenţiale în septembrie, iar cele pentru Parlamentul național în decembrie. Stabilitatea politică şi continuitatea actului de guvernare sunt argumentele PSD şi PNL pentru comasarea alegerilor.

    În timp ce pentru locale, social-democrații și liberalii vor merge pe liste separate, la europarlamentare vor avea o listă comună, lucru de neimaginat într-un trecut relativ apropiat, când erau dușmani declarați. Acum, PSD și PNL vorbesc despre un “minimum sacrificiu de orgoliu” în interesul românilor. Opoziţia consideră neconstituţională comasarea europarlamentarelor cu localele.

    Alianţa Dreapta Unită formată din USR, Forţa Dreptei (o disidență liberală) și PMP (extraparlamentar) a reclamat un atac la adresa democraţiei, pe care spune că va încerca să-l împiedice folosind toate pârghiile legale. Alianţa pentru Unirea Românilor a afirmat, la rându-i, că democraţia a fost oficial ucisă de liderii PSD – Marcel Ciolacu şi PNL – Nicolae Ciucă, pe care îi acuză că sunt disperaţi să rămână la putere pentru următorii zece ani de stabilitate iluzorie.

     

    Doi ani de la invazia Ucrainei… CSAT ia decizii

    Convocat de președintele țării, Klaus Iohannis, săptămâna aceasta a avut loc, la București, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Principala temă – grava situaţie de securitate din regiunea Mării Negre și implicaţiile pentru România. În acest context, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a forţelor armate române, precum şi un set de acţiuni destinate consolidării sistemului naţional de securitate cibernetică. Pentru România, războiul din Ucraina vecină menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii, dar şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră – s-a spus în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. De aceea, membrii săi au analizat măsurile luate, deja, pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei şi au discutat despre acţiunile suplimentare care se impun ca urmare a agravării situaţiei de securitate din regiune. Au dispus, totodată, ca România să continue demersurile diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare din Ucraina, ce a debutat acum doi ani, pe 24 februarie 2022.

     

    România a condamnat uciderea opozantului rus Alexei Navalnîi

    Ministerul român de Externe l-a convocat, zilele acestea, pe ambasadorul rus la București în legătură cu moartea subită, într-o închisoare de la Cercul Polar, a politicianului rus de opoziţie de 47 de ani, Aleksei Navalnîi. Răspunderea pentru moartea lui Navalnîi revine exclusiv autorităţilor ruse – i-a transmis diplomatului reprezentantul Ministerului de Externe, care a cerut o investigaţie transparentă, independentă şi cuprinzătoare cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul. A fost menţionată şi obligaţia morală a autorităţilor ruse de a transmite neîntârziat familiei trupul neînsufleţit al lui Aleksei Navalnîi. În România, președintele Klaus Iohannis şi alţi înalți demnitari români şi-au exprimat tristeţea pentru moartea politicianului rus de opoziţie. Iar zeci de persoane au fost prezente cu flori şi lumânări în faţa sediului Ambasadei Rusiei la București, cu mesajul “pentru democraţie trebuie să luptăm tot timpul!”.

     

    Vești bune pentru românii stabiliţi în Spania

    Românii stabiliţi în Spania au primit, săptămâna aceasta, o veste bună: vor putea avea, din acest an, dublă cetăţenie, după cum au anunţat, la finalul întâlnirilor cu oficiali de la Madrid, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Comisiei pentru politica externă, Titus Corlăţean. Guvernele celor două ţări mai au, însă, de parcurs unele aspecte tehnice, au declarat cei doi. De aceea, documentul ar urma să fie parafat cu ocazia vizitei premierului spaniol, Pedro Sánchez, în România. Dubla cetăţenie este un subiect important pentru comunitatea de români din Spania. În prezent, ei trebuie să renunţe la cetăţenia română, ca să o obţină pe cea a statului iberic. Spania are, deocamdată, înţelegeri privind dubla cetățenie doar cu vecinii săi, Franţa şi Portugalia. Românii formează a doua comunitate străină din Spania ca mărime, după cea marocană. Numărul lor ar depăși 1 milion.

     

    Calificări la JO Paris 2024

    Naționala masculină de polo a României merge la Jocurile Olimpice de la Paris din vara aceasta și, potrivit tragerii la sorţi, va face parte din Grupa A, alături de Croaţia, Italia, Grecia, Statele Unite şi Muntenegru. Echipa a încheiat Campionatele Mondiale de luna aceasta de la Doha, din Qatar, pe poziția a zecea şi doar prezența între primele opt i-ar fi asigurat biletul olimpic. Africa de Sud, care era calificată din postura de cea mai bună echipă de pe continentul său, a declarat forfait pentru Paris. Astfel, România, echipa cel mai bine clasată dintre cele necalificate, a urcat pe tabloul olimpic. Pe de altă parte, selecţionata feminină a României a fost învinsă de formaţia Japoniei, joi, în sferturile de finală ale Campionatelor Mondiale de tenis de masă pe echipe de la Busan, din Coreea de Sud. România a ratat medalia la Busan, însă, odată cu accederea în sferturi, a obţinut biletele pentru Olimpiada de la Paris.

  • Jurnal românesc – 22.02.2024

    Jurnal românesc – 22.02.2024

    ***Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat pe 21 februarie sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. Asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate pot trimite cererile de finanțare și documentele prevăzute în Ghidul de finanțare 2024.

    “Continuăm munca din ultimii doi ani, de a susține românii din afara granițelor, prin deschiderea unei noi sesiuni de finanțări nerambursabile. Am un angajament ferm de solidaritate, dialog și sprijin față de toți românii, menit să întărească legăturile dintre cei plecați departe de țară și cei din patria mamă. Proiectele DRP rămân direcționate către conservarea și protejarea identității românești, peste tot unde cetățenii noștri au ales să trăiască. Vă invit să accesați noul ghid destinat solicitanților de sprijin financiar și să vă implicați cât mai mult în susținerea românilor de pretutindeni!”, a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu.

     

    Ghidul cuprinde șase programe de finanțare: Educație, Cultură, Societatea civilă, Mass-media, Spiritualitate și Tradiție și Comunitate. În cadrul sesiunii de finanțare 2024, un solicitant poate depune cel mult două proiecte, cu condiția ca acestea să se încadreze în programe diferite. Termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare este 31 martie.

     

    ***Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe Luminiţa Odobescu, la 21 februarie, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe în legătură cu decesul subit în închisoare al politicianului rus de opoziţie Alexei Navalnîi. Răspunderea pentru moartea lui Navalnîi revine exclusiv autorităţilor ruse, i-a transmis reprezentantul Ministerului de Externe, care a cerut o investigaţie transparentă, independentă şi cuprinzătoare cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul. A fost menţionată şi obligaţia morală a autorităţilor ruse de a transmite neîntârziat familiei trupul neînsufleţit al lui Aleksei Navalnîi. Convocarea ambasadorului rus reflectă poziţia consecventă a României de condamnare a încălcărilor masive şi sistematice ale drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în Federaţia Rusă, respectiv solicitările de respectare de către Federaţia Rusă a angajamentelor asumate la nivel internaţional în acest domeniu, precizează un comunicat MAE. După moartea opozantului rus la doar 47 de ani, în închisoarea de la Cercul Polar, ambasadorii ruşi din mai multe capitale occidentale au fost convocaţi la minsterele de Externe din ţările unde sunt acreditaţi.

     

    ***A IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Odesa, devenit itinerant din cauza războiului din Ucraina, se desfăşoară, de joi până duminică, la Bucureşti, în program fiind incluse peste 20 de evenimente – recitaluri poetice, dezbateri, proiecţii de filme şi momente muzicale. Fondat în 2015, Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa şi-a propus să sublinieze efervescenţa culturală şi caracterul internaţional al oraşului şi să contribuie la consolidarea legăturilor sale cu alte metropole culturale din Europa şi de pe alte continente. Programul fiecărei ediţii în parte exprimă acest deziderat, atât prin selecţia scriitorilor invitaţi, cât şi prin temele de dialog, o importanţă deosebită în arhitectura programului festivalului ocupând-o panoramarea spaţiului cultural din zona Europei de Est şi a regiunii Mării Negre. Până în prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul festivalului.

     

    ***Pentru a marca Ziua Națională “Constantin Brâncuși”, ICR Tel Aviv va organiza și găzdui, în data de 29 februarie, o seară comemorativă dedicată sculptorului român, dar şi regizorului Pavel Constantinescu / Ben Iosef Pavel. Evenimentul, desfășurat în limba română, va cuprinde proiectarea a două filme de scurt metraj. Este vorba despre Procesul Păsării – documentar despre procesul intentat de către Constantin Brâncuși autorităților americane care au cerut taxe vamale pentru opera sa în bronz Pasărea Măiastră, considerând că este un echipament industrial, respectiv Ovoidul – scurtmetraj despre sculptura omonimă a lui Constantin Brâncuși, care explică o parte din caracteristicile acestei forme ce apare și în alte sculpturi ale maestrului. Ambele pelicule sunt regizate de Pavel Constantinescu. Manifestarea va mai cuprinde lecturi din volumul “Un cineast față în față cu lumea contemporană” de Pavel Constantinescu, cât și un capitol din volumul autobiographic Mall, de Marcu Simionovici, dedicat regizorului român.

  • Politica UE față de Rusia: perspectiva Comisiei

    Politica UE față de Rusia: perspectiva Comisiei

    Relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă sunt, în acest moment, la cel mai scăzut nivel din istorie și s-au deteriorat constant mai ales începând cu toamna lui 2013, când Rusia a forțat practic regimul Ianukovici din Ucraina să renunțe în ultimul moment la semnarea Acordului de asociere la UE. Au urmat o serie de acțiuni care au dus la o accentuare constantă a tensiunilor. Printre acestea se numără anexarea peninsulei ucrainene a Crimeii, războiul din Donbass, în care forțele separatiste au fost sprijinite de Moscova, tentativele de amestec în alegerile din unele țări europene, campaniile de fake news și dezinformare lansate de Rusia în momente precum criza refugiaților și campania pentru Brexit, asasinate și alte operațiuni de care au fost suspectate serviciile secrete rusești pe teritoriul european, persecutarea opoziției din Rusia.

    Bruxellesul a răspuns cu unele sancțiuni, dar a vrut și să dea o șansă dialogului, astfel încât șeful diplomației europene, Josep Borrell, s-a deplasat la Moscova la începutul lunii februarie. Kremlinul a ales să răspundă la această mână întinsă prin trei acte care au fost interpretate de majoritatea analiștilor drept o umilire a lui Borrell (și, implicit, a UE): aducerea opozantului Alexei Navalnîi în fața instanței, expulzarea unor diplomați europeni și un adevărat rechizitoriu ținut în conferința de presă Serghei Lavrov – Josep Borrell. A devenit clar că nu se poate pune problema unei normalizări a relațiilor, iar acest lucru a fost recunoscut recent și de Josep Borrell, atunci când a prezentat recomandările comune ale Comisiei și biroului său cu privire la politica față de Rusia:

    În circumstanțele actuale, credem că un parteneriat reînnoit care să ne permită să atingem întregul potențial al relației noastre cu Rusia reprezintă o perspectivă îndepărtată. De aceea Uniunea Europeană trebuie să fie realistă și să se pregătească pentru o deteriorare și mai mare a relației cu Rusia, care este deja, la cel mai scăzut nivel din istorie, întrucât această deteriorare reprezintă acum cea mai probabilă evoluție. Pe de altă parte, trebuie să ne propunem să explorăm căi de a schimba treptat actuala dinamică, astfel încât să ajungem la o relație mai predictibilă și mai stabilă.


    Șeful diplomației europene propune, împreună cu Comisia, 5 principii care să stea la baza relației cu Rusia: implementarea completă a acordurilor de la Minsk, consolidarea relațiilor cu partenerii estici și alți vecini ai UE, întărirea rezilienței UE, contacte cu Rusia pe anumite probleme de interes și formarea de legături pentru sprijinirea societății civile ruse. Aceste 5 principii vor fi urmărite printr-o combinație de riposte, constrângeri și oferte de discuții și cooperare, se mai arată în recomandările privind politica față de Rusia.


  • Criza în relațiile UE – Rusia

    Criza în relațiile UE – Rusia

    Moscova a afirmat că diplomații – din Germania, Polonia și Suedia – au participat la manifestații ilegale, la Moscova și Sankt Petersburg, organizate pentru susținerea opozantului Alexei Navalnîi pe 23 ianuarie. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, când a revenit în Rusia după ce a stat mai multe luni în Germania, unde a fost spitalizat în urma unei tentative de asasinat; potrivit unei investigații pe care opozantul a publicat-o, în spatele otrăvirii sale s-ar fi aflat serviciile secrete rusești. Practic, Navalnîi a ajuns la închisoare pentru faptul că a fost transportat în afara țării pentru a i se salva viața. În tot acest context legat de Navalnîi, Josep Borrell s-a deplasat la Moscova în ciuda faptului că au existat suficiente voci care au considerat vizita sa ca fiind inoportună.

    Șeful diplomației europene a explicat însă în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că UE este cel mai important partener comercial și, totodată, investitor străin al Rusiei, care este cel mai mare dintre vecinii săi. Aceste fapte – și altele – determină Bruxellesul să acorde o importanță specială relației cu Moscova, a mai spus Borrell, care a admis că relația este una dificilă și departe de ce s-a sperat că va deveni în anii ’90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. A fost menționat direct cazul lui Alexei Navalnîi și, în treacăt, s-a vorbit despre chestiuni pe care UE le consideră esențiale pentru o relație viitoare – statul de drept, drepturile omului, societatea civilă și libertățile politice. Borrell a insistat însă pe zonele în care se poate coopera, de la lupta împotriva pandemiei de COVID-19 la eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice.

    A fost, practic, o mână întinsă Moscovei, în ciuda tensiunilor existente între cele două părți. Moscova a răspuns însă prin expulzarea celor trei diplomați europeni, un gest care poate fi privit ca o provocare directă adresată UE. Șeful diplomației europene a fost imediat ținta criticilor, unele dintre cele mai virulente venind din partea grupului Renew din Parlamentul European, al cărui lider, Dacian Cioloș, a scris că Josep Borrell trebuie să vină cu explicați în fața Parlamentului European pentru «palma pe obrazul Europei ».

    Un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă arată că Josep Borrell a condamnat ferm expulzarea celor trei diplomați și adaugă că, în opinia acestuia, canalele diplomatice trebuie să rămână deschise, mai ales atunci când relațiile sunt departe de-a fi satisfăcătoare.


  • Reacţii după arestarea disidentului rus Alexei Navalnîi

    Reacţii după arestarea disidentului rus Alexei Navalnîi

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut duminică autorităţilor ruse să îl elibereze imediat pe disidentul Alexei Navalnîi. Acesta a fost reţinut duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Deşi ştia că ar putea fi arestat la sosirea în Rusia, el a revenit de la Berlin, unde fusese internat în spital din august 2020 după otrăvirea cu agentul neurotoxic Noviciok. Autoritatea penitenciară din Rusia a confirmat arestarea. Arestarea lui Alexei Navalnîi la sosirea la Moscova este inacceptabilă, a scris Michel pe Twitter.



    Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat duminică seară autorităţile ruse să respecte drepturile lui Alexei Navalnîi şi a cerut eliberarea lui imediată, potrivit unui mesaj pe Twitter.



    Pe de altă parte, preşedintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, fostul premier român Dacian Cioloş, a condamnat pe Twitter arestarea lui Navalnîi, pe care a catalogat-o drept «laşă». Uniunea Europeană trebuie să facă tot posibilul pentru a sprijini democrația și să impună costuri celor care subminează drepturile omului în Rusia, a adăugat Cioloş.



    La rândul său, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a scris pe Twitter: «Reținerea liderului opoziției ruse la întoarcerea în Rusia după ce și-a revenit după otrăvirea cu Noviciok este inacceptabilă. Represiunea împotriva opoziției, doar pentru că este opoziție, este pur nedemocratică».