Radio România Internațional

Tag: Alexis Tsipras

  • Nachrichten 02.11.2018

    Nachrichten 02.11.2018

    Sofia: Die rumänische Premierin Viorica Dăncilă hat beim Gipfel Rumänien-Bulgarien-Serbien in Warna erklärt, die drei Staaten sollten mehr im Bereich energetische Sicherheit, insbesondere durch die Diversifizierung der Versorgungsquellen machen. Ministerpräsidentin Dancila bekräftigte im Anschluss das Interesse Rumäniens für die Bildung einer Arbeitsgruppe, die die Machbarkeitsstudien für den Bau einer neuen Autobahn in der Region und neuer Brücken über der Donau überprüfen soll. Am Treffen in Warna nahmen ihre Gegenüber von Bulgarien und Griechenland, Boiko Borisov und Alexis Tsipras, sowie der serbische Staatschef Aleksandar Vucic und der israelische Premier Benjamin Netanyahu teil. Vorher hatten sich die Premierminister aus Rumänien und Israel auf die Organisierung eines Wirtschaftsforums geeinigt, das der Knüpfung von Kontakten im Geschäftsbereich gewidmet werden soll.



    XXX : Die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu hat erneut erklärt, dass die rumänischen Behörden kein großes Finanzierungsprojekt außer der Ubahn-Linie M6 in Bukarest vorgelegt haben, um europäische Finanzmittel zu beantragen. Bukarest habe alle Termine längst verpasst, an denen es Projekte für Regionalkrankenhäuser und drei Autobahnen vorlegen sollte, sagte die rumänische EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu.



    Bukarest: Der rumänische Verteidigungsminister Mihai Fifor hat am Freitag erklärt, Rumänien habe seine Ziele hinsichtlich der Ausstattung der Armee für 2018 erzielt. Fifor hob hervor, Rumänien sei ein verantwortungsvoller Partner der NATO und fügte hinzu, es sei das zweite Jahr, in dem die Regierung 2% des BIP der Verteidigung zuteile. Der rumänische Verteidigungsminister sagte desweiteren, die rumänischen Soldaten seien weiterhin in Kriegsschauplätzen, bzw in Polen, im Rahmen einer NATO-Partnerschaft präsent.



    Bukarest: Die Vorsitzenden der Regierungskoalition PSD – ALDE sind am Freitag zusammengekommen, um die Haushaltsanpassung für dieses Jahr und den Haushaltsplan für das kommende Jahr zu besprechen. An Gesprächen beteiligte sich auch der Finanzminister Eugen Teodorovici. Auf der Agenda der Gespräche stand zudem die Gründung eines Souveränen Fonds für Entwicklung und Investitionen. Gesprochen wurde zudem über die Unternehmen, die sich daran beteiligen sollen, die Reduzierung der Zahl der Stellen in Ministerien und staatlischen Agenturen und eine eventuelle Erhöhung des Mindestlohns bis zum 1. Dezember.



    Bukarest: Die Schweiz soll ab Mai 2019 alle Arbeitseinschränkungen für rumänische Arbeitnehmer abschaffen, hat am Donnerstag in Bukarest der Bundespräsident der Schweiz Alain Berset bei einem Treffen mit seinem rumänischen Gegenüber Klaus Iohannis erklärt. Die Schweiz unterstütze zudem die Kandidatur Rumäniens für die Organisation für Zusammenarbeit und wirtschaftliche Entwicklung. Selbst wenn die Schweiz kein EU-Land ist, werde das Land Rumänien bei der EU-Ratspräsidentschaft unterstützen. Bukarest soll den EU-Ratsvorsitz ab dem 1. Januar 2019 übernehmen.

  • BCE – pregătiri pentru Brexit

    BCE – pregătiri pentru Brexit

    S-au împlinit, luna trecută, zece ani de la prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, catastrofa financiară de debut a crizei economice şi financiare mondiale, care şi-a atins apogeul în 2008. În timp ce din cam toate părţile lumii, analişti economici, dar şi unii lideri politici, lansează avertismente privind iminenţa unei noi crize, autorităţile europene spun că nu vor fi repetate aceleaşi greşeli.

    Premierul grec, Alexis Tsipras, anunţa, în august, o nouă eră pentru ţara sa, sfârşitul austerităţii şi al recesiunii. Încheierea cu succes a celui de-al treilea pachet de ajutor financiar internaţional a însemnat şi sfârşitul crizei, în ţara cea mai afectată din Uniunea Europeană.

    După ce Grecia a fost, ani la rând, vulnerabilitatea numărul unu a Uniunii, alţi nori negri acoperă acum cerul Europei: Brexitul, războiul comercial cu americanii, o nouă criză a refugiaţilor, proliferarea mişcărilor populiste şi extremiste.

    Negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – programate să se încheie luna acesta – sunt încă departe de un acord. Britanicii par să creadă că Uniunea Europeană a părăsit Marea Britanie, când, de fapt, a fost invers – afirma, ieri, într-un interviu pentru agenţia Reuters preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. El şi-a exprimat convingerea că poporul britanic nu a fost informat corespunzător privind consecinţele părăsirii blocului european. Dacă discuţiile nu merg în direcţia bună, avioanele britanice nu mai pot ateriza pe continent. Oamenii nu ştiau acest lucru şi ar fi trebuit să fie informaţi, a adăugat şeful Comisiei, în opinia căruia inclusiv miniştrii britanici abia acum descoperă câte semne de întrebare există.

    La o întâlnire cu membrii Comisiei Economice și Monetare din Parlamentul European, dedicată perspectivelor economice și monetare din zona euro, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, aprecia că economia europeană este stabilă, dar făcea şi unele observaţii: Astăzi, la zece ani de la declanșarea crizei financiare, există încă importante proiecte neterminate, mai ales în zona îmbunătățirii cadrului legislativ european în domeniul financiar. Eu cred că trebuie să profităm de cele câteva luni câte mai sunt din legislatura actualului Parlament European şi să accelerăm lucrurile. În ceea ce priveşte apropierea termenului de ieşire a Marii Britanii din Uniune, din punct de vedere financiar, impactul pe care îl așteptăm nu ar trebui să fie semnificativ. Vom vedea dacă se va încheia, până la urmă, un acord între Londra şi Bruxelles, sau, dimpotrivă, ne vom confrunta cu un aşa-numit Brexit dur. Tot ce pot să spun acum este că monitorizăm întregul proces. Cooperarea cu Banca Angliei este bună şi continuăm să ne pregătim.


    Mulţi desemnează, acum, Italia drept veriga slabă a zonei euro. Cu din ce în ce mai multe datorii acumulate, Italia are, de anul acesta, un guvern format din populişti şi extrema dreaptă, cu vederi diametral opuse de cele ale Bruxelles-ului. Primul lor buget, ce va fi anunţat peste câteva zile, ar putea deveni epicentrul volatilităţii financiare din zona euro, anticipează analiştii economici.


  • Viitorul Europei – dezbatere în plenul PE cu premierul elen Alexis Tsipras

    Viitorul Europei – dezbatere în plenul PE cu premierul elen Alexis Tsipras

    Alegerile europene de anul viitor reprezintă de fapt o luptă pentru a salva Uniunea Europeană de forțele politice care încearcă să o distrugă. Acesta a fost avertisment lansat, ieri, de premierul grec Alexis Tsipras de la tribuna Parlamentului European.

    Scrutinul European din mai va fi o luptă a principiilor și valorilor, forțele pro-europene împărțindu-se între neoliberalismul extremist și populismul de extremă dreaptă, a susținut premierul grec Alexis Tsipras în fața parlamentarilor europeni, în cadrul unei dezbateri despre viitorul Europei. Oficialul grec a invitat toate forțele progresiste, democratice și pro-europene să se unească de aceeași parte a istoriei, să formeze o platformă comună și să nu lase Europa să revină în trecut. El a atras atenția că apariția unor partide de extremă dreapta alimentează speculațiile că viitorul Parlament European va fi mult mai divizat decât cel actual.

    Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu extrem de multe provocări, inclusiv gestionarea migrației și a ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar, iar apariția unor formațiuni politice populiste, de extremă dreapta, care au generat deja dezacorduri interne în statele membre, ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului Uniunii, a subliniat șeful guvernului elen.

    Alexis Tsipras: Modul în care au fost gestionate până acum crizele financiară, a refugiaților și de securitate a demonstrat că există uriașe deficiențe și contradicții. Iar asta înseamnă că toate aceste crize ar putea deveni o criză structurală existențială pentru proiectul comunitar. Eşecul Uniunii Europene de a găsi soluţii democratice şi funcţionale la provocările actuale ar duce în mod inevitabil la triumful şovinismului şi la renaşterea conflictelor naţionaliste. Asta ar transforma continentul într-unul fragmentat, fără unitate, fără coeziune, fără rol sau perspectivă internaţională. De-a lungul crizei financiare, în loc să devină mai democratică folosindu-se de cadrul instituțional al Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană a devenit mai tehnocrată și mai concentrată asupra statelor naționale. Eşecul gestionării neoliberale a crizei economice a alimentat monstrul şovinismului şi al populismului de extrema dreaptă. Europa este cu adevărat amenințată nu de cei care luptă să o schimbe, ci de cei care luptă să o desfiinţeze, de cei care se opun idealurilor umaniste, solidarităţii şi colaborării între popoare.

    Premierul elen Alexis Tsipras este al nouălea lider din Uniunea Europeană care dezbate viitorul Europei alături de deputații europeni și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În seria dezbaterilor pe aceeași temă, găzduite de Strasbourg, va susține, pe 23 octombrie, un discurs în Parlamentul European și președintele României, Klaus Iohannis.


  • July 28, 2018

    July 28, 2018

    AIR SHOW – Baneasa International Airport is hosting today the 10th edition of the most impressive aviation event in Romania, Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition (BIAS). This years edition is devoted to the centennial of the Romanian nation state. Attending BIAS are 150 military and civilian aircraft, over 100 pilots and parachute jumpers from 13 countries – Romania, Turkey, Poland, Hungary, Britain, Germany, USA, Greece, Austria, Italy, Spain, the Czech Republic and Lithuania. Visitors are invited to watch elite demonstrations and air stunts, and to see the aircraft on display as part of the exhibition. The special guests are the aerobatics demonstration team of the Turkish Air Forces, the Turkish Stars, the only such team in the world using 8 supersonic fighter jets.




    NAVY – Three NATO military vessels are docked between July 28th and 31st at the Constanta military port at the Black Sea. After having stopped at the Burgas port in Bulgaria and Odessa in Ukraine, the Romanian dredger ‘Lt. Lupu Dinescu’, the Turkish mine sweeper ‘TCG Anamur’ and the German tender ‘FGS Rhein’ are in the third port these days, taking part in the multinational exercise BREEZE 18 in Bulgarian waters and in international Black Sea waters, as well as in joint naval exercises with Ukrainian vessels. Tomorrow, the Romanian, German and Turkish ships will be open to the general public.




    JUDICIARY – Serbia denied Romanias request for the extradition of its former MP Sebastian Ghiţă. The High Court of Justice in Belgrade also ruled that Ghita was eligible for asylum. Subject to several criminal cases pending in Romania, Sebastian Ghiţă left the country in December 2016. He was apprehended in April 2017 in Belgrade, while trying to use a forged Slovenian passport, and was subsequently released on bail.




    GREECE – The PM of Greece, Alexis Tsipras, has taken full political responsibility for the tragedy caused by the devastating wildfires east of Athens, which killed at least 87 people this week. Amid accusations of utter failure to protect the citizens, Alexis Tsipras promised a national plan to fight decade-long building code violations. Locals and tourists in Mati, a village 40 km from the capital city, mostly comprising holiday homes, died either in cars stuck on the narrow streets of the village, or trying to reach the sea shore and escape the fire. Many houses are no longer inhabitable. On Wednesday Romania sent two airplanes to support the Greek authorities.




    MOLDOVA – The Parliament of Moldova yesterday set February 24, 2019 as the date of the next parliamentary elections. The current term in office ends on November 30, and according to the national legislation elections must be held in the following 3 months, that is by the end of February 2019. The vote will be organized in the mixed electoral system, contrary to the recommendations of the Venice Commission. Under the Constitution of the Republic of Moldova, parliamentary elections are held every 4 years.




    ECLIPSE – Astronomy lovers and professionals on 4 continents last night watched the longest blood moon eclipse of the 21st Century. Across the world, millions looked up to see the Earth cast its shadow on the moon. The total eclipse lasted for 103 minutes. The spectacular event was visible in Romania as well. In Bucharest, hundreds of people, particularly youngsters and parents with young kids crowded to see the phenomenon at the Astronomical Observatory.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Grecia iese din programul de asistenţă financiară

    Grecia iese din programul de asistenţă financiară

    Grecia iese din luna august din programul de asistență financiară internațională. Se încheie astfel o perioadă de opt ani în care statul elen a fost sub atenta supraveghere a creditorilor externi.

    Încheierea programului de asistență financiară a fost posibilă după ce miniștrii de finanțe din zona euro au reuşit să ajungă la un acord pentru reducerea datoriei Greciei.

    Înțelegerea prevede prelungirea cu zece ani a scadenţei unor împrumuturi de 96 de miliarde de euro. Totodată, maturitatea creditelor a fost prelungită din 2023 până în 2033.

    Nu în ultimul rând va fi majorată ultima tranşă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca ţara să-şi construiască rezerve de numerar necesare în următoarele luni. Germania a fost reticentă în privinţa acestei majorări, dar în final a acceptat creşterea sumei de la 11,7 la 15 miliarde de euro.

    La reuniunea de la Luxemburg, miniștrii de finanțe dinzona euro au salutat ‘acordul istoric’, după opt ani în care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în faliment şi a suferit cea mai gravă recesiune a oricărei economii europene din timpurile moderne.

    Este un moment istoric. Criza elenă se încheie. Am ajuns în sfârșit la capătul unui drum lung și dificil. Este un moment istoric pentru Grecia mai ales, pentru că au fost opt ani de eforturi și sacrificii care se încheie. Un nou capitol se deschide. Dar și pentru zona euro este un moment important pentru că încheierea programului pune capăt în mod simbolic unei crize existențiale pentru moneda unică europeană a cărei integritatea fost amenințată. A fost însă o criză căreia i-a supraviețuit. Este o adevărată satisfacție să vezi această țară pregătită în sfârșit să iasă din această perioadă de asistență fianciară și să să îi vedem pe prietenii noștri greci regăsindu-și speranța, a afirmat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

    Acordul era vital pentru a-i reasigura pe investitori că datoria Greciei este sustenabilă, înainte ca Atena să revină pe pieţe pentru a-şi finanţa cheltuielile.

    ‘Grecia a trecut în altă etapă. Toţi am făcut eforturi deosebite pentru a finaliza cu încredere al treilea program de asistenţă financiară‘, a afirmat ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos.

    Acest acord pune capăt unei incertitudini şi garantează revenirea la o normalitate a Greciei în Europa. Grecia iese definitiv din memorandumuri şi din austeritate, iar acest lucru înseamnă că sacrificiile nu au fost în zadar, a afirmat și premierul elen, Alexis Tsipras.

    Evoluţia economică a Greciei va fi însă și de acum încolo monitorizată de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. De altfel, directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a afirmat că ‘încă are unele rezerve’ privind sustenabilitatea datoriei pe termen lung a Greciei.

    În cei opt ani de asistență financiară, Grecia a beneficiat de peste 273 de miliarde de euro. În schimbul ajutorului a trebuit însă să pună în practică numeroase reforme, adesea dureroase, să reducă pensiile și salariile din sectorul public.


  • Réunion quadrilatérale Roumanie – Bulgarie – Grèce – Serbie

    Réunion quadrilatérale Roumanie – Bulgarie – Grèce – Serbie

    Réunis à Bucarest, les premiers ministres roumain, Viorica Dăncilă, grec, Alexis Tsipras et bulgare, Boiko Borisov, ainsi que le président serbe, Aleksandar Vučić, se sont penchés sur les projets communs d’infrastructure, la participation au développement régional, le renforcement du dialogue et la meilleure coopération au sein de l’UE, qui représentent autant d’objectifs pour les quatre leaders mentionnés. Mme Viorica Dăncilă a souligné le fait que la Roumanie, la Grèce, la Serbie et la Bulgarie partagent le même intérêt pour le développement réciproque et celui régional et a réaffirmé le soutien de Bucarest au parcours européen de Belgrade. Elle a une fois de plus assuré le premier ministre Boiko Borisov que la Roumanie appuyait les objectifs de la présidence bulgare du Conseil de l’UE, pour laquelle les Balkans occidentaux ont un rôle important.

    Par ailleurs, la cheffe du cabinet de Bucarest a salué la présence de son homologue grec, Alexis Tsipras, qui effectuait sa première visite à Bucarest. La Roumanie, qui estime que la Grèce est un de ses partenaires clés dans la région, souhaite développer la coopération bilatérale, a-t-elle déclaré. Le président serbe, Aleksandar Vučić, a affirmé, lui, que son pays ne pouvait pas remplir l’objectif de l’adhésion à l’UE sans l’appui de la Roumanie, de la Grèce et de la Bulgarie.

    Le leader de Belgrade a également exprimé son intérêt pour l’amélioration de l’infrastructure routière dans les quatre pays. Dans ce contexte, il a évoqué les projets de construction d’autoroutes dans l’ouest de la Roumanie et de certaines autres censées relier la Serbie à la Bulgarie et à la Macédoine. Le premier ministre bulgare, Boiko Borisov, a lui aussi mis en exergue l’importance des projets d’infrastructure. Il a rappelé la construction, à Roussé, d’un nouveau pont sur le Danube, entre la Roumanie et la Bulgarie, projet proposé par la cheffe du gouvernement romain et précisé qu’une future autoroute devrait relier les capitales des deux pays, Sofia et Bucarest. Boiko Borisov a par ailleurs mentionné le projet d’interconnexion entre le port grec de Thessalonique et les ports maritimes de Bulgarie et de Roumanie et l’amélioration de la connectivité avec Belgrade, Bratislava et Skopje.

    Le premier ministre grec, Alexis Tsipras, a plaidé en faveur de l’avenir européen des Balkans occidentaux et souligné l’importance de l’interconnexion régionale. Il a également affirmé qu’il fallait attirer des investisseurs dans le domaine des transports ferroviaire, maritime et routier. Athènes considère comme prioritaire la connexion entre les ports du nord de la Grèce et les ports sur la Mer noire et sur le Danube, tout comme les liaisons ferroviaires et routières entre Thessalonique, Sofia et Bucarest. La prochaine réunion quadripartite de haut niveau Roumanie, Grèce, Bulgarie et Serbie se tiendra en juin à Athènes.

  • Reuniune România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Reuniune România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Primul
    ministru român, Viorica Dăncilă, a fost gazda reuniunii cvadrilaterale la care
    au participat omologii ei din Grecia, Alexis Tsipras, şi Bulgaria, Boiko
    Borisov,     precum şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić. Proiecte comune de
    infrastructură    , participare la dezvoltarea regiunii, dialog consolidat şi o mai
    bună cooperare în interiorul Uniunii Europene sunt obiective pe care cei 4
    lideri le-au reconfirmat la Bucureşti.

    Premierul Viorica Dăncilă a subliniat că
    România, Grecia, Serbia şi Bulgaria alcătuiesc un format care promovează
    dezvoltarea reciprocă şi a regiunii în Uniunea Europeană    . Ea a reafirmat că
    România sprijină Serbia pe drumul ei spre Uniunea Europeană. Pe premierul Boiko
    Borisov, doamna Dăncilă l-a reasigurat de sprijinul pentru obiectivele
    preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, în care Balcanii de Vest au un rol
    important. Premierul român a salutat, totodată, prima vizită a omologului elen,
    Alexis Tsipras, la Bucureşti, Ea a spus că Grecia este un partener cheie pentru
    România în regiune şi că doreşte dezvoltarea cooperării bilaterale.

    Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a afirmat că ţara nu-şi poate atinge
    obiectivul aderării la Uniunea Europeană fără sprijinul României    , Greciei şi
    Bulgariei. Liderul de la Belgrad s-a arătat, pe de altă parte, interesat de îmbunătăţirea
    infrastructurii rutiere dintre cele patru state. La acest capitol, a menţionat
    proiectele unor autostrăzi în partea de vest a României şi a unora care să lege
    Serbia de Bulgaria şi, respectiv, Macedonia.

    Convins, la rândul său, că
    formatul în care se află cele 4 state este unul de succes, premierul bulgar,
    Boiko Borisov, a insistat şi el asupra proiectelor de infrastructură, devenită
    leit motivul cvadrilateralei de la Bucureşti. Boiko Borisov a amintit de proiectul
    construcţiei unui nou pod peste Dunăre, la Ruse    , proiect propus de şefa
    guvernului român, şi de o viitoare autostradă care să lege Sofia de Bucureşti. Şeful
    guvernului bulgar doreşte, de asemenea, conectarea portului grec Salonic cu
    porturi maritime din Bulgaria şi România şi îmbunătăţirea conectivităţii cu
    Belgrad, Bratislava şi Skopje.

    Premierul elen, Alexis Tsipras, a pledat pentru
    construirea unui viitor european pentru Balcanii de Vest şi a subliniat
    importanţa interconectării ţărilor din regiune şi atragerii de investitori în
    transportul feroviar, maritim şi rutier. Atena consideră prioritare conexiunea
    dintre porturile din nordul Greciei şi cele de la Marea Neagră şi Dunăre    ,
    interconectarea cu sistemul de transport feroviar şi legăturile rutiere dintre
    Salonic, Sofia şi Bucureşti.

    Următoarea întâlnire la nivel înalt dintre
    România, Grecia, Bulgaria şi Serbia va avea loc în luna iunie, la Atena.

  • September 21, 2015 UPDATE

    September 21, 2015 UPDATE

    The ruling coalition in Romania Monday decided to continue to support the Social Democrat Victor Ponta as PM. His situation was analysed by the National Executive Committee of the Social Democratic Party, the main party in the ruling coalition, after on Thursday the anti-corruption prosecutors formally indicted him for offences committed prior to his appointment as prime minister, when he was a lawyer. Victor Ponta faces charges of forgery, accessory to tax evasion and money laundering, in a corruption case involving contracts signed by the Turceni and Rovinari power companies. Ponta has repeatedly denied the charges. Meanwhile, the National Liberal Party, the main opposition party in Romania, Monday tabled a no-confidence motion on the governments lack of credibility as a result of Prime Minister Victor Pontas legal problems. The motion will be read out in Parliament on Wednesday, and the vote is scheduled for September 29. For the motion to pass, it needs 276 votes in Parliament. The proceedings against the prime minister and four other individuals, including the Social Democrat Senator Dan Sova, were initiated on Monday at Romanias Supreme Court.



    A joint meeting of the cabinets of Romania and the Republic of Moldova will be held on Tuesday in the Romanian Black Sea resort of Neptun. According to a news release issued by the Romanian government, special attention will be given to ways to carry on energy infrastructure projects, to ensure the inter-connection of the national electricity and natural gas systems. Other joint projects, in the field of transportation, agriculture, healthcare and education, will also be discussed. During the joint meeting, talks will also focus on the financial difficulties that the Republic of Moldova is experiencing, on Chisinaus efforts to stabilise the banking system and to sign an agreement with the IMF. On the other hand, Romania will reiterate its strong support for Moldovas European accession efforts.



    The Romanian deputy PM and Interior Minister, Gabriel Oprea, takes part on Tuesday in Brussels in an extraordinary Justice and Home Affairs Council focusing on the migration issue. He announced that Romania stands by its position as regards the number of migrants it can receive, namely 1,785 people, and if a vote is held, Romania will vote against mandatory relocation quotas. On Wednesday, also in Brussels, a special summit of the EU heads of state and government will be held, in an attempt to find solutions to the current migrant crisis in Europe. Many EU countries, particularly the central and east-European ones, oppose the mandatory redistribution of the 160 thousand migrants. The German Chancellor Angela Merkel has called on EU leaders to share the responsibility for the most serious migration crisis since the Second World War.



    The Romanian authorities are making preparations for the possible arrival of refugees in Romania. According to the interior ministry, an exercise is carried out in the western county of Timis, near the border with Serbia, related to the creation of temporary refugee camps. These military-type shelters are guarded by security forces and may accommodate hundreds of people. Meanwhile, the Romanian interior ministry Monday tabled a bill imposing harsher penalties for migrant smugglers. The bill increases the minimum penalty from 3 to 5 years in prison and the maximum one from 10 to 12 years. The proceeds from people trafficking operations are also to be seized. This initiative is designed to deter the recruitment, transport and people smuggling across the Romanian border.



    Romanias president Klaus Iohannis Monday received the new US ambassador to Bucharest, Hans Klemm, who also had a meeting with the Romanian Foreign Minister Bogdan Aurescu. According to the Foreign Ministry, the two discussed the bilateral political and military cooperation, means to broaden the economic cooperation, and aspects related to regional stability and security, with a focus on developments in Romanias neighbouring regions. Hans Klemm said that during his term he would focus on developing Romanian-American economic ties and providing assistance to Romania in the fight against corruption. Mark Gittenstein was the latest US ambassador to serve in Romania, his term ending in December 2012. Since then, the US embassy in Bucharest has been run by a charge daffaires.



    The European Commission President Jean-Claude Juncker Monday called on the radical left-wing Syriza partys Alexis Tsipras, elected PM on Sunday, to maintain the stability of the country and comply with the reform calendar undertaken by Greece. Alexis Tsipras left-wing Syriza party won Sundays early elections in Greece, and will have 145 out of the 300 seats in Parliament, according to the final vote count. The Conservative leader Vangelis Meimarakis, Tsipras main rival, whose party will have 75 seats in Parliament, has conceded defeat. Alexis Tsipras said he would try to form a new ruling coalition together with the small right-wing Independent Greeks Party (10 seats in Parliament) in order to implement Greeces third bailout agreed in July in exchange for 86 billion euros.

  • Griechenland steht vor der Pleite

    Griechenland steht vor der Pleite

    Die Europäer pendeln zwischen Unruhe und Verzweiflung. Mehr al die Hälfte der Deutschen äußert sich für ein ‚Grexit – für den Euro- Austritt Athens, das vor der Pleite ist. Griechenland muss am 30. Juni dem IWFs rund 1,5 Milliarden Euro zurückzahlen. Die Schatzkammer ist leer, was die Deblockierung der 7,2 Milliarden Euro, die die Kreditgeber, der IWF und die EU, Griechenland im vergangenen Jahr unter einer Bedingung verprochen haben, fordert. Griechenland muss Sparmaßnahmen treffen und mehrere Reformen durchsetzen. Eine wichtige Reform ist jene im Rentensektor. Während die Deutschen für Sparmaßnahmen und strenge Regeln pledieren, behaupten die Griechen, es sei illegitim, dass jemand ihnen eine Wirtschafts- und soziale Politik aufzwingt. Die Griechen setzen aber auf die europäische Solidarität. Es reicht! – sagen die Europäer, die diese Tage eine Lösung der letzten Chance zu finden versuchen. Am Donnerstag haben die Finanzminister der Eurozone schlussfolgert, sie können die Hilfsgelder nicht freigeben. Die Staats– und Regierungschefs der Euroländer wurden für Montag aber in Brüssel aufgerufen, die Lage Griechenlands auf höchster politischer Ebene zu besprechen.




    Der Sommergipfel ist für Ende Juni geplant. Die Parlamente der Gemeinschaftsstaaten verfügen nicht über die Zeit, die Finanzhilfe zu genehmigen. Ohne die Hilfe kann Grichenland dem IWF das Kredit nicht zurückzahlen und riskiert zahlungsunfähig zu werden. Die geschäftsführende Direktorin des IWFs Christine Lagarde, sagte ganz klar, ein zeitliches Entgegenkommen bei der Rückzahlung der Schulden sei ausgeschlossen. Athen sucht Lösungen und pendelt zwischen West und Ost, genauer gesagt zwischen EU und Russland, das seine wirtschaftlich-finanzielle Fähigkeit beweisen will. Die Sanktionen, die Europa wegen der Ukrainekrise gegen Russland getroffen hat, hätten Russland nicht geschwächt.




    Das Treffen in Sankt Petersburg an diesem Wochenende zwischen dem griechischen Premierminister Alexis Tsipras und dem russischen Präsidenten Wladimir Putin ist das zweite nach dem Treffen in Moskau im April. Putin hatte erklärt, sein Land sei bereit, Griechenland finanziell besonders durch Projekte in der energetischen Infrastruktur zu unterstützen. Es geht, um die Verlägerung der russisch–türkischen Gaspipeline Turkish Stream des russischen Gasriesen Gazprom, ein Projekt, das 2014 lansiert wurde. Washington hat schon Missbilligung über der Teilnahme Athens geäußert.