Tag: Alianta pentru Centenar

  • Alianţa pentru Centenar

    Alianţa pentru Centenar

    Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza – ales, cu
    o saptămâna înainte, domnitor al Moldovei – era votat, în unanimitate, şi de
    Adunarea Electivă de la Bucureşti drept suveran al Tării Româneşti şi proclamat
    domn al Principatelor Unite. Domnia lui Cuza (1859 – 1866) a pus, prin
    reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. În
    1918, procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin unirea cu
    Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească
    aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine.
    În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România pierdea,
    însă, Basarabia şi Bucovina.

    În 2018 se împlinesc, aşadar, 100 de ani de la Marea Unire, prilej cu
    care, la
    Palatul Parlamentului de la Bucureşti, a fost lansată Alianţa pentru Centenar.
    La ea au aderat aproximativ 100 de organizaţii civice din România, Republica
    Moldova şi diaspora, care îşi propun să organizeze evenimente şi acţiuni
    culturale sau cetăţeneşti pe parcurusul anului următor, dedicate Marii Uniri.
    În opinia preşedintelui Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George
    Simion sărbătoarea Centenarului de anul viitor nu este completă fără Basarabia. Noi ne-m propus o acţiune
    simbolică pentru luna august a anului viitor. Vom realiza un marş, pe jos, timp
    de o lună, de la capitala Unirii din 1918, Alba Iulia, până la capitala unirii,
    sperăm noi, din 2018, Chişinău.

    La rândul său, senatorul PSD Titus
    Corlăţean, prezent la evenimentul de la Palatul Parlamentului, consideră că
    idealul unitaţii naţionale este cât se poate de legitim, dar spune că pentru un
    astfel de proiect românesc este necesar sprijin extern. Idealul unităţii naţionale ţine de existenţa noastră
    şi este cât se poate de legitim. Nu poate fi negat de nimeni şi nu poate fi
    supus negocierilor. Ceea ce altora nu le-a fost refuzat, şi aici mă refer la
    exemplul unificării germane după căderea Zidului Berlinului, nu vedem de ce ar
    trebui să ne fie refuzat nouă. Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu toţi,
    inclusiv dintre partenerii noştri internaţionali, sunt extrem de entuziaşti
    pentru a vedea o Românie puternică.

    Organizațiile reunite în Alianța pentru Centenar
    își promit sprijin reciproc pentru realizarea proiectelor unioniste proprii sau
    a celor culturale ori sociale cu impact identitar. Printre acestea se numără mai multe campanii de informare în fiecare
    sat din stânga Prutului, lobby la Bruxelles și Washington și înființarea unui
    fond al Unirii.

  • Jurnal românesc – 21.08.2017

    Jurnal românesc – 21.08.2017

    La Bucureşti, a fost lansată Alianţa pentru Centenar, la care au aderat aproximativ 100 de organizaţii civice din România, Republica Moldova şi diaspora, care îşi propun un plan de acţiuni ce urmează să se deruleze în anul 2018. Coaliţia îşi propune să organizeze evenimente şi acţiuni culturale sau cetăţeneşti dedicate Marii Uniri. Printre proiectele avute în vedere pentru anul viitor se numără un marş în care participanţii vor parcurge pe jos distanţa dintre capitala Unirii, Alba Iulia, şi capitala Republicii Moldova, Chişinău, campanii de informare în fiecare sat din stânga Prutului, lobby la Bruxelles şi Washington şi înfiinţarea unui fond al Unirii.

    Un nou sediu al Direcţiei de Paşapoarte a fost deschis, luni, într-un mall din sectorul 6 al Bucureştiului. Noul centru a preluat activitatea a trei puncte de lucru din capitală, urmând să rămână deschise şi centrele din Pipera şi Piaţa Amzei. În toate sediile se vor elibera atât paşapoarte simple electronice, cât şi simple temporare. Noul sediu are 23 de ghişee, cetăţenii putând achita taxele la oficiile bancare şi poştale, tot din centrul comercial, cât şi din apropierea lui, iar programul va fi unul prelungit pentru această perioadă, de la 8:30 – 18:30. Deschiderea noului sediu are loc după ce numeroşi români din diaspora, care s-au întors acasă să-şi schimbe paşaportul, au reclamat faptul că au stat mai multe ore la coadă pentru a-şi depune documentele.

    Luni – Zilele Diasporei Nucet în judeţul Dâmboviţa, iar marţi acestea vor avea loc la Valea Stanciului, în judeţul Dolj. Între 24 şi 27 august Zilele Diasporei se vor desfăşura la Roman, iar pe 26 august la Codlea, în judeţul Braşov. Pe 27 august, Zilele Diasporei se vor sărbători la Râşnov şi în Arad. Zilele trecute, autorităţile din Buzău, unde 30% din populaţia activă este în străinătate în acest moment, au încercat să-i convingă pe românii plecaţi să se întoarcă acasă. Buzoienii de peste hotare au putut sta de vorbă cu autorităţile şi le-au împărtăşit din lupta cu birocraţia din România. Pe 19 august, românii întorşi în ţară s-au întâlnit la Corbi, în judeţul Argeş, iar pe 19 şi 20 august, la Dăbuleni, în judeţul Dolj. Au avut loc parade ale portului popular şi competiţii sportive, expoziţii şi spectacole.

    Cetăţenii din România şi celelalte state UE vor putea intra fără viză în Marea Britanie după Brexit, dar vor putea munci doar dacă vor îndeplini noile condiţii care ridică restricţii în faţa imigranţilor, anunţă The Guardian, citând un document guvernamental. Astfel, guvernul de la Londra ar vrea ca toţi cetăţenii UE să poată intra ca şi până acum în Marea Britanie pentru turism, dar fără a putea rămâne pe termen nelimitat. Documentul autorităţilor britanice ar urma să fie făcut public la finalul acestui an.

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti (AMOFM) pune la dispoziţia lucrătorilor români, calificaţi în domeniul hotelier-gastronomic, prin intermediul Reţelei Eures, 16 posturi în Germania, remunerate cu salarii între 1.800 şi 2.500 de euro brut/lună. Posturile sunt pentru: ospătari, bucătari, recepţioneri şi coordonator eveniment, respectiv lăcătuş. Pentru ocuparea posturilor se va organiza selecţie la Braşov pe 21 septembrie. Contractele de muncă pot fi pe durată determinată, de 12 luni, cu posibilitate de prelungire, sau pot fi permanente. Angajatorii pot asigura cazarea gratuit sau contra cost, dar pot oferi sprijin şi în vederea găsirii unei locuinţe.