Radio România Internațional

Tag: aliati

  • 20 de ani de parteneriat strategic româno-american

    20 de ani de parteneriat strategic româno-american

    Stabilite în 1880, relaţiile diplomatice cu Statele Unite au fost
    întrerupte în 1941, reluate în 1946, şi ridicate la nivel de ambasadă în 1964. În 1993, România
    beneficia din partea SUA de clauza naţiunii celei mai favorizate,
    iar zece ani mai târziu, Washingtonul îi acorda statutul de economie de
    piaţă.

    Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost iniţiat la
    11 iulie 1997, cu ocazia vizitei la Bucureşti a preşedintelui american de
    atunci, Bill Clinton. El a reprezentat un reper
    esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de
    sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice,
    militare şi administrative.

    Clasa politică din România a salutat la
    unison împlinirea a două decenii de la semnarea Parteneriatului strategic cu SUA,
    marcată, marţi, în Senat. Acesta reprezintă o recunoaştere a vocaţiei României de a
    participa alături de SUA la promovarea în întreaga lume a unui cadru de
    securitate stabil şi prielnic pentru cultura libertăţii, pentru domnia legii,
    pentru democraţia reprezentativă şi pentru piaţa liberă – se arată în textul
    declaraţiei adoptate, citită de preşedintele Senatului, Călin Popescu
    Tăriceanu. El a vorbit şi despre contribuţia pe care foştii preşedinţi ai
    României, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, dar şi ceilalţi lideri
    politici şi-au adus-o la semnarea şi consolidarea Parteneriatului.

    Călin Popescu Tăriceanu: România era atunci
    într-o zonă gri din care Parteneriatul strategic cu SUA a avut menirea să o
    scoată şi să o repună definitiv în concernul naţiunilor democratice şi libere,
    pentru ca apoi să-şi poată permite atingerea celui de-al obiectiv strategic:
    aderarea la UE.


    Prezent la eveniment, fostul preşedinte al României,
    Emil Constantinescu, a amintit de încrederea pe care SUA au acordat-o României
    în acel moment: Ce n-am avut în
    urmă cu 20 de ani şi ce am câştigat? Am câştigat garantarea securităţii
    naţionale de către prima putere militară a lumii a cărei credibilitate se
    bazează pe apărarea aliaţilor săi de orice agresiuni externe. Ce am avut şi ce
    am pierdut? Am pierdut solidaritatea naţională şi aceasta s-a întâmplat într-un
    mod aproape de neînţeles, după integrarea în NATO şi în UE.


    Marcarea a
    două decenii de Parteneriat strategic cu SUA reprezintă un gest corect politic
    şi necesar – a subliniat un alt fost preşedinte al României, Traian
    Băsescu: Având acest document ca
    document oficial al celor două state, acesta este invocat ori de câte ori
    există întâlniri la nivel înalt sau la cel mai înalt nivel, pentru că această
    decizie politică se aşază deasupra tuturor acordurilor pe care le avem cu SUA
    şi este perpetuată din preşedinte în preşedinte, din administraţie în
    administraţie, din parlament în parlament american.


    Declaraţia a fost adoptată în Senat cu
    unanimitate de voturi.

  • Securitate şi terorism

    Securitate şi terorism

    România nu are motive să ridice gradul de alertă
    teroristă, chiar în condiţiile multiplicării atentatelor din Europa, a declarat
    preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa de marţi a Consiliului Suprem de
    Apărare a Ţării. Potrivit SRI, gradul de alertă teroristă albastru-precaut, în
    care se află România, este echivalent cu faptul că informaţiile disponibile şi
    evenimentele recente indică un risc scăzut de producere a unui atac
    terorist.

    Klaus Iohannis: A
    fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României din perspectiva
    riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă. Am fost asigurat de toate
    instituţiile statului cu responsabilităţi în materie că nu există în acest
    moment raţiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă
    teroristă mai sus de unde este acum, la albastru-precaut.

    Klaus
    Iohannis a mai anunţat că, la Bucureşti, şi-a început activitatea un grup de lucru care va
    pregăti demersurile pentru constituirea brigăzii multinaţionale NATO sub
    comandă românească. Decizia înfiinţării brigăzii a fost luată la summitul de la
    Varşovia. Această entitate va intra în acţiune în primăvara anului viitor pe
    teritoriul României şi la ea ar urma să participe militari din şase state
    aliate. Potrivit oficialului român, deciziile adoptate în Polonia impun o
    aplicare deplină, eficientă şi rapidă, iar, în acest sens, toate instituţiile
    statului cu atribuţii în domeniu au fost lămurite în privinţa sarcinilor care
    le revin.


    De asemenea, şeful statului a precizat că România aşteaptă
    propunerile structurilor de planificare ale Alianţei în ceea ce priveşte Marea
    Neagră. ‘    Suntem în contact cu toţi aliaţii interesaţi, în vederea punerii în
    practică a deciziilor pe care putem să le numim istorice, de la Varşovia. Toate
    aceste măsuri şi toate demersurile României vin, practic, în sensul aplicării
    Strategiei Naţionale de Apărare şi a consolidării poziţiei ţării noastre’    , a
    adăugat Klaus Iohannis.


    În ceea ce priveşte Turcia, preşedintele român a
    declarat că în cadrul şedinţei CSAT a fost evaluată situaţia din această ţară
    după tentativa de lovitură de stat şi a precizat că acest stat va rămâne
    partener strategic al României, aliat indispensabil NATO şi un partener cheie
    al Uniunii Europene.


    Ca membru NATO, România este interesată de asigurarea
    securităţii şi stabilităţii în regiune, precum şi de respectarea spiritului
    democraţiei şi a statului de drept. România s-a poziţionat foarte clar faţă de
    tentativa de lovitură de stat, condamnând acţiunile împotriva ordinii
    constituţionale şi a instituţiilor democratice din Turcia.


    Şeful statului şi-a
    exprimat convingerea că autorităţile turce sunt conştiente de importanţa
    respectării instituţiilor şi valorilor democratice, a drepturilor omului şi a
    libertăţilor fundamentale.

  • Decizii strategice în cadrul NATO

    Decizii strategice în cadrul NATO

    Reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, aliaţii nord-atlantici au decis ca NATO să aibă o forţă de intervenţie rapidă – formată din mii de militari capabili să intervină în câteva zile în orice zonă — şi, de asemenea, să menţină o prezenţă continuă aeriană, terestră şi navală în ţările din flancul de est, cu mesajul clar că toate statele membre vor fi protejate.



    În ceea ce o priveşte, România va găzdui pe teritoriul său o structură de comandament NATO, a anunţat preşedintele Traian Băsescu la finalul summit-ului, precizând că Bucureştiul are infrastructura necesară pentru un astfel de centru, de dimensiuni acceptabile: “În documente, România figurează ca făcând oferta, dar noi ştim că unul din comandamente va fi pe teritoriul României. Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută la summit de preşedintele Obama – crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu Flota României şi a Bulgariei. Angajamentul Statelor Unite este să menţină o forţă navală viabilă în Marea Neagră, care să facă tot timpul antrenamente, pregătiri, aplicaţii.”



    Anterior summitului, România aprobase prezenţa, prin rotaţie, a unor aeronave de luptă NATO pe teritoriul său. Este vorba despre avioane de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO, alături de avioane româneşti, acestea urmând să efectueze acţiuni de poliţie aeriană.



    Traian Băsescu: “Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari, piloţi, mecanici, personal de întreţinere al aeronavelor, care să asigure funcţionarea aeronavelor de luptă ale aliaţilor din NATO pentru asigurarea poliţiei aeriene în teritoriul sau în spaţiul de responsabilitate al României.”



    Un mare câştig al summitului este că aliaţii au făcut un efort să recunoască şi să echilibreze percepţia ameninţărilor pe baza căreia ei acţionează împreună. Simona Soare, cercetător la Institutul de Studii Politice şi de Apărare şi Istorie Militară din Bucureşti, despre deciziile privind forţa de reacţie rapidă: S-a decis dislocarea acestui vârf de lance pe teritoriul statelor aliate de pe graniţa de est. Acest lucru este extrem de important pentru ţara noastră, pentru că ea va figura în această nouă configuraţie, această nouă postură strategică pe graniţa de est. Aliaţii au convenit consolidarea acestor graniţe în perspectiva ameninţărilor reprezentate de acţiunile Rusiei în Ucraina. Au recunoscut existenţa unui nou tip de conflict pe care îl numesc războiul hibrid, ameninţările de tip război hibrid cu care se confruntă în momentul de faţă Alianţa pe graniţa de est şi în această perspectivă au adoptat un set de măsuri – The Readiness Action Fund – de aşa natură încât să poată să fie pregătiţi să le contracareze la timp.”



    România va acţiona ca motor regional pentru punerea în aplicare a deciziilor summit-ului în parteneriat cu SUA şi alţi aliaţi, pentru creşterea coordonării regionale între aliaţi, dar şi ca susţinător al partenerilor estici. Dacă securitatea României este mai puternică, securitatea regiunii va fi mai puternică”, consideră Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice. Oficialul român a subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de liderii aliaţi, în special în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei SUA şi NATO în România, inclusiv prin materializarea structurii de comandament aliat şi a cooperării navale Aliate intensificate la Marea Neagră.



    Cum au fost primite la Moscova deciziile luate la summit? Corespondentul Radio România în Federaţia Rusă, Alexandr Beleavschi, despre nemulţumirea exprimată de oficiali ruşi: NATO şi Statele Unite continuă politica de tensionare a relaţiilor cu Rusia, fapt demonstrat inclusiv de agenda summit-ului de la Newport, care vizează creşterea capacităţii de luptă a Alianţei, intensificarea pe termen lung a activităţilor militare, măsurile care vor asigura o prezenţă pe termen lung a trupelor NATO în Europa de Est, creşterea capacităţii forţelor de reacţie rapidă, prin înfiinţarea de noi baze în estul Europei, amplificarea – aceasta în mod concret – a prezenţei în ţările baltice, inclusiv în Estonia, şi precizarea planurilor militare ale Alianţei. Un alt factor este, de asemenea, dezvoltarea scutului global antirachetă al Statelor Unite şi NATO, care – după cum a precizat un oficial rus, este vorba de ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Grusko – pune în pericol stabilitatea strategică şi cea globală.”



    Extinderea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord spre est constituie o încercare de a atrage Rusia într-o nouă cursă a înarmării, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, în timpul unei întrevederi cu studenţi ai Universităţii de la Tula. Rogozin a evocat, în context, o pildă vânătorească: cu cât mai aproape este bârlogul ursului, cu atât mai mari sunt riscurile de a da nas în nas cu ursul, ceea ce nu promite nimic bun pentru vânător.