Radio România Internațional

Tag: alidzeri locali

  • România intrâ tu campanie electoralâ

    România intrâ tu campanie electoralâ

    Ti unu mesu, româñilli suntu aştiptaț la vot ta sâ-și aleagâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropean, ama și yinitorlli primari/dimarhi, consilieri locali ş-giudeţeani. Viniri ahurheaști ufițialu campania ti alidzerlli locali ş-evroparlamentari ditu 9 di cirișaru. Maca ti scrutinlu evropean țetâţeñilli româñi pot s-voteadzâ iuțido tu vâsilii ică tu xeani, ti ațel local pot s-voteadzâ maș tu secţiili di cari țânu, iu au adresa ti totna i ațea iu shedu ti un chiro.

    Candidaturli ti alidzerli locali armasi definitivi va s-hibâ scoasi tu padi ș-bâgati la sediili a birourlor electorali giudeţeani, la sediul a Biroului Electoral Țentral, ama ş-pi site-lu a Autoritatillei Electoralâ Permanentâ. Dupâ tipusearea a buletinilor di vot, un di eali va s-hibâ faptu publicu, ta s-anveațâ țetăţeñilli cu eali şi s-lâ bagâ oarâ a competitorloru politiți ti cari opteazâ şi, ași, sâ știbâ ghini cu cari voteadzâ – exiyisi prezidentul ali Autoritati Electoralâ Permanentâ, Toni Greblâ.

    Ta s-hibâ lucârli ma limbidz, el dzâsi ș-cum va s-poatâ sâ-și voteadzâ oamiñilli ațelli ți-lli voru, di cara tu dzuua a scrutinlui va s-hibâ la adresa di domiciliu i la adresa di reşedinţâ:
    “Țetâţeñilli româñi cu domiciliul tu vâsilii va s-voteadzâ maș la secţia di votari di cari țânu – ti alidzerli locali. Ti țetâţeñilli care au reşedinţa tu altu loc di ațelu iu suntu ânscrişi pi listili electorali permanenti, pot s-voteadzâ maș cara reşedinţa, viza di flotantu, ta s-achicâseascâ tutâ duñeaua, fu adratâ cu 60 di dzâli ninti di dzuua di 9 di cirișar.”

    Ațelli ți va s-yinâ s-voteadzâ tu dzuua di 9 di cirișar, va s-aproachi ținți buletini di vot – patru ti alepțâlli locali ş-un buletin ti lista ică candidatlu independentu ti alidzerli evroparlamentari şi, cata cumu s-feați ș-la scrutinili di ma ninti, un spețialist IT va s-mutreascâ cu angâtan buletinili prezentati, ta s-nu aibâ canâ riscu di vot multiplu, dirmi s-voteadzâ vârâ di ma multi ori.

    Toni Greblâ exiyisi că, ti alidzerli evroparlamentari, ațea ți easti nău easti andridzeara a 900 di secţii di votari tu xeani ti tuț româñilli cu ndrept di vot:
    ”Ti alidzerli evroparlamentari ari maș unâ circumscripţie electoralâ, la livelul a vâsilillei ş-maș unâ listâ di candidaţ ti alidzerli evroparlamentari ti cathi competitor politic. Dirmi ari un buletin di vot ți easti idyealui em ti țetăţeñilli cari voteadzâ tu Românie, em ti ațelli ți voteadzâ tu xeani, fâr s-hibâ acâțatâ tu isapi adresa. Ațea ți angreacâ easti s-hibâ țetăţeñi româñi cu ndreptu di vot.”

    Toni Greblâ zburâ ș-ti afişajlu / posterli electoral(i), dzâcândalui că nitiñisearea a nomurlor va s-ducâ la pideapsea a ților ți suntu câbâti. Ș- Comisia Evropeanâ anchisi unâ campanie di anvițari a țetăţeañilor cu riscurili a dezinformarillei ş-a turlielli cum putem s-alumtăm contra a llei. Ma multu, unâ nauâ frândzâ di internet lâ da acțes a oamiñilor la tuti informaţiili di cari au ananghi ta s-voteadzâ.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Protili HÂBARI a stâmânâllei ți tricu (11.10 – 17.10.2020)

    Protili HÂBARI a stâmânâllei ți tricu (11.10 – 17.10.2020)

    Prilundzearea-a catandisillei di lâhtârseari/ alertă


    Ațea ți, eufemisticu, s’clleamâ “lucărli tu aradâ/naua normalitati”, la cari s’agiumsi di itia a pandemiillei di COVID-19, s’prilundzi, tru România, ti ninga 30 di dzâli, sumu turlia-a catandisillei di lâhtârseari/ alertă. Apufusitâ di Guvernu nica ditu meslu mai, după doi meși di catandisi di ananghi, aestâ li țâni tu idyea scarâ restricţiili pripusi ma nâinti di Comitetlu ti Catandisi di Ananaghi, tu aestu kiro anda unâ nauâ plâscâneari a contaminărloru, cari tricurâ di patru ńilli n’dzuuâ. Prusupida di viglleari va purtari tu locărli iu ari câlbâlâki, tru locãrli cu incidenţă di la zero la trei tu ńille şi la 50 di meatri di intrarea tru sculii.


    Tru locărli iu ari cama di trei tru ńille orlea zorlea prusupida va purtari și tu locărli dișcllisi. Secretarlu di statu tru ministerlu ti Lucri di Năuntru Raed Arafat cundille că s’da izini ti evenimentili private di turlia-a nunţâloru, a pâtigiuńiloru ia yiurtiiloru, a deapoa adunărli ditu campania electorală yinitoari va s’țânâ cu nai cama multu 20 oamińi nâuntru şi 50 nafoarâ. El nica spusi câ orlea-zorlea lipseaști sâ s’facâ testul ti personal/ lucrâtorlli ditu țentrili rezidentiali, unâoarâ tu stâmânâ pritu Direcţiili di Sănătati Publică.



    Prezidentul la summit


    Pandemia şi yinitoarili ligâturi anamisa di Uniunea Europeană şi Marea Britanie — lucre di amprotusa tu arada di lucru a Consiliului European di Bruxelles, iu România lo parti pritu vinita-a prezidentului Klaus Iohannis. Elu spusi câ easri ananghi ti unâ simfunie anamisa di statili a Uniillei, tru aestu greu kiro anda creaști numirlu di lândzidzari cu COVID-19 pi continentu. Caplu a statlui român va câ fluxurli ti dari-loariile anamisa di sinuri s’armânâ dișcllisi. Un cadhuru cama habinu, cari s’da izini a vâsiliiloru membr s’aflâ nai cama uidisitili călliuri ta s’asoguripseascâ tranziţia veardi, easti unu altu scâpo ti România — maxutarcu u spusi prezidentul Iohannis.



    România anamisa di alidzeri


    Biroulu Electoral Tentralu deadi hâbari ti cum s’amintă/ rezultatlu di bitisitâ-a alidzerloru locali ditu 27 di yismâciunu. Prota eara minduitu ta s’țânâ tu cirișaru și s’amână ti furńia-a pandemiillei, ama tu scrutinu amintarea eara ti 41 di ipotisi di prezidențâ tu consilii judeiţeani, cama di 1300 di consilieri judeţeańi, 40 di ńilli di consilieri locali şi vârâ 3200 di dimarhi. Lugursitu pânu di mardzinâ politicu, votlu tră listili di consilieri u cundilleadzâ irușea ți u lo PNL (tora la guvernari), cu 34%.


    La patru proțenti alargu, PSD, tru opoziție, easti a daua, a deapoa, Alianța USR PLUS, ți ari sumu 7%, a treia. Suțialu-democraţlli amintarâ 20 consilii judeţeani, andicra di maș 17 a libearalilor şi 4 a UDMR. Bucureşti, matematicianlu și activistul țivicu Nicuşor Dan, cari candidă independentu, andrupâtu di PNL şi USR, âlli lo loclu Primăria Ghenerală a suțial-democratâllei Gabriela Firea.


    Dreapta amintă şi trei ditu ațeali şasi primării di sector, a deapoa stânga alanti trei. Tu 6 di andreu, va s’țânâ şi alidzerli parlamentari, ama data-a aluștoru ari agiumtâ, subiectu di dispută politică tru contextul a crizâllei di tora sanitară. Un deputatu nieafiliatu dipusi, tră debatu tru regimu di ananghi unu proiectu leghislativ ți pruveadi câ scrutinlu s’hibâ țâńutu tu 14 dimarțu anlu ți yini. Putearea, tu apandasi, spusi câ nu ari sigurlâki că lucârli tru marțu va s’hibâ ma buni andicra di cumu suntu tu andreu.



    Falsuri, pâradz amintaț paranomu, şi isnâflâki


    Ațelu di ma ninti prezidentu a Oficiului Naţional di Prevenire şi Combâteari ti Paradzlli amintaț Paranomu tu România, Laurenţiu Baranga, fu ncllisu tru arestu la domiciliu ti un kiro di 30 di dzâli, hiindalui stipsitu di procurori că ufilisi documente di studii falsificati, deapoa desfiinţati di instanţi. Uidisitu cu ți spunu anchetatorlli, zńiia ți u feați tu instituţiili iu lucră nâstreați unâ giumitati di miliuni di lei, isa-isa cu unâ sută di ńilli ș-cama di evradz.


    Pi zânatea di strungaru, Baranga demisionă di pi ipotisea di prezidentu a Oficiului, tu cari eara meslu ți tricu, după ți fu stipsitu că falsifică a lui diplomâ di bacalaureat, amintatâ la 32 di ańi. Premierlu liberalu Ludovic Orban declară că nu avea hâbări ti diplomili falsi a aluștui şi că, ninti ta s’hibâ bâgatu pi ipotisi, s’feațirâ tuti protedurli di evaluari a candidaturâllei. Prezidentulu interimar a Senatlui, suțialu-democratlu Robert Cazanciuc, spuni că premierlu lipseaști ta ș’da demisia, maca aleapsi falsificatoru tru unâ ipotisi ditu cari putea ta s’hibâ controlati tranzacţiili financiari ali Românie.



    Malâmă la canotaj, fânico la fotbal


    Cu patru medalii di malâmă, una di asimi şi unâ di brundzu, România agiumsi pi treilu locu tu clasamentul pii naţiuni la Campionatele Europeane di canotaj ditu câsâbălu polonez Poznan, hiinda antricutâ maș di di Olanda şi Italia. Pareia naţională di fotbal, alliumtrea, ma largu amintâ lucri slabi unâ dupu alantâ. Dumânică, româńilli eara azvimțâ, scorlu 0-4, di pareaia ali Norveghie, la elli acasâ, a depoa ńiercuri kirurâ cu 0-1 mecilu di acasă cu Austria, tru Grupa 1B a Ligâllei Naţiuńilor. Stămâna ți tricu, România kiru şi nu va s’llia parti la turneulu final continental di anlu ți yini, anda Bucureştiul va s;hibâ unu di nicukiri, dimi dupu ți kiru, tru deplasare, cu 1-2, partida cu Islanda, ditu semifinalili a barajlui di calificari.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Tașcu Lala



  • Sculia va s’ahurheascâ stămâna yinitoari

    Sculia va s’ahurheascâ stămâna yinitoari


    Tu aestâ primvearâ, greaua catandisi la cari s-agiumsi di itia a pandemiilei feaţi ca autoritățli ditu România s’treacâ tu online cursurli ditu înviţâmintul preuniversitaru, idyea feaţirã și unitâţli ditu înviţâmintul superior. Varianta fu unâ di ascâpari, cu niagiundzeri, ama cari deadiră vârâ turlie cali ta s’ducâ ma largu învițarea. Di itia-a catandisillei epidemiologhiţi, apufusitorlli di București feaţirâ isapi meşi di dzâli arada len turlii di varianti ta s’ahurheascâ tora, tu yismâciuni, cursurli și, pân tru soni, agiumsirã la trei călliuri di ndridzeari a lucârlui, a curi lâ deadirâ aesti buei/ hromi: aroşi, galbinâ şi veardi.



    Veardi easti varianta cu nai multi nâdii, dimi aţea tu cari ma pţănu di unu insu la n’illa di bănători easti aflatu cu COVID-19 ti unu kiro di 14 di dzâli, şi astumţealui elevlli va s’poatâ s’ducâ la scullio. Calea galbinâ, aţea mutrinda unu piriclliu di mesi, spuni ti unu icã pãnu di trei inşi ţi furã aflaţ pozitiv cu năulu coronavirus la n’illia di bânâtori — tu aestâ catastisi prota ş-prota/ tu amprotusa va s’ducâ la scullio preşcolarlli, elevlli ditu clasili dzero-patru, ama şi elevlli ţi sunt utu an’lli di bitisitâ cu nviţarea. Alanti clasi va s’facâ oarili di anveţu online, ama va s’ducâ şi la scullio cu unâ aradâ. Calea aroşi easti aţea di avarie, cu ma multu di trei inşi infectaţ la n’illia di bânâtori tu intervalu adusu aminti. Ţu aestâ catandisi sculia va s’hibã ncllisã didipu, a deapoa oarili va li facâ online.



    Ia ţi spusi Ministurlu ali Praxi, Monica Anisie cama minuţişu: “Tu dzuua di 7 a meslui yismãciuni, direcţiili di sănătati publică facu isapi catandisea epidemiologică, pitrecu la unităţli di înviţămintu aestă catandisi şi, andicra di cumu easti catastisea epidemiologhică, ama şi di speţificlu a sculiillei, consiliili di administraţie ditu cathi unitati di înviţămintu fac unã pripuniri a Inspectoratlui Şcular.”



    Șculia va s’ahurheascâ tu 14 di yismãciuni, deadi asiguripseri premierlu Ludovic Orban, cundillindalui că ndreptul la praxi easti di thimelliu nica și aţea că autorităţli llia tuti meatrili ţi suntu ananghi ti sâ-lu n’icureadzâ piriclliul epidemiologhicu. Caplu a Executivlui spusi, ama câ ari că bili câ pânu tu bitisita a meslui yismãciuni cursurli s’hibã maşi online. Ludovic Orban lli-apândâsi, tutunâoarâ, şi al Marcel Ciolacu, liderlu a protâllei partie ditu opoziție, PSD: “Vârnu nu spusi, vârâoarâ câ va ta s’amânâ ahurhearea a cursurloru tu scullio. Dimecu, sculia va s’ahurheascâ tu 14 di yismâciuni şi alidzerli va s’ţânâ tu 27 di yismâciuni. Easti di primansus aestă minduitã ţi u spuni PSD (…). Cum s’amân’i alidzerli? Şi aşi s-prilundzi mandatlu a alepţãloru locali. Alidzerli furã amãnati unâ oarâ. Dzuua di 27 di yismãciuni easti apufusitã deadunu dimecu di tuţ liderlli politiţ, a deapoa data-a alidzerloru nu fu aleaptâ pritu apofasi di guvernu, câţe fu apufusitâ pritu nomu, tu parlamentu, cari fu adoptatu minduescu, aproapea tru unanimitati, maşi cu ndoi ţi nu şi spusirâ minduita/ abţânearea.” Declarația yini dupu unâ minduitâ silighitâ tora ma nâinti di Marcel Ciolacu, dimecu că suţial-democraţlli va s’nkiseascâ tu Parlamentu moeabeţ ti s’amânâ alidzerli locali, cara sculiili na va s’hibâ dişcllisi lunea alantâ/ yinitoari.


    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala