Radio România Internațional

Tag: alidzeri parlamentari

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

    Alidzerli prezidenţiali ditu Românie furâ anulati
    Curtea Constituţionalâ ali României (CCR) apufusi, viniri, cu unanimitati di voturi, anularea/aștirdzeara a ântreglui proțesu electoralu a alidzerloru prezidenţiali. Dimi, dupâ aestâ apofasi s-anuleadzâ rezultatili ditu protlu turu, iara aliderli prezidenţiali va s-adarâ diznău, dipu ditu ahurhitâ, bași ș-cu programlu ti dizvârtearea ali campanie electoralâ. “Proțeslu electoral ti alidzearea a prezidentului ali Românie va s-facâ diznău acutotalui, iara Chivernisea lipseaști s-apufiseascâ unâ dzuuâ ti alidzearea a prezidentului ali Românie, cata cumu ş-unu nău programu calendaristicu ti adrarea a acţiuniloru di cari easti ananghi”, iasi tu migdani tu apofasea a CCR.
    Apofasea easti ti tona ş-gheneralu obligatorie. Prota, tu presâ inșirâ hâbări că giudicâtorilli ali Curti Constituţionalâ s-adunâ viniri tu unâ andamusi informalâ, ta s-mutreascâ cu angâtanu maca va s-facâ maobeț tu unâ şedinţâ ufițialâ ti câftărli mutrindalui anularea a protlui turu a alidzerloru prezidenţiali. A dapoaia, giudicâtorilli apruchearâ ufițialu anularea a alidzeriloru prezidenţiali. Apofasea yini dupâ ți candidatlu independentu Călin Georgescu amintă dinapandica protlu turu a alidzeriloru, tu 24 di brumaru.
    Georgescu fu aflatu câbâtli că agiutâ misticarea ali Arusie tu proțeslu electoralu, ma mutlu pritu unâ campanie preșcavâ di manipulari pi TiKTok. Georgescu fu aflatu câbâtli di simpatii pro-aruseșțâ ş-di extrema ndreaptâ, pro-legionarâ. Consiliul Supremu di Apârari ali Vâsilie desecretiză informaţiili aprucheati di la servițiili secreti ş-ministerili di forţâ mutrindalui campania electoralâ faptâ di Călin Georgescu la alidzerli prezidenţiali.
    Ași, informaţiili aspusi di SRI, SIE şi MAI scotu tu padi că pâradzlli ti campania a candidatlui independentu Călin Georgescu pi TikTok fu di unu milionu di ivradz, că s-feațirâ acţiuni a unui actoru țiberneticu statalu contra a infrastructurilor IT&C suportu ti proțeslu electoralu ş-că România easti unâ ţintâ ti acţiuni hibridi di preșcăvilli aruseascâ.

    România, sum atacâ țiberneticâ
    Documenti spusi tu ședința CSAT ditu 28 di brumaru furâ declasificati di prezidentulu Klaus Iohannis. Easti zborlu di noti di informari ti nitiñiseara a nomurloru di publițitati electoralâ dinintea a protlui turu a prezidențialiloru, ditu 24 di brumaru. Rapoartili SRI scoasirâ tu migdani că s-feați unâ campanie di promovari preșcavâ, fârâ s-tiñiseascâ leghislația naționalâ tu dumenea electoralâ, cata cumu ș-exploatarea a niscântoru platformi di social media ti criștearea tu ritmu multu ayuñisitu a anamillei alu Călin Georgescu.
    Criștearea a conturilor ți lu promovarâ nu fu organicâ, iara activitatea a conturilor fu ursitâ di un actoru statal, ți filisi unu canalu alternativu di comunicari ti nâpâdirea a mesajiloru pi TikTok. Tu idyiulu chiro, raportul SIE dzâți că România easti unâ țintâ ti acțiuni hibridi preșcavi aruseșțâ, baș ș-asrâspânderi di informații și sabotaji. Parchetlu Gheneralu deadi tu șteari că dișcllidi unâ anchetâ penalâ pi thimellilu a hâbăriloru ditu documentili CSAT. Câftărili mutrescu lucri di infracțiuni electorali ți putea s-alâxeascâ proțeslu di votu pritu tirtipi cata cumu corupearea/aspârdzeara a alegătoriloru, baș tu mediul online. Ancheta mutreaști ș-infracțiuni di spilari di pâradz, tu ligâturâ cu loclu di iu yinu ș-cumu suntu filisiț pâradzlli, ti finanțarea para nomu a campanillei electoralâ a unui candidatu și adrarea di infracțiuni informatiți ți lipsea s-influențeadzâ vrearea a alegătoriloru.
    Nisigurlâchea politicâ adusi zñie ali economie – pistea a emburiloru/pârmâtefțâloru ș-a investitoriloru scâdzu la unu livelu ți s-vidzu mași tu chirolu a pandemillei, scotu tu padi datili CFA România. Tu Washington, șeflu ali diplomație americanâ, Anthony Blinken, dzâsi că autoritățli româneșțâ scoasirâ tu migdani unu copusu arusescu multu mari ș-cu mulțâ pâradz ta s-influențadzâ alidzerli prezidențiali. Arusia dzâsi că nu easti câbati di ahtări lucri, ți li luyurseaști fârâ canâ thimelliu. Tu contextul a alidzeriloru ditu Românie, Comisia Ivropeanâ mutreaști cama multu ș-cu ma multâ mengâ platforma TikTok. Executivlu di Bruxelles âlli câftă a singirlui di suțializari s-llia misuri ti securizarea a informațiiloru ligati di tuti alidzerli ditu UE ta s-li mutreascâ ahândosu.

    Rezultatili a alidzeriloru parlamentari
    Yinitorlu Parlamentu di București, dupâ alidzerli andreapti tu 1 di andreu, di Dzuua Naționalâ ali Românie, va s-hibâ adratu ditu șapti formațiuni politiți. Cama multili voturi ș-mandati lo PSD, ți cumândâseaști tora, dapoaia AUR, suveranistu, cari și-adră diplâ scorlu andicra di ațelu di la scrutinlu di aoa ș-patru añi. Pi locurli trei și patru suntu PNL, ți cumândâsi arada di PSD, și USR (țentru-ndreapta). Praglu eara di 5% ș-fu tricutu ș-di: S.O.S. România (extremistu, suveranistu) a controversatâllei ivrodeputatâ Diana Șoșoacâ, di nău adrata Partie a Oamiñiloru Tiniri (luyursitu extremistu, suveranistu) ali unâ parlamentarâ inșitâ ditu AUR și di câtrâ UDMR.
    Unâ ți furâ spusi rezultaili ditu soni, ahurhirâ moabețli ti adrarea ali unâ majoritati. Iara ñiercuri dicsearâ, formațiunili pro-ivropeani – PSD, PNL, USR, UDMR ș-minoritățli naționali, alti di ațea maghiarâ, simnarâ unâ rezoluție di arada tu cari âși loa borgea s-adarâ unâ coaliție tu yinitorlu leghislativu. Unâ coaliție ti stabilitati și modernizari a vâsilillei, ți s-ângârdeascâ forțili luyursiti extremisti, dzâsirâ liderilli semnatari.

    Muri eroulu di Sevilla
    Stâmâna aesta muri, tu ilichie di 65 di añi, eroulu di Sevilla, Helmut Duckadam, ațelu ți amintă, tu 1986, cu Steaua București, Cupa a Campioñilor Ivropeañi – nai ma di simasie trofeu fotbalisticu continentalu intercluburi. Tu finala cu FC Barcelona ditu 7 mai tu ațelu anu, Helmut Duckadam apără tuti patruli aminări ți lipsea s-apufiseascâ cari va s-amintă, aminări fapti di giucâtorilli catalañi, iara performanța a lui fu scrisâ tu Cartea a Recordurloru. Cripărli di sânâtati âlli bâgarâ zori s-tragâ mânâ ti totna di la fotballu di performanțâ la mași 27 di añi. Chiro di unu dețeñiu, Duckadam avu thesea di prezidentu di imaghini la clublu FCSB, iara Prezidenția ali Românie lu durusi cu Ordinlu “Meritul Sportiv/Axita Sportivâ”.

    Pânâirlu di Carti Gaudeamus
    Bucureşti, chiro di ținți dzâli, Pânâirlu di Carti Gaudeamus s-dișcllidi tu 4 di andreu. Ti 31-a ediție a pânâirlui andreptu di Radio România, ațelli vârâ 200 di partițipanţâ andreapsirâ ñilli di titluri, oferti spețiali ș-cama di 600 di iventuri editoriali. Prezidentul di tiñie aliștei ediție a Pânâirlui Gaudeamus easti Mircea Cărtărescu, unlu di cama cânâscuțlli ș-tiñisițlli scriitori româñi di tora, ți ari multi premii naționali ș-internaționali.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Găilipseri tră România

    Găilipseri tră România

    Mutrită ca un parteneru di thimelliu tru arhitectura di securitati euroatlantică, haristusită a semtillei strateghică pi arădărikea ditu apirită al NATO, şi ca ună boaţi susto tru ună Uniuni Europeană ascumbusită pănu di mardzină ti agiutarea ali Ucraină fuvirsită şi călcată, România nu maş că nu deadi apandisi la căftărli di ma ninti, ama niţi nu adusi dininti, până tora, niţi nai ma ñică furñie di găilipseari. Lucărli s-alăxiră cabaia multu după turlu ună a alidzerlor prezidenţiali, amintati di un independentu promovat cabaia multu pi TikTok, detractorlu al NATO şi UE, miracli ti Rusia al Putin şi a niscăntoru masti nivruti ditu kirolu interbelicu, fascişti antisemiţ, promotor a naţionalizarillei cu resursili şi a unei economii autarhică. Hăirlăticlu a lui nu fu fără noimă: serviţiile di informaţii adusiră dininti, deapoa, interferenţi greali tru proţeslu electoralu şi că Rusia disvărteaşti unu polimu hibridu contra a statlui român.

    Statele Unite suntu găilipsiti di rapoartili mutrinda mintearea ali Rusie tru alidzeri. Departamentul di Stat feaţi timbihi că armănearea multu alargu a politicăllei externi româneşti di alianţili a llei occidentallli poati s-aibă unu impactu negativ ti cooperarea di securitate cu Statele Unite. Secretarlu di Stat, Antony Blinken, spusi că autorităţli române scoasiră tu videală ună gaereti arusescă cabaia mari şi ghini păltită tra s’alăxească alidzerli prezidenţiale. Iarapoi şasi foşti ambasadori americani la Bucureşti pitricură un mesaj a românilor, pritu cari şi spunu gailelu tu ligătură cu aţea că România fu scupolu a unăllei atacă suţială media şi cibernetică babageană, ndreaptă di unu actor statal.

    Tru cartea pitricută, Alfred Moses, James Rosapepe, Michael Guest, Nicholas Taubman, Hans Klemm şi Adrian Zuckerman, să spusiră cu pistipsearea că populu român va s’veadă aesti atacuri di partea a n4scăntoru stati autoritare ca ună goadă di cratu niaprăftăsiti şi nu va s’da izini că eali s’arămă aprukearea pi cari Statele Unite daima u avură di România. „România nu ari unu altu soţu ma bunu cumu suntu Statele Unite, iara Statele Unite aproaki ahănda aestă ligătură. Deadunu populili ali Românie şi Statelor Unite va u bagă tu practico irinea, democraţia şi prucukia”, să spuni tu cartea dimăndată.

    Şi Berlinlu apăndăsi aestă turlie: „Rapoartele autorităților române spunu că dezinformarea rusă influențeadză alidzerle prezidențiale ditu România: Putin va s’nu ampartă și să u slăghească unia tru cadrul UE și NATO. Ama Europa armâne vărtoasă. Deadunu, van ă vigllemu democrațiile dinintea a fuvirserloru hibridi”, dimăndă Ministerlu ghirmanu di Externe.
    Aestu contextu electoral apresu şi incertitudiñili scădzură şi pistipsearea analiştilor tru economia românească. Indicatorlu di Pistipseari Macroeconomică ali Asociaţie CFA România scădzu tru meslu brumaru cu 13,5 puncte, până la valoarea di 31,4 puncte, nai ma ñicu livelu nreghistratu ditu alunaru 2020, tru perioada pandemiillei, până tru aestu kiro, tu hăvaia ali incertitudinii politiţi multu mari şi cu criştearea vărtoasă a fuvirsearillei di piriclliu a investitorlor, cundille prezidentulu asociaţiillei, Adrian Codirlaşu. Uidisitu cu aestu, easti astiptată ună inflaţie cu lişoară creaştiri, la 5% tru yinitorlu an, tocuri ma mări la împrumuturile pi cari va li facă statlu şi ună lişoară devalorizare a monedăllei naţională, leulu.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

    PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

    PSD inși pi protlu locu la alidzerli parlamentari, iara dupâ yinu AUR, PNL şi USR.

    După misurarea a cama di 98% ditu secţiili di votari, Partia Suțial Dimucratâ lo Camera Deputaţlor cu 22,54% ditu voturli a electoratlui, Alianţa ti Unirea a Româñilor – 17,75%, Partia Naţional Liberalâ – 13,60%, Uniunea Salvaţi (Ascâpaț) România – 11,99%. Pi aanti locări suntu: Partia SOS România – 7,10%, Uniunea Dimucratâ Maghiară ditu Românie – 6,49% şi Partida a Oamiñilor Tiniri – 6,24%. Alanti partii şi alianţi avurâ sum 5%.

    Idyiul lucru s-feați ș-tu Senat. Dupâ adunarea a cama 98% ditu secţiili di votari, Partia Suțial Dimucratâ avu 22,90% ditu voturli a electoratlui, Alianţa ti Unirea a Româñilor – 18,07%, Partia Naţional Liberalâ – 14,49%, Uniunea Salvaţi (Ascâpaț) România – 11,91%. Pi alanti locări suntu: Partidul SOS România – 7,51%, Uniunea Dimucratâ Maghiară ditu Românie – 6,54% şi Partida a Oamiñilor Tiniri – 6,18%. Alanti partii şi alianţi avurâ sum 5%.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Protili evenimenti a stâmânâl’ei ţi tricu (07.01.2017)

    Guvern nau tru România


    Prezidentul a Consiliului Judeţean Timiş şi fostu deputat, social-democratlu Sorin Grindeanu fu propunerea di premier acceptată, tamam tru penultima dzuua a anlui, di preşedintele Klaus Iohannis. Ma ninti, şeful a statlui nu avea aprukeata, di furn’ii ni cundil’eati şi armasi masi pi nivelu ac speculaţiilor di presă, prima opţiune a liderlui PSD, Liviu Dragnea, tru persoana a fostului ministru a Dezvoltăril’ei, Sevil Shhaideh. Unaoara învestită, aestă prezenţă multu discretă pi scena politică vrea s-agiundzea protlu premier mul’eari şi di pisti musulmană dit istoria ali Românie. Sum şefia administrativă al Grindeanu şi atea politică al Dragnea, PSD şi aliata a lui, ALDE, s-toarna asi, la puteare, după un an di guvernare tehnocrată condusă di Dacian Cioloş, instalată tru brumar 2015, cându babageanili manifestaţii di pi geadei contra ali arusfeti dit clasa politică antrenaseră demisia a pareiil’ei executivi al Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alidzerli parlamentari


    Social-democraţii şi liberal-democraţii amintara şi cumandusearea a naului Parlamentu, rezultat dupu scrutinlu dit 11 di andreu. Dragnea easti prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor, a deapoa coprezidentul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, armâne la şefia a Senatului, atea ti, tru arhitectura constituţională, însimneadză doilu om tru stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR — care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale — şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice cât mai substanţiale şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul — mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţeni”. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • România, una stămână până la alidzeri

    România, una stămână până la alidzeri


    Tru România, candidaţl’ii tra alidzerli parlamentari ti va sa s-tana tu 11 di andreu intrara tru atea dit soni stămână di campanie. Uidisitu cu legislaţia, campania electorală s-bitisieasti sâmbătă, 10 di andreu, la oara 7:00. Până atumtea, atel’I cari vor s-agiunga senatori ica deputaţ pot tra s-parastiseasca programili polititi şi ofertele electorale prit afişi, mitinguri şi andamusi cu cetăţean’il’i. Tru atea ti mutreasti audiovizualu, campania electorală s-bitiseasti viniri, 9 di andreu, la oara 7:00. Tut pi atea dit soni sută di meatri suntu şi ndridzerli tra organizarea a scrutinlui.




    Gioi, 8 di andreu, easti vadelu limită tra pitritearea cătra Biroulu Electoral a pul’ilor cu documentele di vot prit corespondenţă – una nautati absolută tru istoria a alidzerlor dit România -, a deapoa sâmbătă, tru pre-dzua a votaril’ei, va s-hiba pridate a prezidentalor birourlor di circumscripţie buletinele di vot, ştampilele, listele electorale permanente şi alanti formulari ananghisiti. Tra ateali 466 di mandate – 136 la Senat şi 312 la Camera a Depuaţlor, la cari se adavgă atel’i 18 di deputaţ a minorităţlor naţionale, alti andicra di atea maghiară, a curi reprezentari easti asiguripsita dit oficiu – suntu ngrapsiti tru competiţia electorală aproapea 6.500 di insi.




    Suntu ndreapti 43 di circumscripţii electorale: 41 di giudeţi, Bucureşti şi diaspora. Scrutinlu easti organizat după una naua legislaţie electorală, cari baga diznau, după dauă alidzeri uninominale, votlu pi listă. Sistemlu precedentu, un uninominal cu aşi-numasiiti coti di reprezentare, dusi la una mari alathusi, anda Legislativlu di Bucureşti agiumsi s-aibă, tru actualu ticlu parlamentar, aproapea 600 di alepta. Favorit easti PSD, atel cari tru tuta era post-comunistă ali Romanie s-ampulisi cu Stânga, deapoa di PNL, di dreapta, şi di USR, una apariţie di dată recentă şi cari, minduescu observatorl’ii, va s-aiba un zbor greu ti spuneari tru yinitorlu Parlamentu.




    Cu şanse alithea tra s-treaca praglu electoral di 5% nica l’ia parti UDMR, formaţiunea reprezentativă a minoritatil’ei maghiare, ALDI (di dreapta), thimil’iusitu di actualu preşedinte a Senatlui, Călin Popescu Tăriceanu, şi PMP (di dreapta), creaţia a fostului şef a statlui, Traian Băsescu. Yinitori locatari a Parlamentului — una entitate fundamentală tru arhitectura instituţională ali Românie — au greaua misiune tra s-alaxeasca imaginea publică ali instituţie, asociată cu niaxizearea, imoralitatea ili cu arusfetea. Di altă parte, configuraţia a naului Legislativ va s-hiba nchisita tra negocierli ligati di adrarea a yinitorlui Executiv, anda nu s-baga problema ca vara partid s-amintă masi el golu multu vruta majoritate parlamentară.


    Autor: Florin Capitanescu


    Armanipsearea: Tascu Lala