Tag: Alidzeri prezidentiali

  • CCR şi alidzerli prezidenţiale

    CCR şi alidzerli prezidenţiale

    Ditu seara-a dzuãllei di 24 di brumaru anlu ţi tricu, cându un cvasinicãnoscutu aminta, ti ciudie, protlu turu a alidzerloru prezidenţiali şi ãlli scutea ditu agioclu electoralu politicieañi cu numã, a deapoa, numa aluştui agiumsi nai ma vidzutã pi televiziuni şi site-urli di hãbãri. Ti ntribarea cum fu di cãbuli, apãndãsi, nu dipu cãndãsitoru, după nãscãnţã, Consiliul Supremu di Apărari a Vãsiliillei, aţelu cari, maca adunã hãbãrli ţi li avea di la serviţiili di informaţii, agiumsi pi isapea că independentulu Călin Georgescu avu hãiri di unã atacã hibridã a unlui actoru statalu xenu – s’clleamã di la Rusia, maxusu pritu unã vidzutã cabaia mari pi platforma TikTok.

    După turlu unã, publiclu putu s’aflã ndauã lucri ditu programlu a candidatlui Georgescu şi cãnãscu, aestã turlie, neise, un personaju ţi eara anamisa di ciudie şi nfãrmãcari. Cu criticâ maxusu ti Occidentu, ti apartenenţa ali Românie la NATO şi UE şi hãrãcopu ti Rusia alu Putin, Georgescu scutea dininti un sistemu icunomicu autarhicu di aduţea aminti di ceauşismulu târdziu/amãnatu şi alãvda aţea ţi elu lugyrsea excepţionalismulu românescu. Iarapoi anamisa di exponenţãlli aluştui nai cama aprukeaţ di elu s’arãdãpsea mastili cu anami a fascismului interbelic.
    Tru 6 di andreu, Curtea Constituţională lo unã apofasi ţi nu s’ari faptã tu 3 dekenii şi giumitati di democraţie: dãnãsi alidzerli prezidenţiali, di itia cã eara aspartu tutu proţeslu electoralu cu hãirlãticã ti Georgescu.

    Andrupãtu di partidili ţi sã spunu cu numa suveranisti, neisi populisti şi ultranaţionalisti, cari s-ascumbusirã deadunu cu elu, Georgescu s-angrãpsi, vinirea ţi tricu, tru yinitoarea antriţeari ti scamnulu prezidenţialu, cari va s’ţãnã tru 4 şi 18 di maiu. Dumãnică, Biroulu Electoralu Tsentralu nu-lli apruke, ama, candidatura, di adusi aminti tamamu apofasea a CCR ditu andreu. Cu mari ngãtanu, Curtea pimsi, marţã, ca hiinda nithimilliusitã contestaţia al Călin Georgescu tu ligãturã cu apofasa BEC şi nu-lli apruke candidatura, apofasi ţi easti difinitivă/ ti daima.

    Uidisitu cu BEC, candidatura al Călin Georgescu nu tiñiseaşti cãftãrli di legalitati, di itia cã aestu, pritu nitiñisearea reguliloru cu proţedurli electorali, u cãlcã işişi borgea ta s’veaglle democraţia, cari s’ntimilleadzã pi alidzeri tiñisiti, integri şi imparţiali.
    Suvearaniştilli, ncapu cu AUR, nu aprukearã aţea ţi u numãsirã apofasea cu cãlcarea a nomlui di Curtea Constituţionalã.

    Ahurhitã, neisi pi TikTok, carieara politică al Călin Georgescu, ca vãrã sãghitã, ama multu şcurtã, s’pari cã s’bitisi la CCR. Paraexpunirea lli-adusu, ama alti pruvlemi. Aţelu di ma ninti candidatu fu adusu, tora ma ninti ti controlu judiţiaru, tru un dosaru tru cari ãlli si aduc stepsuri greali. Prota di eali easti una ditu nai ma sertu pidipsiti tru Codlu Penalu, dimi anţãparea-a bãnãtorloru contra ali aradã constituţionalã.

    Alanti infracţiuni ti cari easti aflatu cãbati suntu dimãndarea-a hãbãrloru arãdoaciki, falsu tru declaraţii mutrinda declaraţiili cu avearea şi izvurli di finanţari ali campanie electoralã, nkisita icã thimilliusearea a nãscãntoru organizaţii cu haractiru fascistu, rasistu icã xenofobu şi antisemitu şi aderarea icã ndruparea sumu iţi turlie a nãscãntoru ahtãri parei, ama şi promovarea tru publicã a cultului persoaniloru stipsiti cã au faptã nãscãnti infracţiuni di ghenochidu contra-a uminitatillei şi ti crimi di polimu. Călin Georgescu nu aproaki tuti aesti cãbãţ.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari raportulu ti nipricunuştearea/ anularea, tu işita anlui ţi tricu, a alidzerloru prezidinţiali ditu România ţi u feaţi Curtea Constituţională (CCR).

     

    Pritu urminiili/recomandărli ngrãpsiti sã spuni că unã ahtari apofasi nu lipseaşti s’aibã la thimelliu orlea-zorlea maş informaţii clasificati, cari nu asiguripsescu unã transparenţã anãnghisitã, s’clleamã, lipseaşti sã spunã salami cãlcãrli a nomlui şi lucãrli cãndãsitoari/ dovedzli.

     

    Experţãlli independenţã tru ndreptu constituţionalu nica spunu că scutearea tu videalã a cãlcãloru di nom pritu campanii online şi pritu suţialu media easti zorlea s’hibã aprukeatã.
    Tru bitisitã, Comisia di Veneţia nu ş-llia borgea axizitã tra şi spunã minduita ti apofasea a CCR tu ligãturã cu anularea/ nipricãnuştearea alidzerloru prezidenţiali.

     

    Bucureşti, partiili parlamentari ditu opoziţie – AUR, USR, POT – apãndãsirã unã-ş-unã şi spusirã neisi, limbidu easti cã, organlu consultativu a Consiliului ali Ivropã pricãnoaşti şi aproaki cã apofasea a Curtillei fu paranomu şi cu nitiñiseari.

     

    Aţelu di ma ninti ministru ali Justiţie tru un Executiv PSD (ţi easti şi adzã la guvernari, deadunu cu PNL şi UDMR), Tudorel Toader spuni, ama, că experţãlli di Veneţia spusirã maş opinii/ maş a loru mindueri, s’clleamã nu spusirã, nu loarã unã apofasi, a deapoa urminiili a loru nu lipseaşti orlea-zorlea s’hibã tiñisiti . El pricãnoaşti, ama, că, di arada, vãsiliili membri ali Uniuni Ivrupeanã adoptă/ aproaki ş’bagã tu lucru urminiili dimãndati, tra s’tiñiseascã stanardili a statlui di dreptu.

     

    Organizat tu vadelu apufusitu, tru 24 di brumaru 2024, protlu tur a prezidinţialiloru tu ahurhitã fu aprukeatu/ validatu di CCR. Cama deapoa, pi thimellilu a documentilor ţi li-ari loatã di la Consiliul Suprem di Apărari a Vãsiliillei (CSAT), idyea Curti adusi dininti ca ti provã mintearea a unlui aşi numãsitu actoru statalu şi apufusi nipricunuştearea/anularea trã tutu proţeslu electoralu ti alidzearea prezidentului. Ti doilu turu, ţi eara bãgatu tu planu s’hibã ţãnutu tu 8-li di andreu lipsea s’hibã tu antriţeari naţionalistulu independentu Călin Georgescu, stipsitu cã ari ligãturi icã spuni tiñii ti Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-ivrupeana Elena Lasconi.

     

    Tru diaspora, iu secţiili di votari ti turlu apufusitoru/ decisiv eara dişcllisi nica ditu 6 di andreu, avea votată, dzãţ di ñilli di români până cându CCR apufusi niaprukearea/ invalidarea scrutinlui. Hãrgili a aţiloru alidzeri niaprukeati/ invalidati suntu di aproapea 1,4 miliardi di lei (s’clleamã aproapea 280 di miliuñi di ivradz), tru unã vãsilie tru cari, spunu analiştilli, guvernanţãlli tamamu ţi apufusirã meatri serti ti apridunarea hãrgiloru publiţi, lucru ţi adusi mutarea capu a sindicaliştiloru.

     

    Tu 21-li di andreu, a prezidentului ţi eara pi ipotisi, Klaus Iohannis, ãlli si bitisea doilu şi aţelu ditu soni mandatu prezidinţialu di ţinţi añi ti cari-lli dãdea ndreptu Constituţia, ama şidearea la Prezidenţille ãlli fu prilundzitã pãnu di alidzearea unlui nãu capu a cratlui, ţi lipsea s’hibã vulusitã/ validatã di CCR.

     

    Nãulu scrutinu prezidenţialu easti bãgatu tu planu s’hibã tãnutu, tu 4-li di Maiu protlu tur şi tru 18-li di Maiu doilu turu. Până atumţea, isapea a cercetãtorloru soţiologhiţi, spuni cã pistipsearea româñilor tru instituţiili interni şi-n personajili cari lucreadzã tu eali agiumsi tu nai ñica scarã.

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    MUABETS. Liderllii a suţatãllei di guvernămintu di București s-adunară ñiercuri ti prota a loru andamasi di estanu. Aeșţă apufusiră că protlu tur a alidzerloru prezidențiali să s’ţănă tru 4 di mai și doilu tru 18 di mai. Coaliția lu aleapsi și aţelu di ma ninti lider PNL, Crin Antonescu, ti harea di candidat comun a lor ti antriţearea prezidențială. Elli apufusiră, tutunăoară, ca bugetlu ti 2025 s’hibă părăstisitu ninti di 27 di yinaru, aţea turlie tra s’poată s’aibă izinea a Parlamentului tru prota stămănă a meslui şcurtu. Ministurlu a Finanților, Tánczos Barna, spusi ma ninti că proiectul di buget va s’tiñisească plafonlu di deficit de 7% ditu PIB, fără năi creaștiri di taxe, ama pritu un control ma sertu a hărgiloru publiţi. Di altă parte, sindicatele căftară a Avocatlui a Popului s’facă conteastatie la Curtea Constituțională ti articolu ditu aţea ditu soni ordonanță di urgență cari pruveadi nglliţarea indexarillei pensiili. Ordonanța, cari intră pi lucru la 1 di yinaru, pruveadi și nglliţarea a tiñiiloru di cafi mesu, scutearea a niscăntoru avantaje fiscale și ñîcurarea a niscăntoru beneficii.

     

    VIZI. Românii Va s’poată s’urdină tru SUA fără viză ahurhinda cu meslu marţu a aluştui an. Easti ananghi maş ti ună carti/notificare pi ună platformă cunuscută cu numa ESTA – Sistem electronic di autorizare a urdinarillei, declară ñiercuri ministrul di externe a văsiliillei, Emil Hurezeanu. Includerea României tru programlu Visa Waiver va s’hibă nsimnată ufiţialu viniri, 10 di yinaru, pritu un eveniment organizat la Washington DC. Secretarul di stat a Securitatillei Interne al SUA, Alejandro Mayorkas, și ambasadorlu României la Washington, Andrei Muraru, va s’adună ta s’nreghistreadză aderarea ali Românie la programlu SUA fără vize. Detaliili tehniţi și data ti băgarea tu lucru a năului regim di urdinari va s’hibă dimăndati di cu kiro. Cetăţenii români numata lipseaşti s’da interviuri la consulatlu ali SUA kiro tru cari permislu di urdinari, care ţăni loclu a viziloru di tora, va s’hibă valabil doi ani, cu un numiru nelimitat di intrări tru Statele Unite. Avizlu adus aminti ma nsus poate s’hibă ufilisitu ti viziti di până la 90 di dzăli cu ună custuseari di 21 di dolari SUA, să spuni tru ună notificare postată pi frăndza di Facebook a ambasadăllei ali Românie la Washington.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • România, alidzeri dupâ alidzeri

    România, alidzeri dupâ alidzeri

    Tu 8 di andreu, la sâhatea 21:00, tu Românie va s-bitiseascâ maratonlu a tâtâloru ațiloru patru turlii di alidzeri andreapti, ti prota oarâ, tu unu singuru anu: adunati tu meslu cirișaru – ivroparlamentari ș-locali, dapoaia prezidențiali ș-parlamentari. Ațeali trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ali vâsilie și a Parlamentului eara, baremu ș-teoreticu, unu lucru zori ti adrari ti autorităț și suțietati.
    Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți, avumu, ama ș-unâ surprizâ multu mari ș-unu șimâtă politicu și suțialu. Nu s-aștipta canâ, pi protlu locu tu opțiunili di votu a româñilor s-hibâ independentul Călin Georgescu și candidata USR (țentru-ndreapta, di opoziție), Elena Lasconi.
    Luyursindalui că s-feați unu furtu, Curtea Constituționalâ âlli câftă, gioaia ți tricu, a Biroului Electoral Țentral misurarea diznău a buletiniloru di votu vulusiti și a ațiloru nuli. Di cara s-feațirâ, tu 1 di andreu, alidzerli parlamentari, giudicâtorilli ali Curti s-adunarâ, diznău, luni și nu apruchearâ câftarea di anulari a protlui turu di scrutinu. Ași că doilu turu va s-facâ ași cumu fu minduit dipu ditu ahurhitâ – tu 8 di andreu… și ʺva s-llia parti domnul Călin Georgescu şi doamna Elena Valerica Lasconiʺ – deadi tu șteari prezidetul CCR.
    Ama cari suntu aeșțâ? Tu ilichie di 62 di añi, Călin Georgescu, bitisi Agronomia, fu, unu chiro, director a Țentrului Național ti Dezvoltari ti lungu Chiro, prezidentu a Chentrului Ivropean di Xitâxeari a Clublui di Roma, director tu Ministerlu di Externi, secretaru gheneralu tu Ministerlu a Mediului și raportor tu arada a unui Birou a ONU.
    Luyursitu di unâ parti a electoratlui român ca hiindalui patriot și apârâtoru a axiiloru criștini, di alțâ easti vidzutu arusofil, antisemit, câtâyurseaști UE și NATO, Călin Georgescu eara luyursitu că fați parti ditu ʺalanțâʺ ninti di protlu turu a prezidențialiloru. Ti ciudia a nai ma multoru oamiñi, elu avu aproapea 23% ditu opțiunili di votu.
    Ș-tutu ti ciudusearea misu-gheneralâ, Elena Lasconi avu niheamâ ma-nsusu di 19%. Ea s-află tu 1972. Dupâ unâ activitati di cama di 20 añi ca reporter, producător i prezentator tv di hâbări, ea intră tu politicâ tu 2020, cându agiumsi primar/dimarhu a câsâbălui Câmpulung, tu giudețlu Argeș ș-fu aleaptâ diznău ti idyea thesi la alidzerli locali ditu cirișaru di estanu.
    Alinarea tu politica naționalâ s-feați multu cușia. Tut tu meslu cirișaru, Elena Lasconi fu aleaptâ prezidentâ ali USR, tesi ditu cari candideadzâ, tora, ti tesea nai ma ndzeana ditu vâsilii. Și Elena Lasconi fu mintitâ tu lucri nilimbidz tu cariera a llei, pi hiotea a chirolui. Unâ ditu nai ma di simasie fu ligatâ di poziția a llei pro-taifâ tradiționalâ, ațea ți dusi la tensiuñi, emu tu partia a llei, emu tu duñeauâ, tu ligâturâ cu hilli-sa, membrâ a comunitatillei LGBTQ+.
    Anamisa di doilli – Călin Georgescu și Elena Lasconi – va s-facâ unâ alumtâ electoralâ ditu soni tu dzuua di 8 di andreu. Unâ ți s-aspuni multu disputatâ și tensionatâ!

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Alidzeri cu surprizi și șimâtă
    Andridzearea, tu Românie, maș tu unu anu, a tâtâloru turliiloru di alidzeri – prezidențiali, parlamentari, ivroparlamentari și locali, cata cumu și trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ș-a Parlamentului eara, baș și teoretic, unu dealihea pidimo emu ti autorităț, emu ti suțietati. Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți vini ș-unâ surprizâ para mari ș-un ș-ma mari șimâtă politicu și suțialu. Dipu anapuda cu tuti minduerli ți s-videa, pi protlu locu tu opțiunli di vot a româñilor fu independentul suveranistu Călin Georgescu, luyursitu ca extremistu pro-arus, a dupâ el candidata USR (di opoziție), Elena Lasconi. Ea lu nâstricu, cu ma pțânu di 3 ñilli di voturi, pi premierlu suțial-dimucrat tu exercițiu, Marcel Ciolacu, dupâ unâ noapti a alâxeriloru di catastisi.
    Ți s-feați ma largu? Premierlu Ciolacu s-deadi âmpadi di pi scamnu ditu thesea di lider PSD, idyealui și Nicolae Ciucă ditu frâmtea PNL, dupâ ți agiumsi maș țințilu tu opțiunili di votu a româñilor. Curtea Constituţionalâ, ți gioi lipsea s-da psiflu ti rezultatlu a protlui tur, câftă mutrearea diznău cu angâtanu și misurarea diznău a tâtâloru buletinilor, di cara âlli si spusi că voturli ți li lo unu candidatu cari s-trapsi ditu cursâ pi ațelli ditu soni unâ sutâ di meatri, furâ tricuț la Elena Lasconi.
    Apofasea CCR fu câtâyursitâ di cama mulțâlli candidaţ mintiț tu astrițeara electoralâ, ți feațirâ tâmbihi că unâ anulari a scrutinlui ditu 24 di brumaru va s-ducâ la tensiuni și instabilitati. Tu aestu chiro, tut gioi, Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie s-adună și bâgă oarâ că ari niscânti atacuri țibernetiți cu scupolu ta s-influenţeadzâ corectitudinea a proțeslui electoralu.
    Tutnâoarâ, unlu ditu candidaț – s-aspuni tu unu comunicat al CSAT – s-hârsi di unu tratamentu ahoryea ș-di multâ mutreari pi TikTok. Platforma cu acționariat chinezescu dzâsi că nu easti câbâtli că fu multu mutritu Călin Georgescu, dzâcândalui că nai ma mulțâlli candidaţ ș-adrarâ campanie pi platforma a lui, iara ațelli cari amintarâ ş-adrarâ campanie ş-pi alti platformi digitali, cata cumu ş-tu media tradiţionalâ. Tu arada a lui, Servițiul di Telecomunicații Ahoryea dzâsi că, ti andridzearea a scrutinlui ditu 24 di brumaru, furâ bâgati tu practichie misuri proactivi ta s-țânâ alargu di riscurli di securitati țiberneticâ, iara sistemili informatiți lucrarâ tu parametri optimi.

    Parlamentari, canda, pi anarga
    ʺHalatluʺ multu mari di dupâ protlu turu a prezidențialilor feați s-nu hibâ duchitu scrutinul parlamentaru programatu ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ. Cu tuti aesti, votlu a româñilor angreacâ para multu di cara rezultatlu a lui va s-da configurația a yinitorlui Leghislativu, cata cumu ș-adrarea a Chivernisillei. Tu bitisita ali unâ campanie electoralâ pânâ tu tahinima a dzuâllei di 30 di brumaru, cama di 8.000 di candidaț ditu partea a 31 di partii şi alianţâ şi a 19 organizaţii a minorităţlor naţionale au umutea s-llea votlu a româñilor ta s-intrâ tu Parlamentu. Tu chirolu a scrutinlui ditu Românie, tu unâ singurâ dzuuâ, duminicâ, tu aproapi 19.000 di secții di votari suntu aștiptaț româñilli ditu vâsilie, iara ațelli ditu xeani suntu aștiptaț la urni, tu 950 di secții, tu chiro di dauâ dzâli: sâmbătâ – 30 di brumaru şi duminicâ – 1 di andreu.

    Referendumu ti București
    Unâ oarâ cu protlu turu ditu 24 di brumaru a prezidențialilor, București fu andreptu ș-unu referendumu la mirachea a primarlui/dimarhului gheneral Nicușor Dan. La antribarea cara suntu di câbuli cu loarea di câtrâ Consiliul Gheneral ali Primărie a ampârțarillei pi sectoari a impozitiloru pi ți amintâ, a taxiloru ş-a impozitiloru locali cama di 64% ditu bucureşteñi dzâsirâ „Da”. Tora di oarâ, aestâ ampârțari easti adratâ di Chivernisi ș-di Parlamentu. Tutnâoarâ, cama di 66% ditu oamiñilli ditu Capitalâ furâ di câuli s-da Primarlu Gheneral tuti autorizaţiili di anălțari a adârâmintiloru. Tu soni, treia antribari a referendumului, pripusâ di PSD, cama di 84% ditu bucureșteñi dzâsirâ că suntu sinfuñi s-da Primâria Gheneralâ pâradz ti unu programu di dânâseari a consumului di droguri tu sculii. Duțeara la referendumu fu di aproapea 41%. Ta s-poatâ s-hibâ bâgatu tu practichie, votlu lipseaști s-hibâ vulusitu di Leghislativ.

    Româñilli și libira urdinari
    Bucureștiul s-hârsi di apofasea a Comitetlui a Reprezentanţâlor Permanenţâ a chivernisiloru ditu statili membri ali Uniuni Ivropeanâ (COREPER), ți vulusi intrata ali Românie şi Vâryârie tu Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestri ahurhindalui cu 1 di yinaru 2025. Apofasea fu loatâ, Bruxelles, dipu di tutâ duñeaua. Achicâseara va s-ducâ, ti vuluseari tu mesea a meslui andreu, tu Consiliul di Justiţie şi Emburlâchi di Nuntru. Di altâ parti, România umplu criteriul ali ratâ di niaprucheari a vizilor di thimelliu ti calificarea tu Programlu Visa Waiver, cari dișcllidi calea ti urdinarea fârâ vizâ tu Statili Uniti. Dipartamentul americanu di Stat scoasi tu padi raportul ți dzâți că România scâdzu sum praglu di 3% câftatu di leghislaţia americanâ. Estanu, româñilli dipusirâ vârâ 80.000 di câftări di vizi, ditu cari ufițiili diplomatiți americani apruchearâ unu numiru ți nu s-ari faptâ ninti, di cama di 78.000.

    Unâ nauâ Comisie Ivropeanâ etimâ s-ahurheascâ
    Naua Comisie Ivrupeanâ apruche, ñiercuri, votlu ti Parlamentul Ivrupeanu. Unlu ditu vițeprezidențâlli a Executivlui cumândâsitu tutu di Ursula von der Leyen va s-hibâ românca Roxana Mînzatu. Protlu lucru a echipâllei ditu cari fați parti va s-hibâ apruchearea a unlui planu strateghicu ti criştearea ali icunumie ivrupeanâ ş-a competitivitatillei. Di altâ parti, Roxana Mînzatu va s-urseascâ indirectu ş-aestâ dumeni, câțe că ea va s-aibâ angâtanu di pulitițli suțiali ș-di andridzearea profesionalâ a lucrâtorilor ivropeñi. Tutu ea va s-aibâ angâtanu ș-di andridzearea a suțietatillei tu chiro di crizâ, ți nu zburaști mași di polimuri și funico climaticu, ama ș-di tranziţia veardi, digitalizari și problemi suțiali. Naua Comisie va ș-ahurheascâ mandatlu pi 1 di andreu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Românii ș-alegu năulu prezidentu

    Prota secţie di votu ditu xeani ti protlu turu a alidzerloru prezidenţiali ditu Românie s-dișcllisi viniri, la sâhatea localâ 12,00, tu Auckland, tu Naua Zeelandâ. Dapoaia Australia, Japonia ş-alti vâsilii ditu reghiuni.

    Votarea tu xeani s-fați tu unu chiro di trei dzâli (22, 23 şi 24 di brumaru). Suntu aștiptaț la urni tuț țetăţeñilli româñi cu ndreptu di votu ți suntu tu xeani, cari au unu actu di identitati silighitu di autoritâţli români ș-a curi nica nu âlli tricu vadelu. Tu Românie s-voteadzâ maș duminicâ. Furâ andreapti vârâ 19 ñilli di secții di votari tu vâsilii și 950 nafoarâ. Ari 13 candidaț armași tu cursa ti șefia a statlui. Turlu di scrutin ți va s-angreacâ dealihea va s-hibâ ațelu iu va s-armânâ maș 2 și easti programatu pi 8 di andreu, la unâ stâmânâ dupâ ți, tu 1, tamamu di Dzuua Naționalâ, româñilli va ș-aleagâ ș-unu nău Parlamentu.

     

    Epilogu la dețeniul Iohannis

    Meslu ți yini, a prezidentului Klaus Iohannis i si bitiseaști doilu ș-ațelu ditu soni mandatu di ținți añi, ti cari âlli da ndreptu Constituția. Plenlu a Senatlui ş-ali Camerâ a Deputaţlor apuche adrarea ali unâ comisie comunâ di anchetâ ti mutrearea a hărgiloru ți furâ adrati di, ama ș-ti Administraţia Prezidenţialâ tu chirolu 2014 – 2024. Comisia va s-pufiseascâ furniili ți dusirâ la secretizarea a documentilor tu ți mutreaști hărgili ali Administraţie Prezidenţialâ, cata cumu și baza legalâ tu cari s-feați aestâ secretizari. Tutnâoarâ, va s-pufiseascâ, pritu alti lucri, și pâradzlli daț ti loarea cu nichi a avioaniloru privati di luxu filisiti anda prezidentul s-priimna emu tu vâsilii, emu tu xeani, hărgi ti pâltearea anda șidea tu xeani tu condiţii premium ş-cu dotări ahoryea, cata cumu ș-numirlu acutotalui a priimnăriloru tu xeani ş-tuti hărgili ti eali.

     

    F-35 ti România

    Apofasea a Bucureștiului ti loarea di avioani di alumtâ F-35 easti unâ jgllioatâ di simasie ti modernizarea ali ascheri ş-va s-ducâ la apârarea ti chiro lungu a NATO ş-la securitatea colectivâ. Easti mesajlu pitricutu di ambasadoarea a Statiloru Uniti tu Bucureşti, Kathleen Kavalec, la anchisearea a programlui di tranziţie a Forţilor Aeriani Români câtâ aeronavi di gheneraţia V-a, F-35. Ațeali 32 di aeronavi ti cari sâ simnă contractul di achiziţie anamisa di chivernisili român ş-american easti cipita di performanţâ aviaticâ tu oara aesta – dzâți și ministrul ali Apârari tu chivernisea di București, Angel Tîlvâr.

     

    Andrupâmintu ti Chișinău

    Ministrul român di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, feați unâ vizitâ ufițialâ tu Republica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), deadunu cu secretarlu di stat ti emburlâchea di nafoarâ a Regatlui Unit, David Lammy.

    Doilli furâ aprucheaț di prezidenta pro-ocțidentalâ Maia Sandu ş-avurâ moabeț trilaterali cu omologlu Mihai Popşoi. Moabețli s-feațirâ ti andrupâmintul ti unu chiro lungu ti stabilitatea şi rezilienţa ali Republicâ Moldova, aghenda di reformi ti duțeara ninti a proțeslui di integrari ivropeanâ a Chișinăului, catastisea reghionalâ di securitati tu contextul di duțeari ninti ali preșcăvilli aruseascâ contra ali Ucrainâ. Ministrul Odobescu lo parti ș-la țeremonia di inaugurari a năului adârâmintu a Lițeului Teoretic Mihai Eminescu ditu Comrat (notlu ali Ripublicâ Moldova, cu mileti majoritar găgăuzâ – etniț turțâ di confesiuni criștin-ortodoxâ – n. red.), adratu cu pâradz daț di Chivernisea ali Românie ş-di Ministerlu ali Educaţie di Chişinău. Ea cundille că andrupâmintul ti sectorlu ali educaţie ş-ti studiul tu limba românâ suntu investiţii ti yinitorlu ivropeanu, dimucraticu ş-prucupsitu ali Ripublicâ Moldova.

     

    Arușlli fictivi ditu Cipita a Câmpului

    Procurorilli a Parchetlui Gheneral câftarâ ancllidearea a 12 oamiñi, nai ma mulțâlli funcţionari ditu hoara Cipita a Câmpului şi câsâbălu Bucecea, giudeţlu Botoşani (tu arațili), ti câbatea că scutea ti pâradz documenti di identitati româneşțâ, niuidisiti cu realitatea, ti niscânțâ țetăţeñi ditu Ripublica Moldova, Ucraina şi Federaţia Aruseascâ. Oamiñilli câbâtlli că loarâ pâradz, că adrarâ falsu informaticu, ti lucru tu darea ș-loarea di mitâ, tuti ti unu chiro lungu. Anchetatorlli bâgarâ oarâ că tu hoara Cipita a Câmpului, ți ari anvârliga di 7.000 bânâtori, ari taha vârâ 10.000 di țetăţeñi cu zârținâ ditu spațiul sovieticu ma ninti.

     

    Fotbal: România-Kosovo, 3-0 la measa veardi

    Echipa naţionalâ di fotbal ali Românie amintă mecilu di București cu Kosovo, ditu Liga a Națiunilor, cu scorlu di 3-0, la „measa veardi” – deadi hâbarea Uniunea Ivropeanâ di Fotbal Suțata (UEFA), ațea ți andreapsi astrițearea. Partida, cumândâsitâ di kosovari, ți s-alidzea pritu pindzeri anamisa di giucâtori ș-prit aurlări fuviroasi ditu partea a suporteriloru, ama fârâ s-facâ vârâ goadâ salami, emu pi iarbâ, dimi tu terenu, emu tu tribuni, lipsea s-bitiseascâ ti ndauâ dzăț di secundi, la scorlu di 0-0, cându oaspițlli trapsirâ mânâ fârâ s-aibâ vârâ furnie salami. Dupâ unâ dânâseari di vârâ 70 di minuti, arbitrul s-turnă pi terenu şi șuiră bitisita a meciului, ama maș dinitea a giucâtorilor româñi. Dupâ apofasea UEFA, România bitisi Grupa C2 ali Ligâ a Națiunilor pi protlu loc, cu 18 puncti ditu 18 câti putea ta s-facâ şi promovă tu Liga B. Arada di Spanie, Gârție, Cipru şi Slovachie, România easti pritu vâsiliili membri ali Uniuni Ivropeanâ ți nu pricunuscurâ independenţa Kosovo, reghiuni sârbeascâ ma ninti, cu oamiñi ma multu arbineși.

     

     

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Aurica Piha

     

     

  • Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali

    Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali

    Tru România, viniri ahurhi, campania electorală tră protlu turu a alidzerloru prezidenţiali. Aesta va s’bitisească tru 23 di brumaru, oara 7,00. Alidzerli prezidenţiali suntu programati ti 24 di brumaru – protlu tur di scrutinu şi tru 8 di andreu-doilu turu. Anamisa di aţeali dauă tururi, dimi tru 1 di Andreu, tamamu ti Dzuua Naţională, va s’ţănă alidzerli leghislativi. După dauă dekenii, tru România va s’ndreagă tuti turliili di alidzeri ţi suntu di căbili. Tru 9 di cirişaru, cetăţeañilli aleapsiră reprezentanţălli ali Românie tru Parlamentulu Europeanu catacum şi aţelli di la cumăndusearea a dimarhiiloru, consiliiloru locali şi giudeţeani. Tru 8 di andreu, unăoară cu runda decisivă ali antriţeari ti prota ipotisi tu cratu, s’bitiseaşti şi iruşea electorală ditu 2024.

     

     

    14 di candidaţ, 10 di partea a născăntoru partidi politiţi şi 4 independenţă, au nădie s’agiungă pi scamnulu prezidinţialu. Ca tru iţi competiţie di aestă turlie, candidaţlli cari suntu andrupăţ di partidi au şi nai ma mărli nădii. Elli suntu, pănu tru soni, şi liderllii a aţiloru partii. PSD ălu pripuni Marcel Ciolacu, tu aestu kiro primlu-ministru, iarapoi PNL, aliat la guvernari cu PSD, caplu a Senatlui, Nicolae Ciucă. Guvernul suţialu-liberalu lucreadză, nica, tehnic, ama ligăturli anamisa di aţeali dauă partidi şi anamisa di liderlli a lor s-asparsiră tu meşlli ditu soni, tru aestă hăvaie, eleectorală. Alianţa tră Unia-a Românilor (suveranistu, naţionalistu), treia furteaţă politică ditu România uidisitu cu rezultatili di la europarlamentari şi locali, ş-pitricu tru antriţeari prezidentulu, George Simion. Idyea feaţi şi treia furteaţă ditu Parlamentu, Uniunea Salvaţ România, reprezentată tru competiţia prezidenţială di Elena Lasconi. Şi Uniunea Democrată Maghiară ditu România, formaţiuni parlamentară ca tu preţedentili, lu-ari candidatu liderlu a llei, Hunor Kelemen.

     

     

    Lista a prezidenţiabilliloru ari nica ndauă numi cu vazi pi sţena politică, acă născănţă di elli suntu tora independinţă. Candideadză, diznou, ama, aestă aradă nu easti ndrupătu di vără partid, aţelu di ma ninti lider suţialu-democratu Mircea Geoană. Până nu di multu kiro secretaru agiutătoru al NATO, Geoană fu multu aproapea s’agiungă prezidentu tru 2009. Pi lista-a candidaţlor nica suntu şi aţelli di ma ninti miniştri Ana Birchall şi Cristian Diaconescu, dolli independenţă, ama şi aţelu di ma ninti lideru şi prim-ministru PNL Ludovic Orban, cari candideadză di partea a unăllei coaliţii adrată ditu ñiţ partii di na’dreapta, conservatoari.

     

     

    Alegătorlli români cu domiciliulu ică reşedinţa tru xeani putură să s’ngrăpsească tra s’voteadză pritu corespondenţă la alidzerli prezidenţiali până gioi, 10 di sumedru. S-ngrăpsiră tra s’voteadză pritu corespondenţă aproapea 7.000 di inşi. Până tru 30 di sumedru, aluştoru va lă hibă pitricuti plicurli cu buletinili di votu. Autorităţli tăxescu că va s’dişcllidă tu xeani cama di 900 secţii di votari, aşi cum s-feaţi şi la alidzerli europarlamentari.

     

    Autoru: Stefan Stoica

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru aestă toamnă, tru 24 di brumaru și 8 di andreu. Votarea va si s’facă tru idyiulu kiro cu alidzerli parlamentari, cari va s’hibă organizate tru 1 di andreu. Campania tră alidzerli parlamentare ahurheaşti tru 1 di brumaru şi s’bitiseaşti tru 30 di brumaru, dimneața. Tru văsilie, secțiile di votare va s’hibă dişcllisi anamisa di oarili 7:00 și 21:00. Easti tră prota oară căndu tuti aţeali 4 turlii di alidzeri (local, parlamentar, prezidențial și alidzerli tră Parlamentul European) s’ţănu tru România tru idyiulu an.

     

    OECD. România apruke adză ună evaluari pozitivă tru sectorlu a concurențăllei, ca parti a proţeslui a llei di aderari la OCDE. Uidisitu cu Consiliulu a Concurențăllei ditu România, revizuirea fu faptă dupu ună evaluari cari s’ţănu anamisa di 2018 și 2022. Tru cadurlu a evaluarillei, Consiliul fu anănghisitu s’dimunstreadză că activitatea a lui tiñiseaşti căftărli ali Organizație tră Cooperari și Dizvultari Economică. Fură fapti şi urminii, iarapoi catandisea ti băgarea tu lucru a aluştoru va s’hibă părăstisită anlu ţi yini. Aderarea la OCDE easti ună prioritati tră România și easti treilu obiectiv strateghic a văsiliillei după aderarea la NATO și UE.

     

    INDEPENDENȚĂ. Ripublica Moldova yiurtusi marță 33 di ani di la proclamarea independențăllei andicra di fosta Uniune Sovietică. Viniţ la yiurtuseari, prezidenţălli ali Lituanie, Estonie și Letonie simnară ună declarație comună di andrupari tră aderarea a văsiliillei la UE. Tru mesajul a lui dimăndatu cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis tăxi că România va s’da agiutoru strateghicu ti Ripublica Moldova tru tuti domeniile. Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu lu asiguripsi omologlu a lui moldovean, Dorin Recean, că România va s’armănă tu prota thesi a gaereţloru di anvărtuşeari ti aderarea ali Moldovă la UE, a stabilitatillei și a dizvultarillei democratiţi a aliştei.

     

    METEO. Aseara fură dimăndati fărtuni tru ma multi părță a văsiliillei. Experțăllii meteo apufusiră dzăţ di avertismenti meteorologhiti extremi. Iaşi, tru nord-est, vimtulu surpă ma mulţă cupaci şi asparsi vehicule, tru kirolu anda geadei multi ditu căsăbă fură nicati. Tut tru nord-est, tru giudeţlu Botoşani, pompierllii fură griţ ta s’astingă un mari focu dupu ţi un kiritu agudi un cupaciu. Dzăţ di geadei fură nicati și tru Cluj-Napoca (nord-vestu).

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Candidatulu a Partidlui Suțial-Dimucrat, Marcel Ciolacu, ș-ațelu a Partidlui Naționalu Liberalu, Nicolae Ciucă, la potisea di prezidentu ali Românie s-poati sâ s-alumtâ la alidzerli prezidențiali ditu soni, ditu meslu andreu di estanu – aspunu rezultatili a unlui sondaj CURS, adratu tu kirolu 6-22 di agustu. Pi protlu locu tu mirakea a electoratlui ti scrutinlu prezidențialu easti candidatlu PSD, cu 32%, dapoia, alargu, ațelu di la PNL, cu 19%. Aestu easti talonat, cu 15 proțenti, di Mircea Geoană, secretarlu gheneralu adjunctu di tora ali NATO, ți va s-candideadzâ ca independentu, ș-di naționalistul George Simion, liderlu ali formațiuni AUR, ți va s-aibâ 14% ditu sufragii. Ațeali dauâ doamni ți ș-aspusirâ, pânâ tora, mirakea, ta s-antreacâ ti nai ma marea potisi tu cratu suntu… Elena Lasconi, ditu partea ali Suțatâ Ndreapta faptâ Unâ – 11%, ș-ațea ti cari s-feați multâ lafi, Diana Șoșoacă (partia SOS România) – 5%.
    S-aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali ditu România va s-facâ tu dzuua di 24 di brumaru (protlu turu) ș-tu 8 di andreu (doilu turu). Eali va s-facâ tu idyul kiro cu ațeali ti Parlamentul național, minduiti ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali vâsilie. Ti parlamentari, campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, psifisirea va s-ahurheascâ tu 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu 1 di andreu, tu oara 21:00 localâ.
    Pânâ atumțea, uidisitu cu sondajlu CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu, protili dauâ partii tu vrearea a alegătorlor au ma multi proțenti di candidațlli a loru la prezidențiali: dirmi, PSD ari 34% ditu psifuri, iara PNL – 24%. Pisti praglu electoralu easti ș-AUR – cu 14%, Suțata Ndrepta faptâ Unâ – 12%, SOS România – 5% și UDMR – 5%. Ma s-nu s-alâxeascâ țiva pânâ di iarnâ, românii pot s-hibâ cumândârsiț di idyili dauâ partii ți adarâ suțata la puteari di tora – Suțialu-Dimocratu și Liberalu – ți s-hârseaști, ș-tu oara aesta, di unâ andrupari susto tu Parlamentul di București. Iara, la livelu a personalitățloru, sțena politicâ ndophi poati s-hibâ ursitâ/stâpuitâ di misu-idyili prosupi ți u cumândârsescu ș-tora. Mași că, ma s-amintâ prezidențialili, Marcel Ciolacu, ți easti tora protu-ministru, va s-agiungâ protlu capu di statu suțial-dimucratu ditu aesțâ 20 añi ditu soni. Iara, ma s-iasâ, Nicolae Ciucă, caplu a Senatlui di tora, va s-hibâ tutu ditu partea a liberaliloru, cata cumu easti ș-prezidentul di tora – Klaus Iohannis. Cu alti zboarâ, ti dauli partii scupolu easti mari!
    Tu soni, s-aduțemu aminti că, estanu, România andreadzi ti prota oarâ tu idyiul kiro tuti ațeali patru turlii di alidzeri. Ș-alidzerli locali ș-evroparlamentari ți s-feațirâ tu meslu cirișaru, s-feațirâ tutu deadunu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    După lungu kitro di debatu, coaliţia PSD-PNL apufusi că protlu tur a alidzerloru prezidenţiali să s’ţănă tru 24 di brumaru şi doilu pi 8 andreu. Anamisa di ateali dauă, pi data di 1 andreu suntu programate alidzerli parlamentari. Premierlu Marcel Ciolacu spunea că acordul anamisa di ateali dauă partidi di la guvernare tiñisescu concluziile a consultărlor pi cari li avură tu ahurhita-a stămănăllei cu formațiunile politiţi, majoritatea di eali optânda tră organizarea la vade a alidzerloru.

    Marcel Ciolacu: “Vulusimu deadunu cu partenerlli di guvernare un acordu ti călindarea electorală, cari s’tiñisească prinţipiili ţi li zburămu tu arada a consultărilor cu formaţiunile politice reprezentate tru Parlamentu. Apufusimu că alidzerli prezidenţiali s’hibă organizate la 24 brumaru, protlu turu, şi 8 andreu, doilu turu, iarapoi alidzerli parlamentare la 1 di andreu. Ase, putem s’adoptămu apofasea di guvern pritu cari validăm calindarea a alidzerloru şi ncllidemu aestu subiectu.”

    Tu arada a lui, liderlu PNL, Nicolae Ciucă, cundillea că avură tum inti şi aţea că partidile nu vrură ţănearea tu idyiulu kiro a aţiloru dauă aleidzeri. Nicolae Ciucă: “Ditu muabeţli cari li avumu, partidile politiţi spusiră că nu ari niţi ună problemă car ava s’ţănă alidzerli pi 1 di andreu. Atumţea easti sărbătoarea noastră naţională, poate s’hibă şi ună sărbătoare a dimocraţiillei tru idyiulu kiro. Tru aestă oară, tiñisindalui tuti aesti muabeţ şi analiza pi pruviderli legale, işi tu migdani că aesta easti calindarea cari va s’hibă vulusită adză pritu apofasi di guvern.”

    Nicolae Ciucă nica spusi că nu mindueaşti că di 1 di andreu va s’hibă ună prezenţă ñică la vot şi cundille diznău că PNL şi PSD va s’aibă candidaţlli a loru işişi la alidzerli prezidenţiali.

    Ditu opoziţie, năulu lidir al USR, Elena Lasconi, salută akicăsearea anamisa di PSD şi PNL mutrindalui călindarea a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare, ama spuni că ateali dauă partidi lipseaşti s’miduească ti problemili ditu economie, educaţie şi sănătate. Tutunăoară, ea lă dimăndă a formaţiunilor di ţentru-dreapta s’hibă deadunu cu proiectulu prezidenţial ali USR.

    Alliumtrea, liderlu a partidului Forţa Dreaptăllei, Ludovic Orban, lugurseaşti că apofasea a coaliţiei di guvernare easti „ună nauă tentativă di furlăki a rezultatelor alidzerloru”. Şi Alianţa tră Unirea Românilor cutugurseaşti apofasea loată di PSD şi PNL şi lugurseaşti că aeşţa alăxiră datili a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare „di frica a lor andicra di George Simion (prezidentulu AUR – n.red) şi di AUR”. Inițial, PNL și PSD s’avea akicăsită ti meslu yismăciuni tră tră prezidenţiali, variantă ndrupătă di social-democraț. PNL s-aşţă ama şi căftă ca scrutinlu să s’dizvărtească tru brumaru. Aţeali două partidi nu agiumsiră la ună akicăseari, itie ti cari tu kirolu ditu soni s’agudiră un-alantă di la thimilliusearea a Coaliției di guvernare. Aduţemu amintindiznău că, pi 9 cirişaru s’ţănură emu alidzeri europarlamentare emu locali.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Ripublica Moldova, cata iu ?

    Ripublica Moldova, cata iu ?

    Nu manifestaţii pi geadei ti harauua a atilor cari lu-avea votată pi azvingator, ca protesti a societatil’ei tivila andicra di slaba organizare a scrutinlui nsuţara, dumanică noaptea, habarea că pro-aruslu Igor Dodon aminta alidzerli prezidenţiali dit Ripublica Moldova. După ti, aoa si dauă stămân’i, tru protlu tur di scrutin, el avea amintata, 47% dit sufragii, cu aproapea dzati procente ma mult andicra di reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, Dodon era, cum ti s-hiba, cotat ca favorit tru tuti sondajele mutrindalui naeţli di vot tru finală. Ecartul anamisa di atel’i doi candidaţ s-n’icsura cabaia tru turlu doi, 52% tra Dodon şi 47 tra Sandu, ama nu fu duri tra s-alaxeasca amin deznodământul. Tru contrastu cu declaraţiile pi mutata dit campania electorală, naulu şef a statlui feati una acl’imari tra achicaseari.




    Ia ti spusi Igor Dodon: Va taxescu tin’isiţ concetăţen’i, că va s-escu prezidentul a tutulor, şi al atilor cari s-lugursescu di nandreapta, şi di nastânga, şi a atilor cari s-lugursescu şi vor tra s-hiba tru UE, şi atilor cari vor s-hiba deadun cu Rusia. Voi s-fac acl’imari a oponentaloru a mel’i politit. Doamna Sandu, voi s-va hiritisescu tra un rezultat multu bun, ama tora, va placarsescu multu di multu, haidiţ s-li isihisim spiritili.”




    Cl’imarea al Dodon yini după ti dzat di tiniri avea mutata cap dinintea a scamnului ali Comisie Electorala Centrala di Chişinău, niifharistusiţ că multi secţii dit ripublică, ama şi ditu xeani, di Bucureşti până Dublin, armasisră fără buletini di vot. Pi singirili di socializare urdină, apeluri la organizarea, tru tentrul ali capitala, a nascantor protesti-maraton.




    Tru numa a tabural’ei pro-europeana, Maia Sandu declara: Va s-avem ngatan până tru cap şi vă taxescu că va s-limbidzam deadun cafi călcari, cafi caz tru cari oamin’il’i nu putura s-voteadza.” Candidata azvimtă cafta, di alta parti, demisiile urgente a ministurlui di Externe şi a prezidentului ali Comisie Electorala Centrala, lugursiţ protl’i ti au cabati tra dezastrul organizatoric. Tuta lumea, easti, ama, simfuna că niti protestile, niti demisiile nu mata pot s-alaxeasca ici tiva. Tra victoria a candidatal’ei a lor, suporterl’i a doamnal’ei Sandu lipsea tra s-candasească ma mulţa oamin’i s-iasă la vot.




    Ama, pasivitatea a alegătorlor sancţioneadză şapti an’i di guvernare declarata pro-occidentală, arămată di nihairlaticu şi arusfeti, cari agiumsira pi kipita cu chirearea a unui miliardu di dolari dit sistemlu bancar ali ripublica şi cu condamnarea la hapsani a fostului premier şi sef di partid a Maiil’ei Sandu, Vlad Filat. Presa arusă, aleaptă di agenţiile di presă, s-hiritiseasti că Moscova tamam amintâ un aliat la Chişinău. Analiştil’i cundil’eadza, ama, că Dodon nu va s-aiba parti di un mandat arihati. Uidisitu cu tuti clasamentili di specialitate, Ripublica Moldova easti nai ma oarfanlu stat european. Şi unu tru cari, aşi cum spun şi rezultatili a votlui di dumanică, giumitatea pro-occidentală a societatil’ei îl’i easti ahandos ncuntrata a naului prezidentu.




    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala