Radio România Internațional

Tag: Alidzeri prezidinţiali

  • Premisili a unlui an nielectoralu

    Premisili a unlui an nielectoralu

    Punctul maximu di atracție fură prezidențialili ditu Rusia și aţeali ditu SUA. Dialihea, nu ari niţi vără uiduseari anamisa di eali, niţi barimu ca prinţipiu elementar a alidzerloru. Alidzerli prezidințiali ditu Rusia avea amintătorlu buiusitu cunuscut di totna, nu adusiră niţi ună emoţie și niti ună hăbari ma sinfirisită, ti atea tricură niacăţati tu isapi, ascăpară menga publică.

    Alliumtrea, tru SUA, tuti suntu inediti. Unu di candidaț, prezidentu tru exercițiu, s-trapsi ditu antriţearea prezidențială, tră nominalizarea adjunctului a lui, viţe-președentulu. Tru SUA, viţe-prezidentu easti unã mlleari, unã insã di arasa lae, hile di emigranțã oamiñi di știință, ea aleapsi dreptul și politica. Ama nu amintã alidzerli, aşi că fu aleptu-diznãu aleptu fostul prezidentu Donald Trump, după unã hopã di un mandat. Ama nu el easti protlu prezidentu ali SUA cari yini diznãu după aestă hopã ama Grover Cleveland, aleptu diznãu tru 1892.

    Tru Rusia, lucãrli agiumsirã cama aplo. Alãsatu tru loclu al Elținu, tru dzuua ditu soni a anlui 1999, Putin fu aleptu tru 2000 și diznãu aleptu tru 2004. Bruma di democrație di atumţea spuni că un prezidentu rus nu poati s’aibã ma multu di dauă mandati. Modelu eara loat ditu lumea democratică maş că originalitatea arusă tru mimarea democrațiillei hipsi zborlu ”consecutivi”, aţea ţi ãlu feaţi pi nãulu ”țar” s’treacă un mandat pi loclu di prim-ministru, prezidentu agiungãndalui unã marionetă.

    Di la turnarea ditu 2012 s-ari faptã ca vãrã mãsturlãki constituția ali Rusie până cându mandatlu agiumsi di 6 ani, și Putin numata s’minã di la Kremlin. Iarapoi aliddzerli prezidențiale ditu Rusia, cum aţeali ditu marţu 2024, s’hibã ma pțãnu di simasie ca unã ñIcãzancã dari-loari di pãhã la bomboanili cu ciocolată.

    Tră România, 2024 fu un an electoralu mplinu. Dimi agiumsirã pi vade și mandatili di patru ani a alepţãloru locali icã a parlamentarlor, și aţeali di ţinţi añi a europarlamentarlor și prezidentului. Pi şcurtu, easti zborlu di alidzeri la tuti aţeali patru liveluri: local, național, prezidențialu și european. Guvernul di București apufusi ca localili și europeanile s’hibã deadunu, să s’dizvãrteascã deadunu tru dzuua ufiţialã tră europarlamentari, 9 di cirişaru. Tru kirolu anda parlamentarlli dusirã Strasbourg, primarlli și consilierlli locali aștiptarã până ti di toamnă tra s’prilleaborgili.

    Tut ti di toamnă fu apufusitu și un program tru trei hopi, ncruţilleatu, tră alidzerli armasi, parlamentarili și prezidențialili. Tru kirolu anda deputațlli și senatorlli ali Românie furã votaț tamamu tru 1 di Andreu, ti Dzuua Națională ali Românie, prezidințialele eara programati cu unã stămână ninti, tru 24 di brumaru, și unã stămână ma amãnatu, doilu tur, tru 8 di andreu. Eara programate di itia că primul tur a prezidințialelor deadi tutu proţeslu pisti cap.

    După protlu vot, pi protlu loc și calificat tru doilu turu fu un candidat cunuscut maş di un şingiru internaționalu di socializari cari ţãni di unu partid comunist, nai ma marli ditu lumi. Acã avu hãiri, tru aestu mediu, un tsunami di mesaji electorale, candidatlu declarã a autoritățlor fiscale ditu România că nu hãrgiui ici ţiva tră campania electorală. Pãnu tru soni, aţelli cu ndrept, nkisindalui di la informațiili avansati di serviţiili di contrainformații, apufusirã s’anuleeadzã doilu tur a prezidințialelor, programat tră 8 di andreu. Naua dată a alidzerloru prezidințiali ditu România nu fu dimãndatã ama sigura ţãni di proţlli patru meşi ditu aestu an.

    Ase, 2024 numata fu anlu a tutulor alidzerloru ama alãsã ţiva și tră 2025, an cari sã spuni cã nu ari heavra electoralã. Până tru soni, di la alepţãlli locali, la aţelli naționali și europeañi, tută lumea easti la loclu di lucru. Acã ari borgi ñicurati, ipotisea di prezidentu ali Românie nu easti abandonată, hiinda exercitată ma largu, după bitisearea a aţiloru dauă mandati, di cătrã prezidentulu tru exercițiu.

    Tru alanti locuri a lumillei, icã barimu tru SUA și Rusia, prezidențialele s-bitisirã, Putin niţi barimu nu dipusi ditu scamnu, tru kirolu anda prezidentulu Trump va s’hibã bãgatu pi ipotisi tru 20 di yinaru. Tru Europa, s’duţi ma largu polimlu a liderlui rus, alepetu si paralaeptu, contra ali Ucrainã, iarapoi zñiili a polimlui propagandistic pi cari îlu duţi cu democrațiile europeani ahurhescu si s’dukeascã tut ma destabilizatoru.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    Cama di 9,4 miliuni di români şi spusiră, dumănică minduita ti yinitorlu prezidentu a văsiliillei tru protlu turu di scrutinu. Vinita la urne fu di 52,55%, multu ma mari andicra di aoa şi ţinţi añi, cându eara di 42,19%. Nafoara a sinurloru votară cama di 820.000 di români, nai ma mulţă ţi dusiră la urni eara ditu Marea Britanie (150.000), Ghirmănia (145.000) şi Italia (123.000).

     

    Marea supriză a scrutinlui easti candidatlu independentu Călin Georgescu, un ingineru agronomu tu ilikia di 62 di ani, cari agiumsi pi protlu loc tru vrearea a electoratlui. El lucră ca expertu tru dizvultari durabilă și fu secretaru di statu tru ministerlu a Mediului. Cumăndusi ună direcție ditu MAE, deapoa kiro di ma mulţă añi fu pi ma multi ipotisi la ONU tru dumenea ti conservarea a fisillei. Ditu 2013 fu aleptu directoru la Centrului European di Cercetari a Clublui di Roma, a tu aestu kiro easti profesoru la Universitatea ditu căsăbălu Piteşti.

     

    Presa internaţională hăbăriseaşti că româñilli voteadză extremismul, aţea ţi tu videala gheopolitică easti ună catastrofă, neisi un fănico.

    Cutreamburu electoral tru România: un candidatu pro-rus la cari vărnu nu s’aştipta agiumsi pi protlu loc tru protlu turu a alidzerloru prezidenţiali nintea a premierlui pro-europeanu Marcel Ciolacu, dimăndă AFP.

    Un politicianu românu di extremă-dreapta și un criticu NATO, amintă un rezultatu ti ciudie cari fuvirseaşti  catandisea susto ali Românie, neise pro-Ucraina, dimăndă Reuters.

     

    Călin Georgescu fu asociatu cu Alianța tră Unirea Românilor (AUR), partidlu cari lu adusi aminti ma multi ori cu numa ca ună pripuniri ti ipotisea di primu-ministru. Ma amănatu, fu scosu ditu cumăndusearea AUR cari lu stipsi că minduita a lui pro-rusă și anti-NATO u zñiipsi vidzuta a partiillei.

     

    Tru un interviu ţi ălu deadi tru 2021, Călin Georgescu spunea ti scutlu antirachetă al NATO di Deveselu că easti ună „arşini ali diplomație” și cundillea că Alianța nu va s’veaglle niţi un di membrilli a llei ma s’hibă di suntu atacaţ di Rusia. Ma multu, el spusi că Ion Antonescu, liderlu di facto ali Românie tru Doilu Polimu Mondial, cari fu condamnat la moarti tră rola a lui tru Holocaustu, și Corneliu Zelea Codreanu, liderlu a minarillei leghionari – ună di nai ma preşcavi și antisemiti ditu Europa – suntu eroi naționali.

     

    Pi numa al Georgescu fu dişcllisu un dosaru penalu tră promovarea cultului personalitatillei ti niscănti persoani cari suntu stipsiti ti ghenochidu. Nai ma bună șansă ali României easti „mintimineaţa arusă”, spunea el tu un altu interviu. Multu relighiosu și naționalistu, milită ti ñicurarea a dependenţăllei ali Românie di importuri, agiutarea agricultorloru și creaştirea a producțiillei interni di alimenti și ali energhie.

     

    Călin Georgescu armasi largu di videala a reflectoariloru și ufilisi tu amprotusa şingirili di suţializari. Româñilli ălu votară nica şi atelli ditu diaspora, acă avu discursu vărtosu antisemitu, leghionaru,”mesianicu”, pro-rus și anti-Occidentu.

    „U spuşu că nu făţemu politică, făţemu istorie. Dealihea fu”, cundille el, după ncllidearea a urniloru.

     

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala