Radio România Internațional

Tag: alidzeri SUA

  • Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

    Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

    Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu alidzerli prezidențiali ditu SUA. Ninti s-bitiseascâ misurarea a voturloru, elu avea 270 di electori di cari avea ananghi ta s-poatâ s-hibâ aleptu. Elu agiumsi, ași, doilu prezidentu americanu cu dauâ mandati ți nu yinu unu upâ alantu. Prezidentul di tora, Joe Biden, ș-candidata dimucratâ Kamala Harris âlli deadirâ hiritimati a prezidentului aleptu Donald Trump ti azvindzearea a lui. Joe Biden lu câlisi la Casa Albâ și şi-aspusi borgea ta s-asiguripseascâ unâ trițeari fârâ cripări, cundillindalui simasia ta s-lucreadzâ ti fâțearea unâ ali vâsilie.

    „Rezultatlu a alidzeriloru prezidenţiali ditu SUA nu easti ațea ți vream, ama lipseaști s-him di câbuliˮ, dzâsi, tu arada a llei, Kamala Harris, tu un discursu țânutu la Universitatea Howard ditu Washington. Liderilli ivropeañi cundilliarâ ligâturli streasi anamisa di Ivropa ș-America, dândalui hiritimati alu Donald Trump, că amintă alidzerli ti prezidentu ali SUA.

    Prezidenta ali Comisie Ivropeanâ, Ursula Von Der Leyen, âlli deadi „hiritimatiˮ alu Donald Trump ti anâchisearea tu alidzeri, iara prezidentul a Consiliului Ivropean, Charles Michel, cundille „suțata susto” şi „ligâtura istoricâ” anamisa di Uniunea Ivropeanâ şi Statili Uniti. Prezidentul ali Frânţille/Galie, Emmanuel Macron, tâxi s-lucreadzâ deadunu cu canțilarlu ghirmanu Olaf Scholz ti unâ Ivropâ ma vârtoasâ, minduindalui la „năulu contextuˮ.

    Tu idyiul chiro, premierlu britanicu Keir Starmer dzâsi că aşteaptâ cu mirachi s-lucreadzâ cu Donald Trump tu añilli ți yinu. Secretarlu gheneral ali NATO, premierlu di ma ninti Mark Rutte, dzâsi că poziţia di lider al Donald Trump va s-hibâ „diznău di thimelliu ta s-țânâ suțata a noastâ vârtoasâˮ.

    Liderul di Beijing, Xi Jinping, lu lo pi telifoni pi anâchisitorlu a alidzeriloru prezidenţiali ditu SUA şi angrică tu moabeti pi ligâtura „susto, sânâtoasâ şi ti lungu chiroˮ anamisa di dauli puteri. „Avemu umutea că dauli părţâ va s-apărâ nomurli a tiñillei, a bânarillei tu irini ș-a lucurlui deadunu hârlâticu’, dzâsi Xi Jinping, ți zburâ ti „aflarea ali un cearei uidisiâ ta s-achicâseascâ China şi Statili Uniti tu aestâ nauâ etâ.ˮ Elu cundille că unâ ligâturâ bunâ anamisa di Beijing şi Washington va s-aducâ hâiri emu a dauloru vâsilii, emu a lumillei.

    Prezidentul ali Ucrainâ, Volodimir Zelenski, zburâ pi telifoni cu Donald Trump, âlli deadi hiritimati ti azvindzearrea a alideriloru, azindzeari numâsitâ di elu istoricâ ş-susto. Zelenski dzâsi că s-achicâsi cu elu ta s-țânâ unu dialogu stresu şi „s-creascâ lucurlu deadnu” anamisa di Ucraina şi SUA.

    Ditu Românie, șeflu a statlui, Klaus Iohannis, dzâsi că Bucureștiul easti unu aliatu strateghic vârtosu ş-activ a Washington-lui. Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că România easti etimâ s-lucreadzâ ti anvârtușarea a suțatâllei strateghicâ cu Statili Uniti.

     

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

     

     

  • NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta s-armânâ unitâ, tâxi, luni, secretarlu gheneral ali NATO, Mark Rutte. Elu feați declarația Berlin, iu s-adună cu canțelarlu ghirman Olaf Scholz.

    „Noi va s-lucrămu cu Kamala Harris, va s-lucrămu cu Donald Trump ş-va nâ asiguripsimu că Suțâllia armâni unitâ, dzâsi olandezlu Mark Rutte, ți lo cumândârsearea a Suțâllei Nordu-Atlanticâ di la norvegianlu Jens Stoltenberg. „Nu am niți unâ șubei, ti ațea că easti sinferlu a nostu ş-ali Americâ”, adâvgă secretarlu gheneral ali NATO.

    Nica di anda lo putearea, tu 1 di sumedru, Mark Rutte, ți fu ma ninti protu-ministru a Regatlui a Vâsiliiloru di Nghiosu chiro di 14 añi, dzâsi că nu adunâ gaile ti cum va s-bitiseascâ alidzerli americani. El dzâsi că âlli cânoaști multu ghini doilli candidaţ ş-că ari lucratâ cu Donald Trump chiro di 4 añi. Dupâ spusa a lui, America va s-armânâ misticatâ tu arada a Suțâllei Nordu-Atlanticâ.

    „Ei ştiu că, maca Putin va s-anâchiseascâ tu Ucraina, Arusia va s-acațâ curai și va s-hibâ atumțea pi flancul a nostu ditu apiritâ ş-va s-hibâ unâ fuvirseari ndreptu ti NATOˮ, adâvgă Mark Rutte, ți cundille că aestâ easti furnia ti cari Washington-lu easti misticat tu Ucraina ș-tu NATO.

    Di anda lo mandatlu, elu avu ma multi andamusi cu actorlli politiț, a curi themâ fu polimlu ditu Ucraina. Stâmâna ți tricu, secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte ş-prezidenta ali Comisie, Ursula von der Leyen dzâsirâ, Bruxelles, că Suțâllia ş-Uniunea Evropeanâ va s-adarâ unâ parei operativâ ti ânvârtușarea a lucrului deadunu anamisa di dauli organizaţii. Doilli feațirâ tâmbihi că dizvârtearea di așchirladz nordu-coreeni tu Arusie easti unâ crișteari multu mari a polimlui ditu Ucraina, cata cumu ș-un piriclliu ti securitatea evropeanâ ş-irinea mondialâ.

    Meslu ți tricu, Mark Rutte s-andâmusi cu minişțrâlii di Nafoarâ ditu vâsiliili soați. Secretarlu gheneral ali Suțâlli Nordu-Atlanticâ dzâsi, cu ațea furnie, că polimlu ditu Ucraina scoasi tu padi că s-asparsi ziga tu Evropa ș-aestu lucru va s-aducâ zñii tu tutâ lumea, ş-că vâsilii ți suntu la ñilli di kilometri, cata cumu China, Iran ică Coreea di Nordu, potu s-aspargâ securitatea evropeanâ.

    „Lumea a noastâ easti ligatâ ș-tutu ași și securitateaˮ, cundille Mark Rutte. El dzâsi, tutnâoarâ, că soțlli tiñisescu tâxearea ta s-da, estanu, agiutorlu militar di 40 di miliardi di evradz ti Ucraina, iara țifrili aspunu hărgi di aproapea 21 di miliardi ti prota parti a anlui 2024. Partenerlli ditu zona a Pațificlui dzâsirâ că ș-elli va s-da, iara unâ paradigmâ easti Australia, ți va s-pitreacâ tancuri ti Kiev.

    Di altâ parti, soțlli crescu investiţiili ş-nuntru, tu NATO, iara unâ ditu priorităţ easti apârarea aerianâ, ma multu tu arada a polimlui cu droni ți intrâ tu spaţiul NATO.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui tru alidzerli prezidențiale ditu SUA. „România easti un aliat strateghic vărtosu și angajat al SUA. Prin gaereţli a noastre comune, va s’aduţemu irine și prucukietu văsiliili a noastre și nu maş, cu viglleari sinferurli a noastre comune”, angrăpsi prezidentulu ali Românie pi un şingiru di socializare. Republicanul Donald Trump ţănu un „mandat fără preţedentu”, tru un zboru ţănut la West Palm Beach, Florida, după ţi Fox News convocă alidzerli tră Trump, postulu golu di hăbări ditu SUA care feaţi aestu lucru până tora. Acă ditu videala tehnică misurarea a voturloru nu s’bitisi nica, Donald Trump lă haristusi a americanilor că lu-aleapsiră. „Feaţimu istorie”, spusi el și tăxi că va u agiută văsilia să „s’vindică”. Coleganlu al Donald Trump, JD Vance, spusi tu arada a lui că „avumu dininti nai ma marea xanaamintari/ turnari politică ditu istoria SUA”. Adversarlu a lui, democratlu Kamala Harris, nu gri nica vără zboru dinintea a votanţăloru a llei.

     

     

    SENATUL. Republicañilli s’pari că au loată controlu tru Senatlu a SUA, ţi ma ninti eara tu măna a democrațloru, cu ună majoritate di nai pţănu 51 di locuri ditu 100, simfunu cu isăkili. Senatlu ali SUA ari 100 di locuri (2 tră cathi un cratu american) și 34 di membri suntu alăxiţ dupu votlu organizat concomitent cu alidzerli prezidențiale ditu 5 di brumaru. Tru Camera Reprezentanților, niţi un ditu partidi nu pari s’aibă un avantaj dicisiv, di itia că misurarea a voturilor tru aţeali 50 di state s’faţi şi adză. Controlu a aţiloru dauă camere a Congresului SUA easti ună scupo mari, di itia că spațlu di manevră al prezidentului ali văsilie ţăni tu ma marea parti di nomurli pi cari pot s’li vulusească tru Senat și tru Camera a Reprezentanților. Dauli voteadză nomurli federale, ama Senatul ari și importante axizeri exclusive, maxus ti alidzearea ică revocarea a membrilor clleaie a guvernului ică ti confirmarea a magistrațlor federali.

     

     

    COMISIA EUROPEANĂ. Social-democratlu Roxana Mănzatu, nominalizata ali Românie tu ipotisea di viţeprezidentu a nauăllei Comisii Europeană, aprukea ună evaluare pozitivă ditu partea a comisiilor di speţialitate a parlamentului român. Stămâna yinitoari, ea va s’hibă audiată și tru comisiile a Parlamentului European. Pi ningăipotisea di viţeprezidentu, comisarlu român va u aibă şi ipotisea di comisar tră oamiñi, axizeri și pregătire.

     

     

    INVESTIŢII. Premielu Marcel Ciolacu avu ună andamasi cu ună delegaţie di investitori japonezi, marţă, Bucureşti. Aeșţă și spusiră sinferlu ti anvărtuşearea a agiutorlui financiar tră România tru infrastructura di transport, energhie, digitalizare și proiecti di analtă tehnologie. Ma ninti, la un Forum Energetic bilateral disvărtitu tut tru capitala ali Românie, Ministerlu ali Energhiei și compania japoneză Itochu Corporation simnară un Memorandum di Akicăseari mutrinda un proiect di hidrocentrală tru giudeţlu Cluj (nord-vestul ali Românie).

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Donald Trump Aminta alidzerli dit SUA

    Donald Trump Aminta alidzerli dit SUA


    Donald Trump aminta alidzerli prezidențiale dit Statele Unite ali America. Candidatlu republican u azvimsi democrata Hillary Clinton, creditată di sondajili di dinintea a dzuual’ei a alidzerloru ca favorită. Simfun cu presa americana, Trump aminta electorl’i ananghisit tra s-agiunga naulu prezidentu american.



    “Va s-escu prezidentul a tutlror american’ilor, lucru ti easti di mari simasie tra mini”, spusi Donald Trump tru zborlu ti alu tanu dupu amintarea ali victorie. Sum sloganlu Let’s make America great again” (S-fatem America pirifană/ cu anami diznau), Trump avu una campanie electorală thimil’iusita pi un discursu naționalistu, îndriptat contra a imigranțalor și cu taxeri fapti tra clasa huryiteasca/ lucratoari ama si tra s-discl’ida locuri di lucru și s-n’icsureadza taxilir. Trump fu cutugursitu tru campania electorală ca nu avu una viziuni ti politica externa a SUA, ama și di furn’ia a discursului temperamental.



    Tu ilikia di 70 di an’i, Donald Trump ari una aveari fapta isapi la aproapea, 3,7 miliardi di dolari. Republicanlu easti și fostă vedetă di televizune, realizândalui programlu “The Apprentice”, un reality-show tru cari miliardarlu durusea ca premiu un postu di cumanduseari tru una dit companiili a lui. Trump aminta lișor nominalizarea tra Casa Albă di partea a Partidlui Republican, dinintea a atiloru șasi candidaț, aca fu contestat nica si di atel’I dit sinlu a partidlui a lui.



    Di alanta parti, Hillary Clinton lu azvimsi contracandidatlu a l’ei, Bernie Sanders, tru una antriteari ma echilibrată, em dit videala a voturlor amintati, em dit atea ti mutreasti discursul electoral, di agiumsi prima mul’eari cari candideadză la prezidentil’ea a Statilor Uniti ali America. Clinton ari alumtata nica si tra poziția di candidat a democrațlor tru 2008, cându fu azvimtă di actualu prezidentu american, Barack Obama.



    Armanipsearea: Tascu Lala