Tag: alimentatie

  • Obezitatea, o realitate dură

    Obezitatea, o realitate dură

    Consecință a stilului de viață, obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, este în același timp, sau în primul rând, o problemă de sănătate asociată frecvent cu diverse complicații precum diabetul de tip doi, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și unele tipuri de cancer. Regimul alimentar, sportul și un somn de calitate se numără între soluțiile de contracarare indicate de specialiști. Despre acestea a vorbit la Radio România și lector universitar doctor Lygia Alexandrescu, specialist în nutriție, care mizează pe echilibru:

     

    “Prima școală este mama când vine vorba de alimentație și acel bun simț. Nu trebuie să avem știința nutriției, nu trebuie să avem știința biochimiei alimentului. Trebuie să știm că avem de consumat energie si trebuie să-i dăm corpului combustibil, benzină de bună calitate. Și asta se poate face cu alimente foarte apropiate de natură, cât mai puțin procesate. Cumpăratul gata gătit evident că va conduce la creștere în greutate, pentru că are și multă sare, e și prăjit în cine știe ce, știm foarte bine că tot ceea ce e gata cumpărat nu are calitatea inițială a alimentului. Totul se întoarce la educație. Așa cum spun chinezii: dacă vrei să ai o generație sănătoasă educă 30-40 de ani populația și apoi vei avea o generație sănătoasă.”

     

    Datele prezentate de OMS relevă o realitate dură – obezitatea este o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Iar România nu face excepție – peste 60% dintre români se luptă cu kilogramele în plus. Ce putem face pentru a ameliora situația? Din nou, Lygia Alexandrescu:

     

    “Noi avem nevoie de hrănire. Termenul de dietă a apărut în Grecia antică, atunci când se definea stilul de viață numit daiata ca un ansamblu de noțiuni care implicau somnul, deci odihna, hidratarea, hrana, mișcarea, starea de bine. Toate acestea formează dieta. Noi când spunem în momentul acesta dietă ne referim la mâncare și nu la ce mâncăm, ci la ce nu mâncăm. Când vorbim deaspre dietă vorbim despre restricție, lucru care este total fals.

    Dacă vorbim despre hrană trebuie să vorbim despre ce ne trebuie nouă, ce ne ține nouă celula sănătoasă și atunci într-adevăr personalizarea este foarte importantă. Sunt o grămadă de criterii pe care le luăm în calcul atunci când vine vorba de întocmirea unui plan alimentar: vârsta persoanei, sex, tip de efort pe care-l face, stare emoțională, genetică, analize de moment actualizate. Discuția cu medicul curant, discuția cu nutriționistul, discuția cu antrenorul de sport, toate acestea conduc la formarea unui program alimentar personalizat.”

     

    Viața de zi cu zi a persoanelor cu exces ponderal nu este în niciun caz una de calitate, în cazul multora survenind, de exemplu, scăderea stimei de sine, uneori chiar de la vârste fragede, urmată de depresie. Sau bolile amintite anterior, între care se numără și cea vasculară, pentru care specialistul în nutriție Lygia Alexandrescu a făcut mai multe recomandări, valabile, de altfel, pentru oricine vrea să adopte un stil de viață sănătos:

     

    “Atunci când vine vorba de accidentul vascular dieta mediteraneeană este cea mai potrivită, adică o dietă în care să se consume pește de cel puțin 3-4 ori pe săptămână, gătit dietetic – la cuptor sau fiert sau copt în hârtie de copt, nu în folie de aluminiu. Alături, în primul rând legume de culoare cât mai închisă în așa fel încât să avem mulți antioxidanți și un carbohidrat de calitate. Cât mai puțin sodiu, între mese gustări de fructe cu indice glicemic mic și aici mă refer la afine, la mărul nostru românesc sau dacă a trecut ora 16 – și nu mai mâncăm fructe – 4-5 nuci, care ne protejează inima și creierul de boala vasculară.

    Pâinea de bună calitate, adică fibrele să fie prezente, măcar 60 de grame la o masă dacă vorbim de un adult, dimineață, la prânz. Cartoful copt la fel este recomandat, să încercăm să-l răcim un pic înainte să-l mâncăm în așa fel încât amidonul să nu se depună la fel de ușor ca atunci când mâncăm cartoful fierbinte. Și multă, multă salată. Tot ce este crud ajută organismul să elimine acel LDL colesterol, cel nociv, care oxidează și care dă riscul de aterom, de prezența ateromului la nivel vascular.

    O bună hidratare este iarăși foarte importantă, băută apa la temperatura camerei și la 10-15 minute după ce mâncăm. Ciorbele de sezon sunt și ele foarte recomandate, cu un pic de proteină, adică dregem cu ou și acrim cu borș ca să avem aliment probiotic și care nici nu are sare. Și foarte important atunci când am avut boală vasculară, starea de bine – să învățăm să zâmbim, să învățăm să mulțumim pentru ce avem. Din punct de vedere al mișcării, mersul pe jos.”

     

    Datele statistice privind obezitatea prezentate de OMS relevă că peste 4 miliarde de oameni din întreaga lume ar putea suferi de supraponderalitate sau obezitate în 2035, iar obezitatea infantilă va crește cu peste 100%, ceea ce ar însemna că aproape 400 de milioane de copii ar putea trăi cu obezitate peste 11 ani. În ceea ce privește obezitatea adulților, aceasta se estimează că va spori cu peste 60% – prevalența în rândul bărbaților va înregistra o creștere de 73%, de la 14% la 23%, iar în rândul femeilor de 50%, de la 18% la 27%.

  • Sărbători fericite sau sărbători depresive?

    Sărbători fericite sau sărbători depresive?

    5% din populația globului are depresie, iar
    această cifră probabil că este mult mai mare, pentru că nu toată lumea are un
    diagnostic oficial de depresie, a scris, anul acesta, revista americană de
    business Forbes, care a înaintat și alte date extrem de interesante despre
    această boală mintală silențioasă și extrem de periculoasă. Potrivit Forbes, se
    pare că depresia afectează oamenii într-un fel disproporționat – de exemplu,
    femeile și comunitățile de culoare și latino sunt mai înclinate spre depresie
    față de alte categorii.


    În lume, potrivit Organizației Mondiale a
    Sănătății, 280 de milioane de oameni trăiesc cu depresie. Se pare că depresia
    poate fi ereditară. Dintr-un studiu al Universității Stanford a reieșit că
    persoanele care au rude apropiate cu depresie prezintă un risc de două sau trei
    ori mai mare să dezvolte această afecțiune. Femeile adulte sunt mai
    înclinate spre un episod depresiv. Ele duc greul în multe aspecte ale familiei,
    cum ar fi creșterea copiilor, îngrijirea bătrânilor, treburile cotidiene,
    carieră, lucruri care nu le mai permit acestora să mai aibă grijă și de
    sine. Și mai îngrijorător este că vârsta la care se instalează
    primele episoade depresive scade până pe la 12 ani.


    De sărbători, chiar și cei mai puternici
    oameni pot să aibă o cădere psihică, din cauza unei presiuni sociale. Am vorbit
    despre depresia de sezon cu psihoterapeutul Adina China-Birta, care ne învață
    cum să identificăm și cum să-i contracarăm simptomele:




    «Depresia de sărbători, așa-numitul
    holiday blues, este o problemă comună, de care oricine se poate lovi la un
    moment dat și care se manifestă printr-o stare de disconfort emoțional sau
    tristețe care apare în timpul perioadelor de sărbători, cum ar fi Crăciunul,
    Anul Nou, sărbătorile de iarnă, chiar perioada imediată de după sărbători. Simptomele
    pot include tristețe, anxietate, stress sau izolare socială. Depresia de
    sărbători poate fi cauzată de diferiți factori, printre care stressul asociat
    cu pregătirile de sărbători, presiunea socială, singurătatea sau amintirile
    triste asociate cu această perioadă. Ce putem face ca să prevenim instalarea
    depresiei de sărbători? Am putea începe prin a ne stabili așteptări realiste.
    Ar fi foarte bine să încercăm să nu ne lăsăm prinși în ideea că sărbătorile
    trebuie să fie perfecte sau că trebuie să ne simțim fericiți în mod constant.
    Filmele de Crăciun prezintă o realitate care cu greu se poate trăi în viața de
    zi cu zi.

    De asemenea, ce mai putem face este să ne planificăm cu grijă. Dacă
    știm că un anumit aspect al sărbătorilor ne afectează, cum ar fi, de exemplu,
    cumpărăturile, putem să planificăm cu atenție și să ne stabilim niște granițe
    (adică ne putem stabili un buget și o perioadă de cumpărături și să stăm în
    granițele pe care ni le-am stabilit). Mai putem face voluntariat. Asta ne poate
    aduce un sentiment de satisfacție și să ne ajute să ne găsim un sens mai
    profund în sărbători. Un alt lucru care ne poate ridica tonusul psihic este să
    facem sport, să facem exerciții și să ne îngrijim. Activitatea fizică regulată
    ne poate îmbunătăți starea de spirit, prin eliberarea de endorfine. Trebuie să
    ne asigurăm că avem grijă de noi, că avem odihnă și nutriție adecvate».





    Dar de ce unii dintre noi «cad în butoiul cu
    melancolie» în această perioadă care ar trebui să fie una a bucuriei și a
    relaxării? Și cum să distingem un episod de depresie «clasică» de depresia de
    sezon? Psihoterapeutul Adina China-Birta:




    «Depresia de sărbători și depresia
    propriu-zisă reprezintă două concepte distincte. Depresia propriu-zisă, numită
    și depresie majoră, este o afecțiune mintală mai gravă, caracterizată de
    persistența unor simptome semnificative, cum ar fi stare de tristețe de lungă
    durată, pierderea interesului pentru activități obișnuite, schimbări în
    greutate și în somn, oboseală excesivă, dificultăți de concentrare și chiar
    gânduri de sinucidere. Este foarte puțin influențată de factori sezonieri sau
    evenimente specifice și afectează individul în orice moment al anului. Dacă
    observi aceste simptome la tine sau la cineva drag în perioada sărbătorilor
    este improtant să iei în serios aceste semnale și să cauți ajutor. Consultarea
    unui profesionist în sănătate mintală, precum un psiholog sau un psihiatru,
    poate fi crucială pentru primirea sprijinului și a tratamentului adecvat.

    Așadar, da, este posibil ca o persoană care nu suferă de depresie să se
    confrunte cu simptome de depresie în perioada sărbătorilor. Sărbătorile pot
    aduce cu ele un stress suplimentar, presiune socială, amintiri triste,
    singurătate, ceea ce poate declanșa sau agrava simptomele depresiei în cazul
    unor persoane. Este important să recunoaștem că depresia de sărbători poate
    afecta pe oricine, inclusiv pe cei care, de obicei, nu suferă de depresie
    majoră. De asemenea, este esențial să distingem într-o stare temporară de
    disconfort, asociată cu perioadele de sărbători, și depresia majoră, care
    necesită adesea intervenție pentru gestionare și tratament».




    Haideți să vedem ce putem face să ne mai
    îmbunătățim starea de spirit și, poate, cine știe, chiar să învățăm să ne bucurăm
    de perioada sărbătorilor. Adina China-Birta:




    «Dacă suferi de depresie de sezon,
    iată câteva sfaturi care te-ar putea ajuta. Începe de la a-ți respecta nevoile
    emoționale. Ascultă-ți corpul și mintea. Dacă simți nevoia de odihnă sau de
    timp pentru tine, oferă-ți aceste momente fără să te simți vinovat. Este
    important să îți recunoști și să-ți accepți sentimentele. Este ok să nu te simți
    fericit tot timpul. Înțelegerea și acceptarea emoțiilor pot fi primul pas către
    vindecare. Apoi, planifică activități în aer liber. Chiar și în zilele reci,
    sau mai ales în zilele reci, timpul petrecut afară poate aduce beneficii
    fantastice pentru starea de spirit. Încearcă să te bucuri de cât mai multă lumină
    naturală.

    Menține o rutină regulată, care să includă somn, alimentație
    sănătoasă și exerciții fizice. Consumă alimente bogate în nutrienți, cum ar fi
    fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale. Activitatea fizică
    regulată poate ajuta la eliberarea de endorfine, îmbunătățind starea de
    spirit. Este foarte important să comunici. Vorbește cu prietenii sau
    membrii familiei despre ceea ce simți. Uneori, împărtășirea gândurilor poate
    aduce alinare și sprijin. Socializează fizic sau online cu persoane cu care-ți
    face plăcere să comunici. Fă o listă cu activități care-ți aduc bucurie și
    încearcă să le integrezi în rutina ta zilnică. Fie că este vorba de citit,
    ascultat muzică, gătit sau dans, dedică timp pentru activitățile care-ți plac.
    Atunci când gândurile negative te copleșesc, poți folosi tehnici de gândire
    pozitivă sau de mindfulness pentru a ajuta să le gestionezi și să le depășești.
    Dacă simptomele tale persistă sau chiar se agravează, este important să
    consulți un profesionist în sănătate mintală, un psiholog sau un psihiatru te
    poate sprijini în gestionarea depresiei de sezon»


  • Strategia europeană privind proteinele

    Strategia europeană privind proteinele

    Uniunea Europeană produce 77% din
    proteinele furajere pe care le utilizează. Cu toate acestea, Uniunea depinde în
    mare măsură de importurile de produse vegetale cu conținut ridicat de proteine.
    Deși producția de plante proteice din Uniunea Europeană s-a îmbunătățit în
    ultimii 10 ani, producția internă suferă în continuare de un deficit
    semnificativ, deoarece a crescut și producția animalieră, ceea ce a agravat
    dependența puternică de importurile de culturi bogate în proteine din țări din
    afara Uniunii Europene.


    Strategia europeană privind proteinele prevede crearea
    de condiții mai bune pentru producția de proteine în Uniunea Europeană şi
    recunoașterea rolului complementar pe care îl au în economia circulară atât
    proteinele de origine vegetală, cât proteinele de origine animală.


    Dacian
    Cioloş, eurodeputat, a vorbit în Parlamentul European despre riscul
    introducerii insectelor și a cărnii de laborator în alimentația umană
    europeană.


    Avem nevoie de o
    strategie pentru a stimula producția de proteine. Avem într-adevăr un deficit
    de proteine în Uniunea Europeană, mai ales de proteină vegetală pentru
    alimentația animală.

    Există deja pe piață tehnologii inovative pentru producția
    de proteină în general și susțin cercetarea în această direcție, inclusiv
    finanțarea de către Uniunea Europeană a cercetărilor în domeniu, însă
    introducerea insectelor și a cărnii de laborator în alimentația umană europeană
    înainte de a avea evaluări tehnologice, de sănătate, de mediu serioase,
    evaluări etice privind modelul alimentar pe care ni-l dorim în Uniunea
    Europeană, nu cred că este o decizie înțeleaptă.

    Altfel, doar enunțarea
    introducerii insectelor în alimentația umană riscă să provoace sentimente
    antieuropene într-o societate care, chiar dacă este deschisă experimentării
    noului, consideră mâncarea un element de identitate, de cultură, de legătură cu
    natura și cu mediul de viață.


  • Asigurarea securității alimentare și a rezilienței pe termen lung a agriculturii UE

    Asigurarea securității alimentare și a rezilienței pe termen lung a agriculturii UE

    Pandemia de COVID-19 și invadarea
    ilegală a Ucrainei de către Rusia au expus sectorul agricol european la o serie
    de probleme structurale și prezintă, în continuare, riscuri semnificative
    pentru piețele agricole ale statelor membre. Uniunea Europeană trebuie să își
    întărească securitatea alimentară, autonomia strategică și reziliența
    sectorului agricol și a întregului lanț de aprovizionare. Tinând cont de aceste
    aspecte, Parlamentul European invită Comisia Europeană să identifice sectoarele
    cele mai afectate de criză și să ia toate măsurile necesare pentru a permite un
    sprijin urgent și mai consistent pentru acestea.

    Despre importanţa acestor
    demersuri, a vorbit eurodeputatul Dacian Cioloş.


    Crizele succesive și
    provocările societății în care trăim au arătat importanța strategică a
    agriculturii. Alimentația și mediul sunt elemente de securitate și autonomie
    strategică pentru Uniune. Am văzut în acești ultimi ani, și mai ales în
    ultimele luni, cum încercarea de a legifera separat, și chiar antagonic, în
    domeniul agriculturii, a mediului, sănătății, alimentației, de multe ori
    împotriva agriculturii, creează blocaje și ne duce spre false dezbateri. De
    aceea, dacă vrem securitatea alimentară în Europa, dar și în restul lumii,
    capacitatea de a produce acum, dar și în deceniile și secolele care vin,
    trebuie să regândim din temelii politica agricolă și modelul alientar european.
    Noul model de a susține agricultura trebuie să fie corelat cu politica de mediu
    și climă, de sănătate, dar și cu politica comercială și de cooperare
    internațională. Și asta trebuie să se traducă și în modul în care pregătește
    legislația și implementarea ei în Comisia Europeană, dar și în modul de
    organizare a procesului decizional legislativ în Parlament. Uniunea Europeană
    trebuie să arate că are viziune politică și un leadership puternic, şi
    politicieni și lideri capabili să gândească dincolo de limitele și interesele
    mandatelor electorale.


    Eurodeputaţii consideră că măsurile temporare de sprijinire a
    agricultorilor din Uniunea Europeană trebuie menținute în cazul în care
    invazia rusă în Ucraina continuă. Aceste măsuri vor permite fermierilor europeni
    să crească în mod sustenabil producția agricolă și să garanteze supraviețuirea
    fermelor în timpul sezonului de recoltare din acest an.


  • Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.



    Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.



    Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat din partea instituțiilor europene.



    În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel – medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.



  • Eu, când vreau să mănânc pâine, mănânc pâine!

    Eu, când vreau să mănânc pâine, mănânc pâine!

    Relația românului cu pâinea are un trecut emoțional și sensibil. Dacă în
    perioadele de foamete de după război, ar fi dat orice pentru un colț de pâine,
    acum, în plină eră a consumismului fără limite, are pretenții mai mari de la
    ea. Iar dacă, pe timpurile de tristă amintire ale dictatorului Nicolae
    Ceaușescu, era neagră, pâinea nu era considerată bună. Acum, o căutăm pe cea
    neagră fiindcă ne-au spus nutriționiștii că e mai sănătoasă. Avem, însă, o altă
    problemă: cea neagră are coloranți. Îngrașă, nu îngrașă, e sănătoasă sau nu
    prea, cum o fi mai bună? Indiferent de ce citește pe internet, românul iubește
    pâinea și nu se așază la masă fără ea.



    Am vorbit cu antrenorul de fitness Andrei Neagu, care ne-a explicat de ce
    ar fi mai bine să încercăm s-o ocolim. E bună sau nu e bună pâinea?

    Andrei
    Neagu, antrenor personal de fitness: «Este o întrebare de care mă lovesc destul
    de des în sala de fitness. Întreabă clienții mei, persoane care frecventează
    sălile, sau oameni care-și doresc un răspuns. O pâine bună sau mai puțin bună
    nu există. Există doar un produs care, nutrițional, nu te poate ajuta în niciun
    demers: fie de acumulare a masei musculare, fie că vrei să slăbești, fie că
    vrei să-ți menții un tonus al corpului… nu! De ce? Din cauza indicelui
    glicemic pe care-l are. Destul de ridicat. De exemplu, glucoza are undeva la
    100, pâinea are undeva la 70. În primul rând gândește-te ce-ți poate oferi un
    produs pe care-l iei la 500-600 de grame, cu un leu cincizeci – doi lei (circa
    30-40 de eurocenţi). Ce conține acel produs? La asta trebuie să te gândești
    prima oară.»


    Ați observat, probabil, că pâinea pe care o cumpărați nu mucegăiește nici la
    câteva zile după ce ați cumpărat-o. În ce fel influențează procesul de
    fabricare a pâinii produsul finit, ne explică Andrei Neagu:


    «Încă o întrebare foarte bună – procesul
    de faricare a pâinii. Bun. Acasă poți să pui tot ce vrei tu. Ai N variante:
    poți s-o faci de 5 lei, poți s-o faci de 20 de lei, poți s-o faci de 30 de lei
    (de la 1 euro la 6 euro). Ai făină de secară, de grâu integral, de orez, de
    orz, poți să-I pui semințe, chia, in, orice vrei tu. Dar, în schimb, pe zona
    industrială, gândește-te că în proporţie de 70-80% fabricile respective
    folosesc aditivi, premixuri, folosesc stabilizatori, astfel că pâinea
    respectivă n-ar avea cum să nu fie pufoasă, fără mucegai, în a patra, în a
    cincea zi. Ceea ce nu-I normal pentru o pâine sau pentru un produs care derivă
    din făină, de orice natură, albă, neagră, etc.»




    Maiaua e în vogă. Campaniile de marketing, unele foarte inteligente, de pe
    Internet, au influențat, încetul cu încetul, impresia colectivă, că pâinea cu
    maia ar fi superioară, nutrițional, pâinii crescute cu drojdie. De fapt,
    lucrurile nu stau așa: nici una, nici cealaltă, nu e mai bună spune Andrei
    Neagu, antrenor personal de fitness:


    «Subiectul acesta, referitor la maia,
    este foarte, foarte discutat. Dar sunt foarte sincer: maiaua e un agent de
    fermentare pentru un proces de dospire. Noi, oamenii, fie în industria asta (a
    fitness-ului), fie în oricare alt domeniu, dar eu vorbesc strict de domeniul
    meu, lumea tot încearcă să găsească portițe, ocolișuri, ceva care să-i ofere
    confort, să-i ofere plăcere. Da, nu pot să neg, nu poți mânca vinete fără pâine
    sau icre. N-ai cum. În acelaşi timp, noi căutăm niște lucruri mai pompoase, mai
    ieșite din comun, dar procesul este același, valoarea nutrițională aceeași,
    niciun kilogram în plus sau în minus sau o schimbare radicală a corpului și
    chestii de genul ăsta. E același proces, fie dospită, fie executată în alte
    moduri.»


    Este timpul ca românii să primească o educație nutrițională mai bună, este
    de părere Andrei Neagu, care atrage atenția asupra faptului că niciuna dintre
    opțiunile de alimentație ale noastre nu rămâne fără repercusiuni serioase în
    corp:


    «Noi, românii, nu avem o educație
    nutrițională absolut deloc. Ceea ce ne oferă acum Internetul (o arie foarte
    mare de căutare), poți învăța singur, poți să te educi singur, dar în același
    timp nu-ți dorești. De ce? Fiindcă pâinea e un produs care oferă plăcere. De
    aceea și creează dependență. În anumite cazuri creează dependență. Îți incită
    creierul și ți-l relaxează. De ce? Datorită indicelui glicemic destul de
    ridicat. De aceea, noi, românii, nu putem renunța la ea. Nu avem target. Nu
    avem dorința de a face ceva, și așa rămânem, și mergem pe premisa ‘o viață am,
    vreau să mănânc, vreau să beau, vreau să mă simt bine’. Dar, în momentul când
    corpul nu o să mai poată și vei ajunge la medic, va fi foarte dificil atunci.
    Cum e diabetul de tipul doi. Acolo trebuie să renunți de tot la
    pâine albă, nu mai ai voie să mai faci foarte multe chestii.»


    Pâinea îngreunează corpul și încetinește activitatea cognitivă. Indicele
    glicemic ridicat te poate trimite la medic. În esență, pâinea nu ar trebui să
    fie o opțiune zilnică în alimentația noastră.

    Andrei Neagu: «Da, pâinea îngrașă. De oricare ar fi.
    Fie integrală, fie albă, fie cu tot felul de semințe. Da. Pâinea îngrașă. Și o
    spun din punctul de vedere al unui sportiv de performanță, o spun din punctul
    de vedere al unui antrenor, o spun din punctul de vedere al unei persoane care
    a dorit să se schimbe, care a avut rahitism de gradul unu, pâinea nu m-a
    ajutat. Deși mănânc foarte mult, sunt gurmand, prefer piept de pui, broccoli și
    orez, în detrimentul a două felii de pâine, care sunt convins că-mi va hrăni
    creierul, că-mi va mulțumi, dar corpul n-o să răspundă cum trebuie, la
    activitățile zilnice pe care le am, la eforturile pe care le am, la
    antrenamentul pe care-l desfășor. Și în toate activitățile pe care le am
    în sală și în afara ei. Da, pâinea nu aduce nimic benefic pentru organism.»


  • Comisia reduce prezența contaminanților cancerigeni în produsele alimentare

    Comisia reduce prezența contaminanților cancerigeni în produsele alimentare

    Noile măsuri adoptate de forul comunitar au scopul de a reduce și mai mult prezența contaminanților cancerigeni în alimente și de a face alimentele sănătoase mai accesibile.

    Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a subliniat că alimentația nesănătoasă sporește riscul de cancer, iar această decizie urmărește să pună consumatorii în prim-plan, făcând ca alimentele să fie mai sigure și mai sănătoase, așa cum prevede Planul european de luptă împotriva cancerului. Facem, de asemenea, un pas înainte în întărirea, în cadrul lanțului alimentar al UE, a normelor UE, care sunt deja la un nivel ridicat și de calibru mondial, și furnizăm alimente mai sigure, mai sănătoase și mai durabile pentru cetățenii noștri, a mai spus comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

    Nivelurile maxime de cadmiu, un contaminant cancerigen din mediu, care s-ar putea găsi în alimente precum fructele, legumele, cerealele și semințele oleaginoase, vor fi reduse în cazul unora dintre aceste alimente. Unele produse de bază vor trebui, de asemenea, să îndeplinească această cerință de la data intrării în vigoare a noului regulament.

    În plus, se vor reduce nivelurile maxime de plumb din numeroase produse alimentare, inclusiv alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică.

    De asemenea, vor fi stabilite noi niveluri maxime de plumb pentru mai multe produse alimentare, cum ar fi ciupercile sălbatice, mirodeniile și sarea.

    Aceste decizii sunt rezultatul unor ani de activitate continuă a Comisiei, a statelor membre și a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, precum și al consultărilor cu întreprinderile din sectorul alimentar.

    Cadmiul este un metal greu toxic prezent în mediu, atât în mod natural, cât și ca rezultat al activităților agricole și industriale. Principala sursă de expunere la cadmiu a nefumătorilor o reprezintă alimentele. Întrucât și plumbul este un contaminant prezent în mod natural în mediu, hrana este principala sursă de expunere umană la plumb.


  • Alimentația viitorului, de la ADN la tradiție

    Alimentația viitorului, de la ADN la tradiție

    Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului! Asta spun cercetatorii
    care ne îndeamnă să ne hrănim cu produse cât mai naturale, să
    ne întoarcem la obiceiurile alimentare pe care le aveau bunicii
    noștri. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel
    mondial, una din trei persoane suferă de obezitate și alte forme de
    malnutriție, iar până în 2025, se estimează că vor fi afectați unul din doi
    oameni. Mai grav este că obezitatea în rândul copiilor și tinerilor este în
    creștere în Europa, în condițiile în care se estimează că unul din trei
    adolescenți este supraponderal sau obez. În comparație cu generațiile
    anterioare, tinerii din Europa, deci și din România, consumă produse
    fast-food și băuturi îndulcite cu zahăr, folosesc internetul multe
    ore pe zi, se deplasează cu mașina sau urcă cu liftul. Toate
    acestea duc la grave probleme de sănătate, spune Lygia Alexandrescu,
    specialist în nutriţie, care are câteva sfaturi pentru o viață
    sănătoasă:


    Soluția,
    în acest moment, este alimentul integral, alimentul consumat la timpul lui,
    consumat în sezonul lui. Am fost obișnuiți să mâncăm roșia vara,
    strugurele toamna, pepene în august și septembrie. Acum mâncăm pepene și
    în aprilie, mâncăm cireșe și în septembrie, toate aceste lucruri sunt
    nefirești. Ne afectează și ne
    agresează foarte tare și ne întrebăm de ce suntem bolnavi, de ce copiii noștri
    sunt mai bolnavi decât noi. Ni se adreasează copii care au probleme cu
    greutatea, copii cu boli pe care nu le aveau decât bunicii noștri. Avem copii
    cu gută, colesterol mare, copii cu probleme de articulații din cauza greutății
    foarte mari și toate astea pentru că am uitat de natură, pentru că este vorba
    de acel echilibru care ne ține aproape de tot ce e firesc.


    În viitorul apropiat, studierea genomului fiecăruia va permite obţinerea de
    informaţii legate de moștenirea genetică și de predispoziția la diferite
    afecțiuni, ceea ce va duce la crearea unor meniuri personalizate, mai spune
    Lygia Alexandrescu:

    Viitorul
    înseamnă cercetare la nivel de ADN. Se vor face teste, se lucrează la
    aceste teste care ne spun ce ne trebuie, la ce oră ne trebuie, de câte
    ori pe săptămână ne trebuie acel aliment… Trebuie să mâncăm așa cum ne cere
    corpul nostru. Copiii noștri vor mânca conform acestei descrieri a genomului.
    Dacă vorbim de alimentul local, asta înseamnă să ne împrietenim cu natura
    noastră, să stimulăm producția și economia locală. Să avem o
    tanti sau un nenea în piață la care să ne ducem tot timpul și să ne
    cumparăm roșiile…Dar, în viitor ne
    așteaptă alimente pe bază de insecte, alimente pe bază de viermi… proteine
    de bună calitate… Un singur lucru e cert. Viitorul nu mai promite lactate, nici
    carne, nu mai avem de unde, resurse nu mai există. In 2028, așa se pare, vom
    mânca o grămadă de produse care mimează carnea, sunt alimente pe care noi nu le
    cunoaștem.


    Până atunci, însă, prof. dr.
    Gheorghe Mencinicopschi recomandă întoarcerea la alimentul local și integral.
    Specialistul avertizează trebuie să devenim mai conștienți de ceea ce
    mâncăm și de riscurile ascunse: Chestia cu viermii și cu insectele, după mine, este o diversiune. De ce cred eu asta? Păi, suntem mulți și
    nu putem face mâncare pentru toți. Dar atunci este, dacă vreți, uman să faci
    mâncare multă și proastă ca să-i îmbolnăvești pe oameni?. Nu-i mai bine să avem
    o cultură a alimentației sănătoase ca să fim sănătoși, noi și copiii noștri,
    decât să facem mâncare multă, pentru foarte mulți, ieftină și să ne
    îmbolnăvim?

    Aici sunt aspecte profund economcie. Toți vor să-și recupereze
    investiția în cât mai puțin timp și nu-i interesează calitatea alimentului..
    Deci facem pentru profit, nu ne interesează sănătatea
    consumatorului. Şi atunci de ce să credem că pe rafturile magazinelor sunt
    alimente sănătoase? Profitul dictează. Copiii din România sunt din ce în ce mai
    obezi, boală caracteristică adultului, astăzi detectată la copii de trei ani.
    Dezastrul a început în anii ’70, când carnea, ouăle, laptele, grăsimea animală
    au fost declarate inamicul nr 1 al sănătății noastre. Şi a început era
    cerealelor, care a dus la ceea ce vedem.


    Statisticile arată că 15% dintre români sunt obezi, iar o treime,
    supraponderali. Mulți tineri se confruntă cu această problemă, din
    cauza alimentației din ultimele decenii, lipsită de nutrienți și plină de
    chimicale. Teodor are 25 de ani și se bucură că s-a eliberat de povara
    obezității: Am fost declarat obez morbid la 11
    ani. Prin clasa a 6-a aveam undeva la 80 de kg. Ce a făcut pentru mine o
    nutriție echilibrată? Practic, mi-a salvat viața. Pe lângă faptul că
    vorbim de o prelungire a zilelor pe pământ, mi-a dat ceva ce nu credeam că voi
    avea vreodată. O îmbunătățire a stilului de viață, care nu am crezut că există.


    Tatiana are 36 de ani și îi este rușine să spună câtă greutate avea înainte
    de a se apuca de slăbit: Un număr în plus
    la kilograme, o alimentație defectuoasă și un stil de viață nesănătos, ăsta
    este începutul. Dar, după un an și trei luni am reușit să dau jos 40 de kg. Mi-am
    redobândit echilibrul. Nu pot să spun că este o dietă. Este un stil de viață. Mănânc aproape
    orice cu niște reguli, am un program de masă pe care îl respect. Sunt două
    gustări și trei mese principale. Odată cu acest minus de kilograme reușești să
    te reechilibrezi cu totul, îți redobândești încrederea în tine, te schimbi cu
    totul și cred că am întinerit cu vreo 10-15 ani. Acum am 36 de ani, dar
    înainte arătam de 46 de ani.



    Prin programe bine definite de educație nutrițională în școli se pot depăși
    multe din aceste probleme, consideră specialiştii. De altfel, din
    2020, o noua materie, Educația pentru sănătate și nutriție, va fi
    inclusă în planurile de învățământ din România.

  • Masă rotundă “Viitorul alimentației și agriculturii”

    Masă rotundă “Viitorul alimentației și agriculturii”

    Reprezentanța Comisiei Europene în România a
    organizat săptămâna trecută, o masă rotundă pe tema recentei comunicări a
    Comisiei Europene Viitorul alimentației și agriculturii, urmată de o
    sesiune de discuții.


    Unul dintre obiectivele Programului de lucru
    pentru anul 2017 al Comisiei Europene vizează continuarea eforturilor și
    a procesului de consultare pentru simplificarea și modernizarea Politicii agricole
    comune. Prin acest demers se urmărește întărirea contribuției acesteia
    la îndeplinirea celor zece priorități ale Comisiei, precum și
    a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Norme mai simple și o
    abordare mai flexibilă vor garanta că politica agricolă comună oferă rezultate
    reale în ceea ce privește sprijinirea fermierilor și
    conduce dezvoltarea sustenabilă a agriculturii UE.


    La dezbaterea de la Reprezentanța
    Comisiei Europene în România, domnul Mihail Dumitru, director
    general-adjunct, Direcţia Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală în
    cadrul Comisiei Europene, a afirmat: Trebuie, de asemenea, să fim atenți la noile
    provocări și, în special, avem o serie întreagă de deficiențe care, din aceste
    discuții și analize, a rezultat că trebuie remediate. Și anume, performanța
    ecologică a agriculturii, în contextual schimbărilor climatice și al presiunii
    pe resursele natural, apare ca un element foarte important, în care toți
    actorii noștri, atât fermierii, cât și societatea civilă, cât și cetățenii în
    general, administrațiile, guvernele, l-au scos în evidență.
    Pe urmă,
    apare un adevăr. Adevărul este că, în Uniunea Europeană, noi am reușit o
    creștere a productivității în sectorul agroalimentar, iar această creștere a
    productivității se datorează în mare măsură reducerii forței de muncă și mai
    puțin aplicării rezultatelor cercetării și inovării.


    În vederea pregătirii comunicării, a fost
    organizat un larg proces de consultare a tuturor actorilor interesați
    de PAC și de viitorul acesteia, ce a generat un interes substanțial
    la nivelul statelor membre.


  • Obezitatea  infantilă

    Obezitatea infantilă

    Obezitatea adulţilor şi a copiilor a devenit o problemă majoră în UE. Conform unui comunicat al Eurostat dat publicităţii în 2011, dar cu informaţii referitoare la perioada 2008-2009, între 8% şi 25% dintre adulţi erau obezi în UE. Cei mai mulţi dintre ei se aflau în Marea Britanie şi Malta în timp ce România avea una dintre cele mai scăzute rate. De asemenea, în 2007, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertiza că 20% dintre copiii şi adolescenţii din Europa sunt supraponderali, iar o treime dintre ei sunt obezi. În timp, însă, situaţia se schimbă. Cum stau lucrurile azi, în România, în ceea ce priveşte obezitatea infantilă? Conform unei informaţii vehiculate masiv de presă în ultima vreme, România s-ar afla pe locul trei în Europa la obezitate infantilă. Cum nu am reuşit să găsim sursa acestei informaţii, am pornit propriile noastre investigaţii.



    Societatea Română de Endocrinologie şi clinica de profil a spitalului Elias” din Bucureşti au realizat un studiu epidemiologic în şcolile din capitală, în mai 2011. Au fost incluşi, aleatoriu, elevi cu vârsta între 6 şi 18 ani. Iată care au fost rezultatele.



    Medicul endocrinolog Carmen Barbu: Am aflat că 32% au probleme cu excesul de kilograme, adică 11,5% erau obezi, iar restul de 20,5% erau supraponderali, o categorie intermediară între normal şi obezitate. Comparativ cu restul ţării, ne putem aştepta ca prevalenţa cea mai mare a obezităţii la copii să fie în Bucureşti. În 2009 a fost publicat un studiu realizat în Timişoara tot pe populaţia urbană, cu elevi de gimnaziu şi de liceu în care prevalenţa obezităţii este mai mică decât ce-am găsit în Bucureşti. Prevalenţa obezităţii se situa pe la 1% în timp ce 10% dintre copii erau supraponderali. Este o diferenţă foarte mare faţă de Bucureşti, iar asta arată cât de variate sunt condiţiile de mediu şi ce impact diferit poate să aibă mediul asupra obezităţii la copil.”



    În mediul rural, prevalenţa obezităţii s-ar putea, de asemenea, să fie mult mai mică. Prin urmare, obezitatea este cauzată de un stil de viaţă tipic marilor aglomeraţii urbane. Există, în unele cazuri, şi o predispoziţie genetică, stimulată de întâlnirea cu un mediu favorizant. Dacă nu ar exista acest mediu, poate că obezitatea nu ar apărea. În plus, în prezent, sunt mulţi copii obezi sau supraponderali ai căror părinţi nu au aceste probleme. Cauzele principale sunt, în opinia doctoriţei Carmen Barbu, anumite obiceiui nesănătoase cum ar fi: Un exemplu de comportament nesănătos găsit de noi şi foarte răspândit în Bucureşti este faptul că ultima masă este servită foarte târziu seara. Peste 90% dintre copii ne-au spus că iau cina după ora 22.00. În proporţie de peste 90% dintre copii au spus că în casă sunt rezerve de dulciuri lăsate la discreţia lor. Sunt dulciuri concentrate, nu făcute în casă. Pe de altă parte, chestionarul alimentar asociat a arătat că ei nu au întotdeauna asigurată o masă echilibrată cu proteine, glucide şi altele. Chiar în condiţiile în care nutrienţii de bază nu erau asiguraţi, rezerva de dulciuri era asigurată la toată lumea. Peste 90% au raportat că iau masa în faţa televizorului sau a computerului. Iar ultimul aspect pe care l-am semnalat a fost lipsa exerciţiului fizic. La marea majoritatea a elevilor, el se limitează la orele de educaţie fizică. Chiar dacă fac sport în afara şcolii, media este de o oră şi jumătate pe săptămână.”




    Pe lângă dulciuri, ingredientele specifice fast-food-ului sunt, de asemenea, periculoase. Conţin prea multă sare, grăsimi şi alte substanţe aditive şi adictive deopotrivă. Copiii le consumă pentru că sunt învăţaţi acasă şi la şcoală să o facă sau pentru că părinţii le neglijează alimentaţia, consideră specialistul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi: Părinţii şi bunicii ar trebui să conştientizeze că la aceste vârste fragede, de 10-11 ani, creierul copilului nu este suficient de bine dezvoltat pentru a discrimina singur între alimente, între a fi capabil să aleagă între alimente sănătoase şi nesănătoase. Copilul învaţă, la această vârstă, prin imitare şi ceea ce găseşte în mediul familial ca stil de viaţă se va amprenta pentru tot restul vieţii în creierul lui. După ce lucrurile s-au cristalizat în acest mod nefericit, adolescentul şi adultul va duce o luptă cu el-însuşi, de obicei pierdută, pentru a-şi îndrepta stilul de viaţă.”



    Printre bolile provocate de ingurgitarea acestor substanţe periculoase se numără: hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, diabetul de tip 2, unele forme de cancer, guta şi artrită. De asemenea, băieţii suferă un proces puternic de feminizare. Iar în timp obezitatea poate duce şi la scăderea infertilităţii masculine, afectând şi generaţiile viitoare. Ce este de făcut atunci pentru a preveni proliferarea fenomenului încă şi mai mult?



    Gh. Mencinicopschi: Gătitul în casă, deşi unora li se pare desuet, demodat, este prima sursă de sănătate pentru că poţi gestiona foarte bine ce pui în mâncare. Astăzi, suntem extrem de neatenţi la ceea ce introducem în gură. Mulţi dintre noi nu au nici măcar curiozitatea de a citi etichetele găsind tot felul de scuze. Necitind eticheta nu vom afla lucruri simple: cât zahăr sau sare am consumat într-o zi, fără să le punem cu lingura. Este clar că o opţiune mult mai sănătoasă este să ne alegem materiile prime şi să preparăm mâncarea în casă. Dacă avem posibilitatea să ne cumpărăm şi alimente bio, dacă ne permitem.”



    Din păcate, alimentele în totalitate curate sunt mai greu de găsit astăzi când poluarea cu insecticide sau pesticide este mare şi când animalele sunt hrănite cu furaje industriale. Însă, la toate acestea, nu trebuie adăugată şi hrana ultra-procesată şi plină de substanţe chimice. Gătitul în casă ne ajută să preluăm cât de cât controlul asupra alimentaţiei copiilor.