Radio România Internațional

Tag: Alin Mituţa

  • Calitatea hranei – Ce face UE pentru a oferi consumatorilor alimente de calitate?

    Calitatea hranei – Ce face UE pentru a oferi consumatorilor alimente de calitate?

    Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru calitatea alimentelor pe care le produce. Legislaţia Uniunii Europene privind calitatea hranei prevede norme stricte pe care producătorii, procesatorii şi comercianţii de produse alimentare trebuie să le respecte.

    Ce condiţii trebuie să îndeplinească un aliment de calitate? Putem fi siguri că produsele alimentare europene sunt calitative? Există diferenţe de calitate în ceea ce priveşte produsele alimentare cu ambalaj identic? Ce a făcut şi ce va face, în continuare, Uniunea Europeană pentru a oferi consumatorilor alimente sigure şi de calitate?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Alin Mituţă şi Nastasia Belc, cercetător și Director general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

  • Interviu cu eurodeputatul Alin Mituţa

    Interviu cu eurodeputatul Alin Mituţa

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Alin Mituţa, REPER, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.

    Domnul Mituţa este membru în Comisia pentru control bugetar şi Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

  • Evaluarea activităților financiare din 2021 ale Băncii Europene de Investiții (BEI)

    Evaluarea activităților financiare din 2021 ale Băncii Europene de Investiții (BEI)

    Banca Europeană de Investiții a oferit sprijin
    pentru mai multe proiecte în România, inclusiv pentru construirea
    spitalelor regionale din Iași, Craiova și Cluj-Napoca.


    În plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Alin Mituță a declarat că per total, Banca Europeană de
    Investiții și-a făcut datoria în 2021, dar mai
    sunt câteva elemente care trebuie îmbunătățite cum ar fi : distribuția geografică echitabilă și transparentă a
    investițiilor, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate sau prioritate
    pentru investițiile care contribuie la securitatea energetică.




    2021 a fost într-adevăr un an dificil, cu
    multiple crize provocate de pandemie. Banca Europeană de Investiții a jucat un
    rol important, sprijinind furnizarea de vaccinuri, infrastructura de sănătate
    și, bineînțeles, companiile care au fost grav afectate.

    Crizele, evident, nu
    s-au terminat și din contră, s-au multiplicat și de aceea avem în continuare
    nevoie ca BAI să fie în prim plan pentru a sprijini economia europeană și,
    evident, tranziția ecologică și digitală. Și, bineînțeles, avem în egală măsură
    nevoie de BEI să continue și să-și îndeplinească rolul tradițional de investitor
    în infrastructura și coeziunea Uniunii.

    Pentru toate acestea, cred că e necesar
    ca Banca Europeană de Investiții să dezvolte mai mult asistența tehnică în
    regiunile care au cea mai mare nevoie, de asemenea, să continue să acorde
    prioritate investițiilor în infrastructura de sănătate pentru a reduce
    inegalitățile dintre țări, să sprijine investițiile în tranziția și autonomia
    energetică atât în Uniunea Europeană, dar și în țările candidate care se
    confruntă cu mari probleme, așa cum este Republica Moldova, să investească în
    securitate alimentară, în agricultură și în zonele rurale. Sunt niște domenii
    care sunt de multe ori uitate și, bineînțeles, să asigure un nivel de
    transparență și etică în toate domen    iile.


  • Surse de finanțare pentru tranziția către economia verde

    Surse de finanțare pentru tranziția către economia verde

    Schimbările climatice și
    degradarea mediului reprezintă ameninţări pentru Uniunea Europeană și pentru
    întreaga lume. Pentru a contracara aceste provocări Uniunea Europeană a lansat
    Pactul verde european, noua strategie pentru creștere economică a Europei, care
    va transforma economia europeană într-o economie modernă, verde, competitivă și
    eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pactul verde european
    are ca scop atingerea neutralității climatice a Europei până în 2050,
    stimularea economiei cu ajutorul tehnologiei verzi, asigurarea de activități
    durabile în industrie și transport și reducerea poluării. Pentru realizarea
    obiectivelor privind tranziţia spre economia verde, România primeşte fonduri
    nerambursabile, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Despre fondurile alocate României, l-am rugat să ne vorbească pe Alin Mituţă,
    eurodeputat.


    România primește aproape
    30 de miliarde de euro
    din acest Plan
    Național de Redresare
    și Reziliență, primește
    30 de milioane din politica
    de coeziune și
    primește peste 20 de miliarde de
    euro prin politica
    agricolă comună. O
    parte substanțială din
    aceste fonduri merge
    către măsurile acestea
    de combatere a
    schimbărilor climatice și,
    evident, de adaptare
    a economiei noastre
    la viitoarea economie, o
    economie verde pe
    care trebuie s-o
    avem și România
    și, evident, sunt
    fonduri destul de
    substanțiale, inclusiv pentru
    reconversie profesională, de
    exemplu, pentru cei
    care lucrează acum
    în domenii care
    sunt foarte nocive
    din punct de
    vedere al emisiilor.
    Și aici mă
    gândesc, spre exemplu, la
    extracția de cărbune,
    care trebuie înlocuită
    cu altceva pe
    termen mediu. Pentru
    oamenii care lucrează
    în această industrie
    sunt fonduri europene pentru a-i
    ajuta să se
    reconvertească profesional, să-și
    găsească un alt loc de
    muncă, care să
    fie într-o industrie
    care să fie mai
    puțin poluantă. Deci
    sunt fonduri europene
    care să ajute
    România să treacă
    prin această transformare
    necesară pe care
    nu o face
    doar România, ci
    o face întreaga
    Uniune Europeană și
    întreaga planetă.


    Comisia Europeană ajută statele
    Uniunii Europene să conceapă și să pună în aplicare reforme care să sprijine
    tranziția verde și să contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde
    european. De asemenea, sprijină elaborarea procedurilor de care au nevoie
    administrațiile centrale și locale și crearea structurilor de coordonare
    necesare pentru punerea în aplicare a politicilor verzi.


  • Cum ne afectează schimbările climatice?

    Cum ne afectează schimbările climatice?

    Europa are rol de lider în lupta
    împotriva schimbărilor climatice și în angajamentul de a aduce progresul în
    economia cu emisii scăzute de carbon, iar cel mai important deziderat este cel
    de diminuare a efectelor negative asupra climei.

    Cum ne afectează schimbările
    climatice şi care sunt fondurile la care România are acces pentru a implementa
    măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, ne spune eurodeputatul Alin Mituţă.


    Trebuie să înţelegem
    cu toţii că aceste schimbări climatice ne afectează nu doar la nivel global,
    dar ne afectează viaţa de zi cu zi. Vedem şi în România şi în restul Europei şi
    în restul lumii, vedem tot mai multe fenomene meteo extreme, vedem tot mai
    multă poluare. Dacă nu facem acum aceste schimbări legate de mediu, problema
    este că pe termen mediu şi lung vom avea inclusiv probleme de a mai locui
    anumite regiuni ale planetei. Sunt multe lucruri care ne afectează deja şi ne
    vor afecta şi mai mult dacă nu luăm măsuri cât mai repede posibil. Însă, nu
    trebuie să uităm un lucru şi anume că modificările acestea nu vin ca nişte
    obligaţii pur şi simplu, ci vin şi cu anumite fonduri şi România va beneficia
    de aceste fonduri. Vorbim ]n total de aproape 2000 de miliarde de euro pe care
    Uniunea Europeană le va pune la dispoziţia statelor membre în următorii şapte
    ani. Iar o parte din aceşti bani vor fi folosiţi pentru cele două tranziţii,
    care ne vor afecta sau ne vor influenţa viaţa în următorii ani şi anume
    transformarea aceasta ecologică şi transformarea digitală, de cealaltă parte.
    Şi nu trebuie nepărat să privim lucrurile ca o ameninţare. Nu, nu e o
    ameninţare. Vorbim de o transformare, pur şi simplu. Nu cred că trebuie să
    considerăm că această tranziţie verde vine doar cu obligaţii. Trebuie să o
    privim şi ca o oportunitate pentru România, pentru ne putem transforma modelul
    economic şi putem devein ami competitive, putem avea un mediu mai sănătos,
    putem mânca alimente mai sănătoase, fără atât de multe pesticide chimice,
    îngrăşăminte şi aşa mai departe.


    Schimbările climatice afectează
    deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la
    creșterea temperaturii și a riscului de deșertificare, la precipitații anuale
    mai mari și riscuri de inundații. Parlamentul
    Euroepan pledează pentru accelerarea acțiunilor climatice la nivel
    mondial și pentru ca Uniunea Europeană să rămână un lider important în
    combaterea schimbărilor climatice. Aceste deziderate pot fi atinse prin
    aplicarea unor politici interne ambițioase și cooperarea strânsă cu partenerii
    internaționali.


  • Generaţia Z. Conferinţa privind Viitorul Europei: Ce-şi doresc tinerii?

    Generaţia Z. Conferinţa privind Viitorul Europei: Ce-şi doresc tinerii?

    În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.



    Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?



    Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetăţenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.



    Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: M-au interesat cel mai mult temele despre educaţie, pentru că sistemul de învăţământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte ţări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să ştie să le aplice. Mi se pare mult mai corect şi mult mai interesant aşa. Nu trebuie să ştii formulele, poţi să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să ştii să le aplici în viaţă”.



    Paul a absolvit clasa a X-a: Consider că subiectul educaţiei este foarte important. Fără educaţie nu poţi face nimic în viaţă. Ai nevoie de educaţie şi şcoala ar trebui să îţi ofere acele cunoştinţe şi să te pregătească pentru viaţă, nu pentru nişte teste. Aş vrea să fie mai mare influenţa de la Bruxelles cu privire la domeniul educaţiei. Trebuie să se impună nişte reguli”.



    Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană”.



    Deciziile pe care le luăm în instituţiile europene ne afectează viaţa de zi cu zi. De fapt, din legislaţia aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înţelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne priveşte în mod cât se poate de direct” (Alin Mituţa, europarlamentar).



  • Conferința privind Viitorul Europei – „Ar trebui să fie ascultați în primul rând cetățenii”

    Conferința privind Viitorul Europei – „Ar trebui să fie ascultați în primul rând cetățenii”

    UE e o construcție îndepărtată de cetățeni, care nu le ascultă vocea. Este o opinie generală, și justificată, de altfel. La nivelul instituțiilor europene se încearcă schimbarea acestei imagini prin inițiativa Conferința privind Viitorul Europei, lansată de Comisia Europeană. Ce ne deranjează, ce vrem să se schimbe, care sunt așteptările noastre, și, neapărat, ce soluții propunem… Putem comunica asta către decidenții politici europeni participând direct la evenimentele organizate în toată Uniunea sau transmițându-le comentariile prin intermediul Platformei digitale multilingve https://futureu.europa.eu/ . Aceasta este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene și aici găsim toate informațiile de care avem nevoie.

    Sesiunea plenară inaugurală a Conferinței privind viitorul Europei a avut deja loc, pe 19 iunie 2021, la Strasbourg. Au participat reprezentanți ai instituțiilor UE, ai parlamentelor naționale, dar și cetățeni. Care au fost ideile dezbătute? Ce urmează? Cum ne putem implica? Încearcă să ne convingă că vocile noastre vor fi auzite europarlamentarul Alin Mituța, reprezentant din partea României în plenara Conferinței privind Viitorul Europei.