Cel mai important
lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci să participi, aşa cum în
viaţă nu contează triumful ci lupta. Esenţial nu e să cucereşti, ci să lupţi
bine, spunea fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, Pierre de Coubertin.
Cu timpul, lucrurile s-au schimbat. La marea majoritate a disciplinelor,
medaliile olimpice au devenit trofeele cele mai râvnite de sportivi. Lupta e
aprigǎ, iar in istorie rǎmân doar învingǎtorii.
La Jocurile de la Rio, sportivii români au câştigat cinci
medalii. Echipa femininǎ de spadǎ a adus scrimei româneşti primul titlu olimpic
pe echipe. Argintul a venit din tenis, de la perechea masculinǎ Florin Mergea /
Horia Tecǎu. Bronz au primit canotoarele din echipajul de 8+1, halterofilul
Gabriel Sâncrǎian şi luptǎtorul Albert Saritov. În
clasamentul pe medalii, delegaţia românǎ a ocupat locul 47. Niciodatǎ, la
Jocurile Olimpice, România nu a mai fost depǎşitǎ de atâtea naţiuni…
Înaintea plecării delegaţiei României cǎtre Rio de
Janeiro, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache
declara că, ţinând cont de estimările federaţiilor naţionale, aşteaptă ca
România să obţină între şase şi opt medalii, poate chiar nouă. Obiectivul COSR
nu a fost atins.
Dupǎ încheierea Jocurilor, într-o declaraţie de presă
publicată pe site-ul forului olimpic român, Petrache spune: ”Doresc să
îmi asum în faţa opiniei publice din România, ca preşedinte al COSR,
neîndeplinirea obiectivului la această ediţie a Jocurilor Olimpice – Rio 2016.
Analiza responsabilităţilor, a rezultatelor şi a pregătirii competiţiei o vom
face, aşa cum este normal, în cadrul Comisiei Tehnice, pe care o voi convoca în
cel mai scurt timp statutar posibil. În prima şedinţă a Comitetului Executiv,
personal, şi sper că întreaga echipă de conducere, să ne depunem mandatul în
faţa celor ce ne-au ales, pentru ca analiza activităţii să nu fie blocată din
considerente ierarhice, de funcţie”.
Cauzele? Sportul românesc este astăzi
blocat în cadrul legislativ şi organizatoric al României anilor ’70-’80 din
secolul trecut. Performanţele individuale, eforturile remarcabile ale unor
sportivi şi tehnicieni, sacrificiile acestora şi ale familiilor lor nu pot
suplini, la nivel naţional, un sistem sportiv depăşit, anacronic”
Petrache are şi soluţia: un ”Acord Naţional pentru
Sport”, care să integreze toate segmentele mişcării sportive-şcolare,
universitare, de masă şi de performanţă. El vorbeşte despre o perspectivă de
dezvoltare de 10-20 de ani, într-un cadru legislativ şi financiar garantat de
lege, cu o structură organizatorică şi funcţională conformă cu realităţile
sportive ale lumii în care trăim. Petrache subliniazǎ cǎ aceasta este condiţia
renaşterii sportului românesc.
Nu comentǎm spusele şefului mişcǎrii olimpice române.
Auzim aceleaşi lucruri, în aceeaşi limbǎ de lemn, de 25 de ani încoace, de la
cele mai înalte niveluri ale sportului românesc. În continuare, aşteptǎm, cu
rǎbdare, faptele.