Războiul din Ucraina, între fake news și ajutorarea refugiaților. Interviuri cu Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice (SNSPA), Cristian Pârvulescu, analist politic, decan al Facultății de Științe Politice (SNSPA), Anastasia Staicu (reprezentanta Asociației Seneca, ajută voluntar refugiații din Ucraina):
Meta, das kürzlich umgetaufte Unternehmen, das u.a. die sozialen Netzwerke Facebook“ und Instagram“ betreibt, hat unlängst mehr als 1000 in Nicaragua angemeldete Fake Accounts gelöscht, die die dortige Regierung drei Jahre lang für Desinformationskampagnen genutzt haben soll. Ziel der Betreiber dieser Falschkonten war, die Opposition zu verunglimpfen, sagen die Wächter von Meta.
Der Vorfall in Nicaragua ist nur ein Beispiel für die uneingeschränkte Macht verzerrter Information oder vorsätzlich, in böswilliger Absicht gestreuter Falschmeldungen. Dies in einer Welt, die immer vernetzter ist und in der Nachrichtenkonsumenten im stromartigen Informationsfluss der immer leichter zu bedienenden sogenannten Social Media zu ertränken drohen. Die Interessen hinter Fakenews oder manipulierender Berichterstattung sind vielfältig — nicht selten stehen auch ganze Staaten oder zumindest staatliche Stellen dahinter. Um dem entgegenzuwirken, brauche man eine koordinierte Öffentlichkeitsarbeit all jener, die noch dem Allgemeinwohl dienen. Dies sagte unlängst der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu beim Atlantic Council, einer Denkfabrik und Public-Policy-Gruppe in Washington, die traditionell den US-Regierungen mit Rat — und Personal — nahe steht:
Ich glaube, für die breite Bevölkerung ist es sehr wichtig, die Aufmerksamkeit beim Lesen zu schärfen. Wenn man Information aufnimmt, ist es genauso wichtig, auch die Quellen der Information zu bewerten, denn oft hat man es mit einer versteckten Agenda zu tun, die beispielsweise darauf abzielt, das Vertrauen in demokratische Werte zu unterminieren. Wenn etwa der russische TV-Sender Sputnik behauptet, dass Rumänien das machen würde, während die EU und die Nato jenes machen würden — so ist das falsch! Rumänien IST Teil der EU und der Nato und macht nichts ohne Absprache innerhalb dieser Organisationen. Diese Art von irreführenden Botschaften ist dafür konzipiert, um das Vertrauen der Bürger zu unterminieren.“
In der Pandemie hat sich das Problem der Desinformation zusätzlich verschärft. Eine gut organisierte Industrie der Verschwörungstheorien hat die Social Media regelrecht unter Beschuss genommen — und das macht vor den virtuellen Medien nicht Halt. Denn selbst in großen und namhaften Online-Shops sind inzwischen Standardwerke der Verschwörungsblase erhältlich. Daniela Coman, die Korrespondentin des Rumänischen Rundfunks in Frankreich, hat herausgefunden, dass viele dieser Druckerzeugnisse insbesondere Verschwörungstheorien über den Ursprung des Sars-Cov-2-Virus und über mutmaßliche Interessen der Impfproduzenten verbreiten.
Das Buch mit dem Titel »Big Pharma démasqué« (zu deutsch in etwa: »Big Pharma zeigt ihr wahres Gesicht«), erschienen im Frühjahr, hat sich in wenigen Monaten in über 14.000 Exemplaren verkauft und war somit aus Sicht des Verlags eines der größten Verkaufsschlager zum Thema Covid-19. Wenn einem das Buch dann von Verwandten oder Buchhändlern empfohlen wird, erhalten gewagte Thesen oder Verschwörungstheorien eine gewisse Glaubwürdigkeit, sagte ein Experte von der Universität in Rennes im Interview mit der Nachrichtenagentur AFP. Und so ist es keine Überraschung, dass die Betreiber von Online-Verkaufsportalen wie Amazon und Co Bücher wie diese in ihr Angebot aufnehmen, denn sie wissen, dass es Kunden dafür gibt. Verschwörungstheorien über Covid-19 vervielfältigen sich in der Internet-Schleife und finden reißende Absätze in Blasen, wo die Befürworter nur noch Meinungen akzeptieren, die ihre Ansichten bestätigen. So entstehen Fakenews, Desinformation und Manipulation — sie sind insbesondere in Krisenzeiten Selbstläufer, die für die Verbreiter von Verschwörungstheorien vorteilhaft sind.“
Desinformationskampagnen werden auch in Rumänien zu den Gründen gezählt, die zu einer niedrigen Impfquote und Zehntausenden von Toten infolge der Infektion mit dem Coronavirus geführt haben. Es sei ein Scheitern des gesellschaftlichen Zusammenhalts, sagt der Arzt Valeriu Gheorghiță, Koordinator der nationalen Impfkampagne, wenn man anstatt den Experten und den wissenschaftlich erhobenen Daten zu vertrauen, Verschwörungstheoretikern Glauben schenkt, die scheinbar aus dem Nichts erscheinen und verschrobene Informationen aus fragwürdigen Quellen verbreiten.
Doch was kann man dagegen tun? Kritisches Denken in der digitalen Welt sei ein wichtiges Instrument, um sich in der Informationsflut auf allen Kanälen zurechtzufinden und zuverlässige Quellen von Propaganda-Fabriken zu unterscheiden, sagt die Universitätsprofessorin Alina Bârgăoanu, die sich mit dem Phänomen Fakenews seit längerer Zeit auseinandersetzt:
Die Urheber von Propaganda setzen sehr viel darauf, dass wir Nutzer der Social Media Informationen weiterverbreiten. Dabei geht es nicht um hierarchisch definierte Strukturen, sondern um jeden Einzelnen, der Empfänger und Sender zugleich ist. In einschlägigen wissenschaftlichen Kreisen spricht man von »Ampliganda«, einem Kunstwort, das sich aus den Wörtern »amplifizieren« und »Propaganda« zusammensetzt. Das heißt, dass die Nutzer selbst Falschmeldungen verstärken und deren Reichweite vergrößern. Dagegen gewappnet ist man nur durch Zurückhaltung in den sozialen Netzwerken — soll heißen: nicht alles gleich teilen oder Kommentare zu Meinungen abgeben, die nicht unserer Auffassung entsprechen. Denn wenn wir das tun, verhelfen wir gerade so Falschmeldungen, aus der Peripherie in den Mainstream zu gelangen. Ein gutes Beispiel ist die Behauptung, dass den Menschen durch die Impfung Mikrochips eingepflanzt werden oder dass die 5G-Technologie dazu da sei, um Menschen fernzusteuern. Wenn wir solchen Meldungen zu viel Aufmerksamkeit schenken, sie belächeln oder in Kommentaren der Lächerlichkeit preisgeben, erreichen wir das Gegenteil — sie erfahren nur mehr Aufmerksamkeit. Und dann beginnt das, was Fakenews-Forscher »Hahaganda« nennen, nämlich ein Randthema durch Gelächter ins Rampenlicht zu bringen.“
În numărul din iunie al revistei Romanian Journal of European Affairs, am avut privilegiul de a găzdui un articol cu tema: știrile false și comportamentul românilor în domeniul digital. Articolul a fost elaborat de către Alina Bârgăoanu, membru al Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, înființat de Comisia Europeană, și profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, alături de Loredana Radu, conferențiar universitar la aceeași facultate.
Autoarele s-au concentrat pe comportamentul digital, auto-evaluarea vulnerabilităților în fața dezinformării digitale și tiparele de încredere regăsite la cetățenii români. Prin coroborarea datelor din cadrul primului sondaj național de opinie publică privind știrile false și dezinformarea (realizat în perioada februarie-martie 2018), Eurobarometrul Special nr. 464 — Știrile false și dezinformarea digitală — efectuat în aceeași perioadă (februarie 2018), acestea au surprins percepțiile și atitudinile cetățenilor români privind utilizarea noilor mijloace de comunicare și credibilitatea știrilor și au evaluat comportamentul online al românilor. Articolul deschide calea pentru viitoare cercetări dedicate acestui subiect și politici aplicate, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a reduce amploarea fenomenului de știri false, care devine din ce în ce mai îngrijorător.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați articolul integral în revista RJEA, aici. (Oana Mocanu, Biroul Studii și Analize, IER)
La 9 mai 2018, cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei, Centrul Europe Direct București din cadrul Institutului European din România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Centrul Infoeuropa și Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive PROEDUS al Primăriei Municipiului București, a organizat în fața Bibliotecii Centrale Universitare, evenimentul intitulat CULTUREurope — Celebrating the diversity and richness of our European heritage”, cu scopul de a promova diversitatea și bogăția moștenirii culturale europene, dat fiind că anul 2018 este declarat Anul European al Patrimoniului Cultural.
În deschiderea evenimentului, copiii din Corurile Reunite Cantus Mundi” au interpretat Imnul Europei, Odă Bucuriei”. Au adresat discursuri de bun venit Victor Negrescu, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene, Angela Cristea, Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, Decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și prof.univ.dr. Gabriela Drăgan, Director General al Institutului European din România, care au menționat importanța Anului European al Patrimoniului Cultural și a activităților de acest gen, dedicate tinerei generații. Evenimentul a fost prezentat de Loredana Licuța, coordonator al Centrului Europe Direct București.
Articolul complet poate fi accesat aici: http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/ziua-europei-cultureurope/ (autor Loredana Licuța, Coordonator Centrul Europe Direct București)
Fenomenul “FAKE NEWS” este tot mai răspândit, iar propagarea informaţiilor false cu ajutorul tehnologiei se desfăşoară într-un ritm alert. Schimbările din ecosistemul informaţional al societăţilor impun o atenţie mai mare activităţii de pe reţelele de socializare şi a mijloacelor de propagandă computerizată – uzinelor de fabricat like-uri, trolilor care produc zgomot, algoritmilor care generează conţinut şi armatelor de roboţi care interacţionează între ei pentru a genera o falsă efervescenţă pe anumite subiecte aducându-le astfel în atenţia publică.
Noua formulă de consum media are pericolele ei, iar aceste pericole sunt în atenţia autorităţilor care încearcă să dezvolte politici de combatere. Pe de altă parte, şi consumatorii de informaţie sunt conştienţi de pericolele la care se expun, iar în acest sens ascultătorii Radio România Internaţional din întreaga lume ne-au împărtăşit opiniile lor şi “reţetele” cu care se protejează de informaţiile false.
Comisia Europeană a numit recent grupul de experţi care se va ocupă de politicile pentru combaterea fake news şi a dezinformării în mediul online. Printre cele 39 de persoane selectate, se regăseşte şi Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA Bucureşti.
Alina Bârgăoanu: “Efectele noului ecosistem informaţional sunt confuzia, neîncrederea, enclavizarea, paralizia, ura, intoleranţa şi furiocraţia”
În abordarea personală cu care a fost inclusă ca expert în grupul european (nu reprezintă poziţia Comisiei Europene şi nici ale High-Level Expert Group on Fake News), Alina Bârgăoanu precizează că factorii care duc la fake news sunt din două categorii: factori care ţin de comunicare (jurnalismul de slabă calitate, pierderea prestigului şi a credibilităţii de către instituţiile tradiţionale, posibilităţile tehnologice nelimitate) şi factori care ţin de societăţile şi de perioada în care trăim (tirania emoţiilor, retorica anti-sistem, anti-establishment, slaba capacitate şi preocupare pentru robusteţea societăţilor în care trăim, pentru dezvoltare, pentru atenuarea unor fenomene complexe, cum ar fi inegalitatea, şi confruntările hibride sau competiţia pentru putere).
“Când vorbim despre fake news şi dezinformare online, să nu ne axăm doar pe propagandă”, pe acţiuni ostile de comunicare din partea unor state/ entităţi/ grupuri de interese (deşi e foarte tentant să facem acest lucru), ci să ne axăm pe un întreg repertoriu de metode, factori, actori, forme de manifestare: jurnalism de slabă calitate (cum am mai spus); satiră dusă la extrem; partizanat; opinii desprinse de fapte; senzaţionalismul; profitul şi altele”, susţine Alina Bârgăoanu.
Paralel cu selecţia online pentru grupul de experţi, Comisia Europeană a lansat şi o consultare publică privind știrile false. Fenomenul a luat amploare în ultima perioadă, iar executivul comunitar vrea să pună la punct o strategie eficientă de combatere a dezinformării online. Până pe 23 februarie 2018, oricine doreşte poate trimite un punct de vedere pe acest subiect.
Radu Magdin, analist politic: “Succesul fake news în România îl determină “senzationalismul” de care dau dovadă, caracterul pesimist şi apocaliptic dar şi faptul că mizează pe sentimente populiste.”
“Ştirile false sunt de două feluri. În primul rând, sunt informaţii false care au fost difuzate în mod deliberat de cei care speră să promoveze anumite cauze politice şi să facă bani din traficul online. În al doilea rând, sunt informaţii false care sunt difuzate de jurnaliştii care nu-şi dau seama că sunt false. Elementul cheie al acestor tipuri de ştiri false este că adesea conţin o fărâmă de adevăr, care le dă un parfum de veridicitate.
Din păcate, România este o ţintă permanentă a fenomenului de fake news. Fiind la graniţa UE şi făcând parte din NATO, ţara noastră este bombardată de ştiri care dezinformează, urmând agenda Moscovei şi nu numai. Aparent, societatea românească abia acum începe să conştientizeze pericoulul fake news. Până acum, fenomenul nu era luat în serios însă nici nu avea o aşa mare amploare: teoria conspiraţiei promovată de unele televiziuni nu ajută la depoluarea mediului de fake news. În lumea digitalizată în care trăim, accesul la informaţii corecte este unul vital. Cu toate acestea, este datoria noastră să ştim să filtrăm informaţiile primite. Astfel, ştirile false au următoarele caracteristici: sursa ştirilor este una incertă, conţine exagerări flagrante, nu menţionează de unde îşi obţine informaţiile, face predicţii apocaliptice, conţine datele unui sondaj fără să menţioneze cine l-a realizat, pe ce eşantion de populaţie etc, are autor necunoscut. Dacă una sau mai multe dintre aceste semne se regăsesc, trebuie să verificăm informaţia căutând ştiri similare. În general, ştirile false nu se regăsesc cu aceeaşi perspectivă şi în alte surse.
Succesul fake news în Romania îl determină “senzaţionalismul” de care dau dovadă, caracterul pesimist şi apocaliptic dar şi faptul că mizează pe sentimente populiste. Discreditarea anumitor figuri politice atât pe plan european cât şi local creşte sentimentul naţionalist în România până la exagerare, fake news îndeplinindu-şi scopul. Se servesc apoi câteva ştiri cu nostalgia vremurilor comuniste, sau legate de prosperitatea şi securitatea actuală a Rusiei şi, brusc, aceasta devine în ochii populaţiei o variantă mult mai dezirabilă faţă de UE spre exemplu”, precizează Radu Magdin.
Anul trecut, un raport al Centrului de Excelenţă NATO pentru Comunicaţii Strategice dezvăluie care sunt tacticile, metodele şi platformele folosite în funcţie de regiune. De asemenea, specialiştii au realizat şi o serie de recomandări prin care publicul poate să recunoască propagarea fake news în mediul online şi să se delimiteze de conţinutul dăunător.
> Acordaţi atenţie secţiunii de Contact dintr-un site pentru a verifica autenticitatea acestuia şi a autorilor.
> Citiţi întregul articol şi nu vă rezumaţi doar la titluri sau introduceri.
> Acordaţi atenţie specială adresei URL, surselor citate, imaginilor, elementelor de design şi standardelor editoriale ale scriiturii în mediul online.
> Când aveţi dubii, verificaţi credibilitatea informaţiilor pe un site specializat în verificarea faptelor, precum snopes.com, factcheck.org, mediabiasfactcheck.com sau politifact.com.
> Verificaţi cu ajutorul motoarelor de căutare precum Google, Bing sau Yahoo dacă sunt şi alte articole publicate pe acelaşi subiect şi urmăriţi care este legătura între sursele rezultate.
> Verificaţi data articolului, dacă articolul este sau nu de actualitate, dacă a fost publicat anterior şi dacă nu cumva este readus în atenţie pentru a afecta percepţia asupra unui eveniment din actualitate.
> Verificaţi dacă articolul este prezentat într-o manieră controversată. Informaţiile false sunt publicate de cele mai multe ori sub un titlu senzaţionalist.
> Verificaţi dacă articolul sau postarea are like-uri, distribuiri sau comentarii. Calitatea şi cantitatea acestora vă vor oferi informaţii despre autenticitatea conţinutului.
În luna noiembrie a anului trecut, de «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional, tema discuţiei a fost fake news şi încrederea în mass-media. Ascultătorii din toate colţurile lumii au contribuit cu opinii şi au mărturisit câtă încredere mai au în presă.
Liu Fajian, din China:
“În legătură cu încrederea în mass-media: cel mai mult am încredere în posturile TV, radio şi în publicaţiile de nivel naţional. În acest moment, reţelele de socializare s-au dezvoltat într-un mare grad, peste tot abundă diverse ştiri false. De aceea sunt foarte precaut. Mă simt obligat să caut surse multiple când navighez pe net, apoi le analizez şi separ ce este adevărat de ce este fals.”
Martin Gallas, din SUA:
“Fake news’ nu este ceva nou. Problema obiectivităţii într-o lume plină de subiectivitate a existat încă de la apariţia primelor ziare şi pamflete. Prin gândire critică şi documentare putem totuşi să separăm adevărul de neadevăr. Ca fost bibliotecar, mi se pare interesant să văd cât de multe puncte de vedere se găsesc astăzi exprimate pe internet şi îmi place să le găsesc pe acelea în care pot avea încredere. Când am început să ascult radio pe unde scurte în 1961, nu mi-a luat mult, chiar ca adolescent la vremea aceea, să diferenţiez între staţii de propagandă ca Radio Moscova, Radio Peking şi chiar Radio Bucureşti, şi staţii independente şi să spunem mai obiective, de ex. BBC, the Swiss Broadcasting Corp and Radio Suedia. Azi, lucrurile sunt mai complexe, dar încă e posibil să separi adevărul de ficţiune în peisajul media.”
Jon Roz, din Filipine:
“Personal, nu sunt un fan al conceptului de fake news. Mi se pare că este simplist şi îmi aduce aminte de felul în care profesorii din şcoala elementară simplificau anumite cuvinte pentru ca minţile noastre naive de copii să le înţeleagă. Mă frustrează faptul că agenţiile de ştiri din Vest, mai ales, lipesc eticheta fake news pe orice articol sau ştiri în care nu au încredere sau pe surse de care nu le place. Folosesc internetul din 1999 şi am citit multe lucruri online care nu sunt neaparat factuale dar pe care nici nu le-aş eticheta ca fiind fake news. Pe atunci, oamenii ştiau că trebuie să fie circumspecţi. Nu era nevoie să ne avertizeze nimeni în legătură cu ce citim şi ce trebuie să credem. Oamenii au dreptul să exprime păreri diferite. Trebuie să aplicăm gândirea critică şi să nu ne acuzăm unul pe celălalt de perpetuarea unor ştiri false doar pentru că nu suntem de acord cu părerile celorlalţi. Părerile nu sunt fapte, dar nu sunt nici ‘false’.”
Ivan Lebedev, din Rusia:
“Anul acesta vă întrebaţi ascultătorii care vă urmăresc, dacă merită să avem încredere în masmedia. Iar eu vâ răspund, Sigur că da, cum să nu.
Profesia de ziarist, de reporter, de moderator de emisiuni informative rămâne importantă din punct de vedere al informării ascultătorului, telespectatorului sau cititorului în legătură cu problemele societăţii globale contemporane. În principal acest lucru este valabil pentru viaţa politică şi socială.
În această situaţie, angajaţii mijloacelor de informare în masă au capacitatea de a colecta şi sistematiza un material destul de complex, de a adapta prezentarea calitativă a materialelor pentru un public interesat. Datorită activităţii continue şi eficiente ale mass-media, orice locuitor al planetei are posibilitatea de a fi părtaş la orice eveniment care are loc în orice regiune, iar acum chiar şi dincolo de limitele planetei noastre (vorbesc despre cercetările spaţiale şi ştirile de pe Staţia spaţială Internaţională).”
John Cooper, din SUA:
“Cu apariţia canalelor de ştiri 24/7, tv şi online, accentul a început să se pună pe senzaţionalism şi neadevăruri care sunt difuzate înainte ca informaţia să se verifice în întregime. Ratingul a devenit mai important decât raportarea unor ştiri factuale. Ştiri false au început să fie diseminate pentru a influenţa opinia publică asupra unor subiecte sociale şi politice critice. Vezi alegerile prezidenţiale din America din 2016. Astăzi am atins un punct de saturaţie în ştirile care ajung la public. Am pierdut multă încredere în presa de ştiri deoarece mi se pare că este subiectivă şi reprezintă agenda celor care deţin companiile de ştiri sau a celor care au bani să cumpere conţinut. “Echidistanţa şi obiectivitatea” sunt o farsă acum. Ca cititor de ştiri trebuie să sapi prin multe nivele de senzaţionalism, jumatăţi de adevăruri şi propagandă să ajungi la ştiri reale. Şi chiar şi atunci te îndoieşti de validitatea a ceea ce citeşti.”
Michael Lindner, din Germania:
“Tema de anul acesta a Zilei Ascultătorului la RRI nu mai prea poate fi depaşită în actualitate. Zilnic încercăm să nu ne informăm unilateral, respectiv să facem diferenţa între adevăr şi minciună. Un lucru este evident: nu putem avea încredere oarbă în mass-media. Cu repeziciune, Fake News pot face în câteva secunde ocolul lumii şi pot stârni panică şi teamă. Ştirile false nu sunt însă un fenomen al erei digitale, ele există de mii de ani. Dacă ne uităm în istoria omenirii, atunci vedem că deja faraonii egipteni, precum Ramses al II-lea, în 1274 î Chr., apelau la Fake News. Se zice că el i-ar fi invins pe Hitiţi, în realitate însă el a scăpat cu mult noroc de o înfrangere, despre care nu se vorbeşte. În Egipt nu a aflat nimeni despre aceasta. Cum se şi putea altfel? Este cel mai vechi Fake News, pe care îl cunoaştem. Eu sunt sigur că acest fenomen al Fake News există de când omenirea. Un alt Fake News, cu urmări tragice, a fost atacul SS-ului german asupra emiţătorului Gleiwitz în anul 1939, dat drept al forţelor poloneze. Astfel urma să fie învinovăţită Polonia pentru declanşarea celui de al Doilea Război Mondial. Aceste exemple demonstrează că ar trebui să fim foarte atenţi cu Fake News. Astfel de minciuni dăunează mass-mediei şi retelelor sociale, care se folosesc de Fake News, chiar şi cu riscul de a pierde încrederea utilizatorilor. De aceea este foarte important să privim cu scepticism şi să ne punem întrebări în faţa tuturor ştirilor dubioase, respectiv puţin credibile. Ceea ce putem face, dacă ne informăm din mai multe surse şi dacă apelăm la toată mass-media aflată la dispoziţie. Deci, eu am încredere în mass-media, atât timp cât pot să apelez la mai multe surse de informare.
Fake News probabil că vor însoţi tot timpul omenirea. Ele sunt expresia ruşinii, invidiei, lăcomiei, prostiei sau sunt răspândite în scopuri politice sau comerciale.”
Christian Ghibaudo, din Franţa:
“În februarie 2017, un sondaj a arătat că neîncrederea în mass-media se accentuează. Francezii acordă din ce în ce mai puţină încredere mass-mediei. Pe vremuri, presa naţională era acuzată că nu vorbeşte despre subiecte care îi preocupă pe francezi. Şi era chiar acuzată de manipulare.
Francezii, mai ales cei tineri, manifestă dezinteres pentru informaţie. Internet-ul este prima sursă de informaţie pentru un sfert dintre francezi, şi asta în pofida neîncrederii faţă de informaţiile vehiculate acolo, Internet-ul şi mai ales reţelele de socializare.
Multe persoane consideră că alegerile prezidenţiale franceze au fost manipulate de presa franceză — mai ales anumite radiouri şi posturi de televiziune, care au fost acuzate că au favorizat alegerea D-lui Macron. Însă în Franţa, se uită repede faptul că presa a fost dintotdeauna o presă de opinie. Înainte, era presa scrisă, cu ziare naţionale sau regionale în slujba diferitelor curente politice, economice sau religioase. Acum este vorba mai ales de televiziunile de ştiri, care informează francezii, şi acolo există interese politice şi financiare. Totuşi, putem să sperăm că există obiectivitate din partea ziariştilor.
Într-o perioadă în care dezinformarea este o practică tot mai răspândită, în care site-uri Internet partizane se prezintă ca nişte site-uri de ştiri pentru vehicularea propagandei şi în care lumea este neliniştită de creşterea populismelor, acest studiu sună ca o cerinţă de revenire la normal. Ziariştii au o misiune urgentă: să reinstaureze încrederea. Acest lucru începe printr-un exerciţiu necesar de autocritică.
Cred că la anumite posturi internaţionale, care nu au ambiţii planetare, precum RRI, Radio Praga sau DW, ştirile prezentate sunt mai independente. Iată de ce, de apropape 40 de ani, ascult mai ales ştirile prezentate de posturile de radio internaţionale. Nu trebuie să uităm că până la mijlocul anilor ’80, în Franţa nu exista o mare liberate a informaţiei, posturile de radio private erau toate controlate de statul francez.
În concluzie, aş spune că am tot acelaşi grad de încredere, sau mai bine zis, încrederea mea nici n-a scăzut, nici n-a crescut. Întotdeauna am considerat că ceea ce era spus sau scris nu era decât o parte din adevăr. După părerea mea, trebuie ca fiecare să îşi formeze propria opinie, ciugulind” ştiri de peste tot.”
Olexandr Kozlenko, din Ucraina:
“Tema propusa mi se pare interesantă și, totodată, de actualitate, inclusiv prin prisma colaborării mele cu un mic ziar regional. Nu știu care este situaţia în alte țări, dar voi împărtăși cu dumneavoastră câteva opinii privind presa ucraineană.
Din păcate, mass-media nu se află în topul încrederii ucrainenilor în instituții. Potrivit ultimelor sondaje Biserica, voluntarii şi Armata se bucură de cea mai mare încredere în rândul ucrainenilor. Cei mai mulţi respondenţi spun că au puţină şi foarte puţină încredere în mass-media ucraineană.
Cauzele sunt evidente: principalele canale TV sunt private, apropiate de cei mai influenţi oligarhi. Mass-media publică este abia la început, îi este greu să concureze cu posturile private, are nevoie de timp. Adesea mă trezesc în situaţia în care pot intui reacția diverselor televiziuni la un anumit eveniment, cunoscându-le obedienţa şi politica editorială. Din ce în ce mai evidentă devine prezentarea părtinitoare a evenimentelor politice din țară, a viziunilor subiective asupra schimbărilor care au loc în Ucraina.
Același lucru, dar într-o măsură mai mică, se poate spune si despre presa scrisă. Multe articole sunt publicate la comandă, iar la nivel regional și local, asistăm la o promovare intensă a autorităților locale. Se furnizează informație unilateral, fără a se oferi mai multe puncte de vedere referitor la o anumită problemă.
Internetul se bucură de mai multă încredere, oferă mai multe surse de informații, dar nu toate sunt de încredere. Se diseminează multe ştiri false, pe care utilizatorul le comentează sau le distribuie, fără a face cel mai mic efort de verificare. Este destul de răspândit fenomenul numit trolling, menit să agite spiritele sau să distragă atenţia utilizatorilor.
De multe ori mijloacele de informare în masă devin instrumente de manipulare, fără ca marea majoritate a consumatorilor de produs informativ să realizeze acest lucru. De fapt, jurnalismul nostru este departe de standardele BBC. Iar deseori, în căutarea senzaționalului, jurnalistul nu verifică cu atenție informațiile, ceea ce, în cele din urmă, sporește neîncrederea în mass-media.
În ceea ce mă priveşte, am încredere în mass-media parțial, sunt selectiv în alegerea informaţiei, în funcţie de reputația publicației, a postului de radio sau TV, și, cel mai important, încerc să aflu poziţia mai multor mijloace de informare în masă, înainte de a-mi forma propria opinie despre un eveniment. Bineînțeles, că un rol aparte îl are autorul unui articol, comentariu sau al unei ştiri. Sunt persoane în care am încredere totală, pentru că au oferit întotdeauna informații mai mult sau mai puțin obiective.”
Anatoli Klepov, din Rusia:
“Ştirile fake sunt în ultima vreme din ce în ce mai des întâlnite în Internet. Acest lucru este legat de faptul că fiecare îşi doreşte să prezinte ceea ce îşi doreşte ca fiind realitate şi să facă acest lucru primul. În particular, sunt înmormântaţi oameni care află din Internet că au murit, ceea ce este absurd în ziua de azi.
Unii scriu ştiri fake pentru a afla părerea oamenilor pe diferite teme şi pentru a afla cum va fi primită o lege sau alta. Părerea mea pe acest subiect este că nimeni nu va schimba această situaţie şi pe viitor vor exista ştiri fake, iar noi ar trebui să nu luăm totul de bun de la început, să comparăm cu alte situaţii similare, care sunt descrise în ştiri şi să ne creăm o părere proprie.”
PSD- The leaders of the main party in the ruling coalition in Romania, PSD, will gather in Bucharest on Monday, in a session requested by several leaders of local PSD organisations, in order to find a solution to the tense situation within the party. The meeting is held against the backdrop of a conflict between PM Mihai Tudose and interior minister, Carmen Dan, backed for this position by the Social-Democrat leader, Liviu Dragnea. The Prime Minister and the PSD leader have taken different stands on the restructuring of the party, desired by the Prime Minister, who-according to some voices- might lose the party’s political support.
VISIT — Japanese PM Shinzo Abe is expected to pay his first visit to Romania on Tuesday, as part of a European tour, which will also take him to the Baltic states, Serbia and Bulgaria, in the context in which Japan tries to secure support for its firm policy towards North Korea. PM Abe will have official talks in Bucharest with President Klaus Iohannis, followed by a press conference, a communiqué issued by the Romanian presidency writes. The agenda of talks includes the stage of and prospects for boosting the already very good relations of Renewed Partnership between Romania and Japan, at political, economic and cultural level, as well as in terms of security and inter-human relations, the Presidential Administration has underlined. Japan’s cooperation with the EU, developments at regional level, laying emphasis on the North Korean file, Romanian-Japanese cooperation at multilateral level will also be high on the agenda of talks. Shinzo Abe will be accompanied by a delegation of business people, coming from various domains, including trade and IT, willing to identify business opportunities in the European countries which are visited by the Japanese prime minister for the first time. This is the first visit by a Japanese PM to Romania and takes place five years after Romania and Japan agreed to strike the Renewed Partnership, in 2013.
PRAGUE — The Czech voters will go again to the polls in two weeks’ time to vote in the presidential runoff and choose between the incumbent president, pro-Russian Milos Zeman and his pro-European rival, Jiri Drahos. The first round was won by president Zeman with 38.6% of the votes, but, according to FP news agency, the result of the decisive round might be reversed if Drahos manages to win over the electorate of other pro-Western candidates, who ran in the first round. Zeman, 73, is a veteran of the left wing and the one who, in 2016, called for holding a referendum on the presence of the Czech Republic in the EU and NATO, saying however that he supports his country’s membership to the two organisations. Zeman has also promoted a rapprochement towards Russia and China and he has criticised Germany’s decision to receive migrants from the Muslim countries. Unlike Zeman, who is a popular figure in rural areas, Drahos is the favourite candidate of intellectuals and of voters in urban areas. He is a supporter of the EU and NATO, but he is opposed to the system of mandatory quotas to relocate migrants. His opponents say he is lacking political experience. In the Czech Republic, the president has a limited authority, although he may have a strong influence on public opinion
FAKE NEWS — The High Level Group set up by the European Commission to advise on policy initiatives to counter fake news and the spread of disinformation will meet in a first session on Monday. The Commission intends to establish mechanisms and responsibilities to counter fake news, at the same time observing freedom of expression and the citizen’s rights to have access to diverse and trustworthy information. Approximately 40 highly-qualified specialists, experts, representatives of civil society, social platforms, mass media organisations, journalists and professors have been selected to be part of the group who will advise the European authorities, among whom PhD Alina Bârgăoanu, dean of the Faculty of Communication and Public Relations with the National School of Political Science and Public Administration, SNSPA, in Bucharest.
HANDBALL— Romania’s national men’s handball team has qualified to the 2019 World Championship playoffs, after ending in a draw the match with Ukraine 26-26, in Bolzano, Italy, on Saturday, in Group 3 of the Mens World Championship 2019 Qualification Phase 1. Romania’s team, coached by Spaniard Xavier Pascual on Friday had defeated the Faeroe Islands, 29-20 and on Thursday it had outperformed Italy, 34-24. Romania ranks first in the group with 5 points. Only the winners of the six groups will qualify for the play-offs of the final tournament hosted by Germany and Denmark. 13 teams from Europe will be competing in the 2019 World Championship.