Radio România Internațional

Tag: Alina Gorghiu

  • România va avea un Registru al traficanților de droguri

    România va avea un Registru al traficanților de droguri

    România va avea un Registru al traficanților de droguri de la 1 ianuarie 2025, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede înfiinţarea acestuia. Proiectul a fost propus de liberali în septembrie 2023 și adoptat de Senatul de la București la finalul anului trecut, în calitate de prim for sesizat, iar luna trecută de Camera Deputaților, ca for decizional. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că acest Registru are un rol preventiv, iar Poliţia va putea, prin intermediul lui, să supravegheze şi să identifice în mod operativ traficanţii de droguri. În funcţie de pedeapsa pe care o primesc în instanţă, traficanţii de droguri vor fi înscrişi în Registru între 5 şi 20 de ani, perioadă în care Poliţia va putea şti unde există riscul ca persoana monitorizată să vândă din nou substanţe interzise, a precizat ministrul. Nu sunt înscrise în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor sunt minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune acest lucru în mod expres în cadrul unui proces penal.

    Alina Gorghiu a adăugat că “Registrul naţional al traficanţilor de droguri este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri”, un instrument util în lupta cu acest flagel. Potrivit ministrului, siguranţa cetăţenilor români, mai ales a tinerilor, este pe primul loc, iar combaterea fenomenului drogurilor rămâne o prioritate. În acest efort de eradicare a flagelului consumului de droguri şi a traficului de droguri, trebuie antrenate toate instituţiile cu atribuţii în prevenţie, în educaţie şi în combatere – declară și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, pe lângă efortul de combatere, la fel de important este şi efortul de prevenţie şi de educaţie. El a anunțat că statele lumii vor crea o coaliţie, la iniţiativa Statelor Unite, pentru a combate traficul de droguri care a devenit un fenomen global pentru că niciun stat nu poate lupta singur împotriva acestui flagel.

    De aceea, spune ministrul, este importantă cooperarea internaţională în ceea ce privește combaterea, fiind un efort pe termen lung. El a mai declarat că, anual, în lume, sunt produse de către crima organizată 80 de noi tipuri de droguri, iar Poliţia Română face eforturi de adaptare la tacticile şi strategiile noi folosite de crima organizată. Ministrul a dat asigurări că în România sunt lansate săptămânal acţiuni de combatere a traficului de droguri. Numai anul trecut s-a confiscat peste 1 tonă de droguri şi a fost făcută cea mai mare captură de comprimate Ecstasy din istoria structurilor antidrog din România, peste 230.000 de comprimate, a mai subliniat Predoiu. Registrul traficanților de droguri pe care România îl va avea de anul viitor va fi organizat de Ministerul de Interne şi ţinut de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.

  • Cooperare în domeniul judiciar

    Cooperare în domeniul judiciar

    Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, va fi adus în România pentru a-şi ispăşi pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Acesta a fugit din ţară la 24 noiembrie 2023, imediat ce instanţa a pronunţat sentinţa, dar a fost prins de poliţiştii germani 4 zile mai târziu în Gara Augsburg din Germania. Cherecheş s-a opus extrădării invocând condiţiile grele din penitenciarele româneşti. În instanţa din Germania, procurorii români au argumentat însă că în sistemul penitenciar din România sunt respectate toate cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar magistraţii germani le-au dat dreptate.

    Ministrul român al justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că decizia instanţei germane este o dovadă în plus a faptului că nivelul de cooperare judiciară în materie penală cu Germania este unul de excepţie.

    Alina Gorghiu:  “Cătălin Cherecheş va rămâne în arest până la momentul preluării de către autorităţile competente din România. Termenul este de 10 zile de predare de la hotărârea luată de instanţa din Germania, în speţă până la sfârşitul acestei luni vom avea fugarul în penitenciarul din România. Parchetul din München, în comunicarea pe care ne-au făcut-o, ne-a informat faptul că această hotărâre a instanţei poate fi atacată, însă procedura de predare a lui Cătălin Cherecheş în România către autorităţile române nu este cu nimic afectată.”

     

    Cătălin Cherecheş este însă doar un nume dintr-o amplă listă de persoane care au găsit de cuviinţă să se sustragă de la extecutarea unor pedepse cu închisoarea în România. Printre alte nume sonore amintim de fostul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, fosta șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Combatere a Terorismului, Alina Bica, sau nepotul Regelui Carol al 2-lea, Paul Lambrino. În acest context, ministrul român al Justiţiei a semnat la Roma o declaraţie comună cu omologul italian, Carlo Nordio, în vederea unei cooperări judiciare mai strânse în materie penală pentru aducerea în ţară a celor care fug de executarea pedepselor. Ea a arătat că, în 2023, statul român a adus din Italia 120 de condamnaţi fugari, iar de la începutul acestui an alţi doi, deşi între 15 şi 20 de procente din numărul solicitărilor făcute de România sunt încă respinse de instanţele italiene.

     

    Totodată, Gorghiu a amintit că a iniţiat două legi importante în acest domeniu, respectiv “Legea fugarilor”, prin care persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de 7 zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani, dar şi o lege prin care fugarii vor plăti cheltuielile de aducere în ţară. Ministrul a precizat că, anul trecut, România a repatriat 803 fugari şi a plătit peste 2 milioane de euro pentru aceste proceduri.

  • Bilanţ DNA

    Bilanţ DNA

    Procurorii au redescoperit ‘curajul’ de a investiga cazuri de mare corupţie – a declarat procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, la prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2023. Acesta le-a cerut anchetatorilor să dea în continuare dovadă de maxim profesionalism, referindu-se la costurile corupţiei care rămân neacceptat de mari pentru societatea românească.

    “Încredere” este cuvântul care sintetizează activitatea DNA din ultimul an, a mai precizat Marius Voineag. În context, el s-a referit la  încrederea angajaţilor DNA, care se vede în curajul lor de a investiga cazuri de mare corupţie, dar şi la încrederea cetăţenilor de a veni cu sesizări. Procurorul-şef al DNA a prezentat câteva repere din activitatea anului trecut.

    Marius Voineag: “Ne-am dorit consolidarea instituţională prin creşterea resursei umane şi am reuşit să încadrăm 29 de procurori, fără a lua în considerare ultima procedură prin care au mai fost validaţi alţi 23 de noi procurori la începutul acestui an. În cursul anului 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi. A crescut semnificativ numărul inculpaţilor trimişi în judecată faţă de care au fost luate măsuri preventive de libertate. La nivelul anului 2023 avem 2.259 de dosare faţă de 2.087 în anul 2022”.

    Lupta anticorupţie rămâne, indiferent de tensiunile sociale sau preocupările generate de contextul politic, o prioritate absolută pentru Guvernul României, a dat asigurări și ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Potrivit acesteia, măsurile iniţiate anul trecut reafirmă angajamentul ministerului în direcţia realizării unui act de justiţie eficient şi de calitate.

    Alina Gorghiu: “Trebuie să remarc preocuparea procurorilor DNA pentru aplicarea de măsuri asiguratorii şi recuperarea prejudiciului infracţional. Aţi instituit măsuri în mai mult de jumătate din dosare şi vă rog să-mi permiteţi să vă încurajez să continuaţi pe linia acestor rezultate semnificative, mai ales în contextul în care jumătate din ceea ce se confiscă se poate întoarce în societate sub forma demersurilor de prevenire a criminalităţii, educaţie juridică sau sprijinirea concretă a victimelor infracţiunilor.” 

    Și preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a apreciat activitatea DNA.

    Marian Enache: “Trebuie să evidenţiem faptul că, în implementarea obiectivelor MCV, un rol major a revenit DNA, rol pe care trebuie să-l exercite în continuare, în contextul noului mecanism european al statului de drept în care, de asemenea, lupta anticorupţie ocupă un loc central”.

    Pentru 2024, având în vedere contextul electoral, DNA promite ca va continua să aibă aceeaşi hotărâre pentru combaterea corupţiei. Potrivit conducerii  instituției, se are în vedere creşterea capacităţii instituţionale cu accent pe politicile de resurse umane, iar atenţia va fi îndreptată către marile cazuri de corupţie şi către domeniile prioritare cu impact asupra vieţii cetăţenilor.