La 16 iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Austria a tăiat ilegal alocațiile pentru copii românilor care lucrează în această țară, după cum a anunțat la acea dată și MAE român.
La 16 iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Austria a tăiat ilegal alocațiile pentru copii românilor care lucrează în această țară, după cum a anunțat la acea dată și MAE român.
2022 va veni, în România, cu majorări de alocații pentru copii, de salarii și pensii. Actele normative care le prevăd au intrat în circuitul de avizare şi ar urma să fie aprobate, în curând, de Guvernul PNL-PSD-UDMR. Ministrul Muncii, social-democratul Marius Budăi, a anunţat că a semnat proiectele a două ordonanţe de urgenţă care prevăd, totodată, acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi. El a explicat că cel mai mare impact asupra bugetului îl va avea majorarea punctului de pensie, de aproximativ 12 miliarde de lei.
Marius Budăi: “Prima ordonanţă am semnat-o împreună cu doamna ministru (n.red. al Tineretului și Familiei) Gabriela Firea şi se referă la majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, aşa cum a fost prevăzută în programul de guvernare, ordonanţă care a plecat de la Ministerul Muncii către ministerele avizatoare, şi, atunci când va primi avizul, va fi promovată în şedinţa de Guvern. A doua ordonanţă se referă la majorarea pensiilor, şi anume pensia minimă se va majora de la valoarea de 800 de lei la valoarea de 1.000 de lei (n.red. circa 200 de euro), iar valoarea punctului de pensie va fi majorată de la valoarea de 1.442 de lei la valoarea de 1.586 de lei (în jur de 317 euro).”
Tot de la începutul lui 2022, salariul minim brut pe economie din România ar urma să crească, şi el, până la 2.550 de lei, echivalentul a 510 euro. Nu puțini sunt cei care spun că majorările sunt binevenite, dar atrag atenția că nu vor putea acoperi decât parțial creșterile foarte mari de prețuri care se țin lanț de aproximativ șase luni și care au culminat cu facturile uriașe la curent electric și gaze naturale.
“Cred sincer că România are nevoie de solidaritate pentru a-i ajuta pe românii cu venituri mici să treacă cu bine peste creșterea prețurilor, în special a celor la energie” – a scris pe Facebook actualul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu. El a precizat că măsuri menite să îi protejeze pe aceia care au cea mai mare nevoie vor fi luate în continuare, în paralel cu stimularea economiei. De aceea – a promis Adrian Câciu – bugetul pe 2022 va susține financiar toți producătorii din România și va fi construit fără a introduce noi taxe.
Să amintim că aproape 35% din români erau, în 2020, potrivit Eurostat, în pericol de sărăcie și excluziune socială, România ocupând un nefericit loc întâi în Uniunea Europeană la acest capitol, dar și că fostele guvernări din trecutul foarte recent au văzut în majorările de venituri ale populației pietre de moară, în consecință, blocându-le.
Periodic promisă şi mereu amânată, adoptarea proiectului bugetului
de stat a fost reportată, din nou, pentru săptămâna viitoare. Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR
afirmă că e un buget calculat pe un deficit în jurul valorii
de 7% din PIB, care va sprijini relansarea economică şi
va opri cheltuielile excesive şi nefundamentate din bani publici. În condiţii de
pandemie, cu cheltuieli foarte mari pentru sănătate, construcţia bugetară este
dificilă şi liderii coaliţiei guvernamentale au decis, luni, să amputeze din
cheltuieli. Ei au anunţat că pensiile nu vor mai creşte din septembrie, ci de
la 1 ianuarie 2022, iar bugetarii nu vor mai primi tichete de vacanţă anul
acesta. Ar putea fi eliminate şi unele gratificaţii, precum aşa-numitul spor
COVID, de 30% din salariul de bază, pe care-l primesc angajaţii din prefecturi.
Şi indemnizaţia de hrană pe care o primesc angajaţii de la stat ar putea fi
redusă. Alocaţiile copiilor vor rămâne neschimbate anul acesta și se ia în
calcul reducerea subvenţiei pentru transportul studenţilor.
Liderul PNL, ex-premierul
Ludovic Orban, a încercat să argumenteze acest pachet de măsuri, pe care unii
comentatori le numesc, deja, de austeritate: La baza creşterii punctului de
pensie stă formula care a existat, şi anume compensarea în proporţie de 100% a
pierderii puterii de cumpărare ca urmare a inflaţiei şi, de asemenea, creşterea
puterii de cumpărare prin creşterea punctului de pensie cu 50% din creşterea
salariului mediu brut pe economie. Nu se emit noi vouchere de vacanţă, pentru
că sunt vouchere de vacanţă care sunt valabile în continuare în cursul anului
2021.
Acest din urmă anunţ a nemulţumit suplimentar industria HORECA,
deja afectată de măsurile restrictive adoptate din cauza pandemiei. Pierderile
se ridică la circa 7 miliarde de euro, spune preşedintele Organizaţiei
Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România,
Daniel Mischie: Unităţile
din turism nu au nevoie de ajutor, unităţile din turism au nevoie să fi
despăgubite? Ne întrebăm de ce un sfert din locaţii nu mai redeschid astăzi. În
primul rând, lipsa resursei financiare şi în al doilea rând, lipsa de
predictibilitate. Noi suntem o industrie care reprezentăm 7% din forţa de muncă
activă a României. Sunt 400.000 de oameni care lucrează direct şi indirect
pentru această industrie. Reprezentăm 5% din PIB-ul României. Sunt trei luni în
care Guvernul ar trebui să găsească o soluţie să despăgubească pentru
restricţiile care au fost luate împotriva acestei industrii. Nu se întâmplă
lucrul ăsta. Nu sunt urgenţe mai mari, atât de mari, decât 400.000 de oameni
care aşteaptă un ajutor. La rândul lor, organizaţiile studenţeşti cer să
se renunţe la reducerea subvenţiei pentru transport, iar liderul PSD (în
opoziţie), Marcel Ciolacu, acuză coaliţia de incoerenţă şi de alocări arbitrare
de fonduri, doar pentru clientela politică.
Camera Deputaţilor de la București a respins, în calitate de for decizional, ordonanţa de urgenţă a guvernului privind majorarea graduală a alocaţiilor pentru copii. Astfel, rămâne în vigoare legea care obligă executivul să dubleze indemnizațiile, așa cum prevede un act normativ adoptat de Parlament anul trecut, iar proiectul de lege votat în Camera Deputaţilor merge la promulgare. Indemnizațiile trebuiau sa crească, încă de la 1 martie anul acesta, de la 150 la 300 lei, respectiv de la 300 la 600 lei pentru copiii cu dizabilităţi, dar guvernul a amânat termenul de aplicare, argumentând lipsa banilor.
Seful statului, Klaus Iohannis, a afirmat că executivul a făcut tot ce a putut ca să mărească alocaţiile cu resurse bugetare micşorate de efectele economice ale pandemiei de COVID-19. El consideră că respingerea de către PSD a majorării alocaţiilor este o acţiune populistă:
“Abordarea pesedistă de a respinge pe bandă rulantă astfel de ordonanţe mi se pare de un populist grosolan, ca să nu folosesc alt termen. Ei ştiu la fel de bine ca şi guvernul că banii nu sunt. Suntem în criză economică, avem probleme generate de epidemie, ba de pandemie, fiindcă nu suntem singuri şi ne influenţează şi evoluţiile din alte ţări.”
Alocaţiile vor fi dublate, dar acest lucru se va întâmpla pe etape, iar parlamentarii care votează legi populiste ar trebui să mai doneze din venituri să existe la buget mai mulţi bani pentru a dubla alocaţiile, a declarat, la rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la un post privat de televiziune. Acesta a adăugat că legea care dublează alocaţiile în 2020 este neconstituţională, deoarece a fost votată în Parlament fără să existe o sursă de finanţare. “Chiar în situaţia în care ne
aflăm astăzi, când trecem printr-o criză economică globală, în situaţia în care economia a fost închisă două luni pentru a-i ţine pe români sănătoşi, în care veniturile la buget au scăzut, am găsit resurse de a creşte alocaţiile cu 20%”, a mai spus Florin Cîţu.
Dezbaterile generale din plenul Camerei Deputaților au fost precedate de o solicitare a PNL (la guvernare), de a retrimite la comisie proiectul ordonanţei de urgenţă. Cererea nu a avut succes la vot şi a fost urmată de acuzaţii de populism şi corupţie lansate de la Tribuna Parlamentului. Liderul deputaţilor liberali, Florin Roman, a acuzat PSD de joc politic în prag de alegeri locale şi a atras atenţia că majorarea alocaţiilor trebuie făcută în aşa fel încât să nu afecteze bugetul statului.
Din cealaltă tabără, social-democraţii au respins învinuirile şi au solicitat guvernului să găsească bani necesari pentru creşterea indemnizaţiei. Parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, iar PMP şi UDMR au votat pentru dublarea alocaţiilor, solicitând guvernului să nu facă economii pentru cei 3,6 milioane de copii.
În Parlamentul de la București se înmulţesc iniţiativele
politice îndreptate de opoziţie la adresa Guvernului. După moţiuni simple adoptate în Parlament împotriva
miniştrilor Finanţelor, Agriculturii, Internelor şi Educaţiei, marți, Senatul a
aprobat o astfel de moţiune și la adresa ministrului muncii, Violeta Alexandru,
cu 76 de voturi pentru şi 28 împotrivă. PSD, inițiatorul acesteia, reproşează
ministrului muncii, între altele, că Ordonanţa de Urgenţă privind şomajul
tehnic şi măsurile legate de acordarea de ajutoare diverselor categorii
vulnerabile a fost prost redactată, fiind nevoie de modificarea ei de mai multe
ori.
Violeta Alexandru a fost criticată şi pentru modul în care a reorganizat
serviciile din subordinea ministerului, dar şi pentru gestionarea situaţiei
românilor plecaţi la muncă în străinătate. Totodată, PSD susţine că ministrul
muncii nu are soluţii pentru creşterea pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi
nici pentru românii întorși acasă. Radu Oprea, senator PSD: Nu
v-aţi ocupat ca nivelul de trai al românilor să nu scadă cu 10%. Nu aveţi nici
un proiect prin care cei peste un milion de români întorşi în ţară de la
declanşarea pandemiei să rămână şi să muncească acasă.
La rândul său,ministrul Muncii a respins acuzaţiile aduse în moţiune, despre care a
spus că este plină de minciuni şi neadevăruri și reprezintă o sfidare la adresa
oamenilor care muncesc cinstit. Oficialul
a declarat că de la începutul stării de urgenţă au fost verificaţi 4.000
de angajatori, aplicându-se amenzi de peste 4 milioane de lei pentru muncă
nedeclarată (peste 830 de mii de euro).
Totodată, Violeta Alexandru spune că
tratează pensionarii cu respect și că va reduce la zero numărul dosarelor
aflate în recalculare. Oficialul a mai precizat că la Casa de Pensii erau multe
probleme, iar oamenii aşteptau de mult timp decizii de pensionare.Violeta
Alexandru: Aţi ştiut de toate aceste lucruri şi nu v-a păsat. Am
muncit enorm, ca să reduc substanţial numărul dosarelor cu termen întârziat în
emiterea deciziilor şi în deciziile de recalculare.
Cât privește
lucrătorii români din străinătate, Violeta Alexandru a anunţat că se află în
dezbatere publică un proiect de lege cu măsuri mai sigure pentru românii care
pleacă la muncă în afara graniţelor.Activitatea ministrului a
fost criticată şi de senatorii ALDE, UDMR, dar şi de neafiliaţii de la PMP şi
PRO România, care i-au cerut demisia. PNL şi USR au votat împotriva moţiunii.Trebuie menționat, însă, că adoptarea
moţiunii simple nu implică demiterea ministrului Muncii.
Dacă
economia creşte cu 4%, nu poate ceva să crească cu 40%, declara, recent,
guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referitor la preconizata majorare a pensiilor
începând cu 1 septembrie. Şeful Băncii centrale nu e singurul care a atras
atenţia că România riscă să intre într-o zonă de turbulenţe dacă deficitul
bugetar, care a depăşit deja cele 3 procente acceptate în UE, se va adânci prin
măsuri populiste. Majorarea pensiilor e legiferată de fosta majoritate de
stânga, fără a fi, însă, fundamentată economic, acuză guvernul de dreapta. El a
amânat, de altfel, până în vară, dublarea alocaţiilor pentru copii, o altă măsură
populistă impusă de PSD, care nu s-a bazat pe calculul resurselor şi nu a
apucat să fie nici măcar bugetată. Totuşi, executivul liberal dă asigurări că
pensiile şi alocaţiile vor creşte.
Premierul Ludovic Orban a reafirmat că sunt
prevăzuţi în buget bani pentru creşterea pensiilor şi alocaţiilor, dar a
subliniat că orice decizie de majorare va fi luată doar peste şase luni, după o
analiză economică în funcţie de care va fi făcută rectificarea bugetară.
Ludovic Orban: Obiectivul nostru este clar şi limpede, şi anume acela de a creşte
toate veniturile românilor, salariile în mediul privat, pensiile, alocaţiile,
dar la baza acestei creşteri, în mod evident, trebuie să stea o creştere
economică stabilă, nu măriri pe hârtie care să ducă la inflaţie şi care să nu
poată să fie susţinute în perspectivă. Social-democraţii consideră că
executivul Orban a anulat, în mai puţin de 3 luni, progresele economice
obţinute anterior, iar acest lucru ar fi dovedit de cifre.
Fostul ministru
social-democrat al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu: De la 2,97% deficit au ajuns la
4%. De la 35% datorie publică se prognozează o datorie publică de 39%. De la
3,4% inflaţia în luna noiembrie, au ajuns la 4,2%, iar cursul leu-euro a
cunoscut de asemenea un nivel fără precedent, istoric. Susţinător
declarat la cabinetului PNL, preşedintele Klaus Iohannis spune că majorarea
pensiilor şi salariilor este o chestiune care va fi analizată de Guvern, dar
reaminteşte că şi el şi executivul doresc acest lucru. Urmează o ciocnire
frontală între PNL şi PSD în Parlament, unde cabinetul Orban îşi va asuma
răspunderea pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Amendamentele
la proiect vor putea fi depuse până pe 27 ianuarie, iar el va fi dezbătut în
plen pe 29 ianuarie. Până acum, PSD a reacţionat doar declarativ la angajările
de răspundere la care a recurs guvernul în cazul mai multor legi, inclusiv
pentru buget, dar nu putea lăsa necontrată o modificare a legii electorale ce
i-ar provoca pierderi importante la scrutinul local din vară. În consecinţă, a
decis să depună o moţiune de cenzură şi să o extindă de la chestiunea alegerii
primarilor în două tururi la întreaga activitate a cabinetului Orban. Sprijiniţi
de UDMR, formaţiune dezavantajată, la rândul ei, de o eventuală schimbare a
legii electorale, social-democraţii cred în succesul moţiunii, dar nu doresc
revenirea la guvenare.
Aprilie
vine cu veşti bune pentru copiii din România, care din această lună beneficiază
de alocaţii mărite. Parlamentul de la Bucureşti a votat la începutul lui
februarie creşterea alocaţiilor de la 84 la 150 de lei pentru copiii cu vărste cuprinse între 2 şi 18 ani, precum şi pentru
tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului
liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea
acestor cursuri. Alocaţiile cresc, de asemenea, de la 200 la
300 de lei pentru cei mai mici de 2 ani, acelaşi cuantum
fiind acordat, până la 3 ani, copiilor cu dizabilităţi. Decizia este urmarea
unui amendament la legea bugetului pe 2019 depus de principalul partid al
opoziţiei, PNL.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, explică Intră în vigoare ordonanţa pe care
guvernul a dat-o pentru a putea să fie pusă în practică majorarea de alocaţii,
însă drepturile aferente lunii aprilie se vor achita în luna mai. Noile
cuantumuri de alocaţii pentru copii vor fi de 150 şi 300 de lei. 3,6 milioane
de copii vor beneficia de aceste majorări ale alocaţiilor. Ministrul a
anunţat şi că toate pensiile vor fi plătite în perioada 1-15 aprilie, înainte
de sărbătorile pascale. Marius Budăi a mai precizat, într-un interviu pentru
Radio România, că procesul de recalculare a pensiilor este în grafic, astfel
încât peste 30 de mii de decizii de recalculare au fost deja expediate. Este
vorba despre persoane care au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă şi care vor
beneficia de un punctaj majorat. Adică de foşti angajaţi din aviaţie,
siderurgie, mineri, foraj, ţiţei şi gaze, transport maritim.
Marius
Budăi: Activitatea continuă şi
până la 30 septembrie, aşa cum prevede legea, toţi cei 100.000 de pensionari
vor primi acasă deciziile şi vor primi diferenţele de bani şi bineînţeles vor
continua, de luna următoare, să primească noul cuantum majorat al pensiei. Şi,
bineînţeles, de la 1 septembrie valoarea punctului de pensie se va majora
pentru toţi cei 5 milioane de pensionari la această dată, de la 1100 de lei la
1265, o majorare de 15 procente.
Nu toţi văd chiar în roz toată situaţia. Fostul
premier social-democart Victor Ponta, lider al Pro România, partid relativ nou înfiinţat,
atrage atenţia că împrumutul de 3 miliarde de euro atras recent de guvern are
cel mai mare cost din istoria ţării şi este destinat cheltuielilor curente şi
nu investiţiilor majore. Victor Ponta: O să plătim o dobândă de 2,2 miliarde pe parcursul creditului. După
cum ştiţi, cele 3 miliarde sunt pentru cheltuieli curente. Adică pensii,
salarii, se duc, nu rămâne nimic în urma lor! Rămâne doar o datorie de 5,2
miliarde pe care trebuie să o plătim cu toţii, potrivit lui Ponta.
Decizia Vienei de
a ajusta, începând cu 1 ianuarie 2019, alocaţiile pentru copiii nerezidenţi ai
muncitorilor din Austria a generat reacţii în ţările în care măsura echivalează
cu o diminuare a sumelor de plată. Între acestea se numără şi România, în cazul
căreia este vorba de o indexare cu 0,484 – coeficient care reprezintă diferenţa
dintre nivelul preţurilor din cele două ţări calculată conform unui indicator
la nivel european. Concret, beneficiile urmează să fie înjumătăţite. Această
indexare a alocațiilor nu reflectă principiul egalității și al nediscriminării,
valorile comune pe care este fondată Uniunea, și nici principiul Uniți în
diversitate, pe care s-a consolidat proiectul european, a declarat, la
Bucureşti, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.
Ministerul a anunţat că tratează cu prioritate situaţia românilor afectaţi de
această lege, o lege care afectează și cetățenii altor state din Uniune şi care
trebuie abordată la nivel european. Din punctul de vedere al Bucureştiului,
atât timp cât românii au aceleași obligații ca cetățenii din statele unde
muncesc, plătind contribuţii la acelaşi nivel cu cetăţenii ţărilor respective,
merită să aibă și aceleași drepturi. Indexarea alocaţiilor copiilor
nerezidenţi ai muncitorilor din Austria este un caz clar de discriminare, iar
guvernul ia în considerare să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene, a anunţat şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu.
În acelaşi
timp, într-o intervenţie la Radio România, ministrul Muncii şi Justiţiei
Sociale, Marius Budăi, a explicat: Poziţia
clară a României pe acest subiect este că lucrătorii europeni trebuie trataţi
în mod egal între statele membre în care îşi desfăşoară activitatea, dreptul
acestora la liberă circulaţie fiind unul dintre fundamentele UE şi ale pieţii
unice. Astfel, România se opune oricărei iniţiative care ar pune în pericol
principiul egalităţii în ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrătorilor şi
drepturile care vin din contribuţii egale plătite de lucrătorii români în
statele membre şi va face demersuri în acest sens pentru a rezolva problema.
Mai mult de atât, am avut o discuţie cu doamna comisar Thyssen, comisar pe
muncă în UE, care a fost de acord cu poziţia României pe această problemă.
Comisia Europeană a anunţat, de altfel, că va analiza îndeaproape legea din
Austria din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu legislaţia
europeană. Între timp, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a amintit că poziţia
Bruxellesului este binecunoscută – indexarea beneficiilor familiale nu este
conformă cu legea UE. Într-o primă luare de poziţie, ministrul austriac al
familiei a respins criticile Bucureştiului, afirmând că România, în calitate de
actual preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, trebuie să aibă o poziţie
neutră. Adevărat, spune profesorul univesitar Iulian Chifu, dar la masă,
România, ca orice alt stat, îşi are propriul său punct de vedere.
Pe de altă
parte, chestiunea beneficiilor sociale a mai fost discutată, în Marea Britanie,
în timpul campaniei pentru referendumul privind Brexit-ul, aminteşte profesorul
Chifu: Era pe vremea aceea
UKIP, Partidul Independent din Marea Britanie, cu Nigel Farage, care a venit cu
teme de această factură. S-au mai alăturat şi unii dintre conservatori, Boris
Johnson – la vremea respectivă, primar al Londrei, ulterior a renunţat şi a
intrat în politică, sunt cei care au susţinut exact această aberaţie. Şi chiar
de atunci dezbaterea s-a făcut la nivelul Comisiei Europene şi Marea Britanie a
aflat, toate celelalte state o ştiu, Austria în egală măsură, că posibilitatea
de a modifica aceste cote care revin prestaţiei sociale, ajutoare sociale,
sprijin, impozite, orice altă factură din această categorie, nu este posibil să
se facă pe o discriminare ţinând de ţara de origine sau diferenţe dintre
cetăţean rezident, cetăţean european. De altfel, lucrurile acestea sunt relativ
clare, lucrurile acestea se decantează foarte simplu. În momentul în care apare
o lege care este neconformă, ea intră sub procedură de infringement, după care,
în cazul în care statul nu doreşte să o modifice în termenul în care este avertizat
de către Comisia Europeană – apropo, gardianul tratatelor, deci al acordurilor
europene – în momentul respectiv, după parcurgerea acelor etape, Comisia
Europeană depune la Curtea Europeană de Justiţie un proces împotriva statului
respectiv.
În opinia profesorului Chifu, dacă se va ajunge acolo, fiind
vorba despre o chestiune practic deja discutată acum patru ani, în care dosarul
este, practic, complet, procedurile vor curge suficient de repede în aşa fel
încât să nu se pună problema unei întârzieri excesive a sancţionării unei
asemenea legi, care este evident discriminatoare la nivel european, complet
antieuropeană. În general, judecarea de către Curte se face cu celeritate,
fiind vorba de câteva luni – an şi jumătate până la o decizie finală. Decizie
pe care statul trebuie să o respecte, modificând legislaţia proprie astfel
încât să o adapteze la regulile europene pe care şi le-a asumat atunci când a
devenit membru al Uniunii Europene.
Comisia Europeană a reacţionat la decizia
Austriei de a ajusta de la 1 ianuarie nivelul alocaţiilor pentru copiii
nerezidenţi ai lucrătorilor din acest stat membru, în funcţie de costul mediu
al vieţii din ţara de rezidenţă a copilului. Executivul comunitar consideră că
măsura, care afectează inclusiv alocaţiile copiilor români rămaşi
în ţara de origine, încalcă legislaţia comunitară şi spune că va analiza
îndeaproape legea adoptată de parlamentul de la Viena. Comisia precizează că,
în principiu, ajustarea acestor sume nu este permisă şi ar putea fi privită ca
o discriminare pentru cei care contribuie la sistemele de asigurare naţionale
şi aşteaptă să primească aceleaşi beneficii, indiferent de naţionalitate şi de
locul unde se află copiii.
Potrivit statisticilor, aproximativ 14 mii de copii
români sunt afectaţi de noua formulă de calcul, alocaţiile acestora
înjumătăţindu-se. Şi
Bucureştiul s-a pronunţat împotriva acestei măsuri pe care o considerată
discriminatorie. Şeful diplomaşiei române, Teodor Meleşcanu, a anunţat că
Guvernul evaluează posibilitatea de a se adresa Curţii Europene de Justiţie în
acest caz, denunţând exact faptul că noua lege austriacă ar încălca Tratatul UE.
La rândul său, ministrul muncii, Marius Budăi, a subliniat, într-o declaraţie
pentru Radio România, că lucrătorii europeni trebuie trataţi egal în statele
membre în care îşi desfăşoară activitatea, dreptul acestora la liberă
circulaţie fiind unul dintre fundamentele Uniunii şi ale pieţei unice. Noi mergem pe principiul că
la contribuţii egale beneficii egale. Lucrătorii români din Austria plătesc
aceleaşi contribuţii ca şi lucrătorii austrieci din Austria. Vom discuta la
nivel de Comisie Europeană şi vom vedea măsurile şi tot ceea ce se poate
întreprinde în această direcţie. De la data aprobării, din 25 octombrie 2018,
noi am înaintat Parlamentului din Austria o scrisoare şi ne-am arătat
nemulţumirea, am avut două discuţii cu doamna comisar Marianne Thyssen şi vom
vedea ce măsuri vom întreprinde în perioada următoare, pentru că este clar că
trebuie să apărăm drepturile românilor rezidenţi în Austria şi ai căror copii
sunt aici în România.
Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunţă
că tratează cu prioritate situaţia, atrăgând atenţia că legea nu îi afectează
doar pe români, iar problema trebuie abordată la nivel european. În acest sens,
în cadrul reuniunilor pe care Ministerul le va organiza în timpul preşedinţiei
române a Consiliului UE, pe agenda discuţiilor se va afla şi decizia
autorităţilor de la Viena.
Comisia Europeană a luat poziţie faţă de intrarea în vigoare, în Austria, de la 1 ianuarie 2019, a legislaţiei privind ajustarea nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai lucrătorilor din acest stat membru, în funcţie de costul mediu al vieţii din ţara de rezidenţă a copilului. Potrivit executivului european, în cazul în care lucrătorii contribuie la sistemul naţional social, se aşteaptă ca ei să primească aceleaşi beneficii, indiferent de naţionalitatea lor sau de locul unde se află copiii acestora. Ministerul Afacerilor de Externe informează că această măsură afectează aproximativ 14 000 de copii români ai căror părinţi muncesc în Austria.
Potrivit deputatului Angel Tîlvăr, preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene, decizia contravine principiului european al solidarităţii şi echităţii, precum şi unor drepturi fundamentale, aşa cum sunt dreptul la muncă şi cel la liberă circulaţie, drepturi de care românii se bucură, în calitate de cetăţeni europeni: Salut decizia Comisiei Europene de a analiza legislaţia, din perspectiva compatibilităţii cu legislaţia UE. Aşa cum am susţinut în nenumărate rânduri, încă din 2017, când subiectul era în faza dezbaterilor, cetăţenii români care muncesc peste hotare, în state ale Uniunii Europene şi care plătesc toate obligaţiile prevăzute de lege pentru salariul lor, trebuie să primească, în integralitate, alocaţiile pentru copiii lor.
În urmă cu trei luni, deputatul Angel Tîlvăr, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, îşi exprima public îngrijorarea faţă de votul favorabil al legislativului austriac pentru proiectul devenit lege de la 1 ianuarie 2019 şi lansa un apel la o abordare europeană, în contextul în care Uniunea are nevoie mai mult decât oricând de consolidarea valorilor democratice şi nu foloseşte nimănui punerea sub semnul întrebării a principiilor construcţiei europene.
În opinia parlamentarului român, orice altă abordare ar crea o nedreptate şi ar pune munca unui român care desfăşoară, în condiţii legale, activităţi lucrative în anumite ţâri ale Uniunii Europene, într-o nemeritată şi nejustificată poziţie de inferioritate. Este datoria noastră să luăm o atitudine fermă pentru susţinerea respectării tuturor drepturilor cetăţenilor români, oriunde s-ar afla aceştia în Europa.
Ministerul pentru
Românii de Pretutindeni anunţă că tratează cu prioritate situația românilor
care sunt afectați de decizia prin care autoritățile de la Viena reduc
alocațiile copiilor cetățenilor europeni care lucrează în Austria, în funcție
de statul de rezidență al minorilor. În cazul României este vorba de o indexare
cu 0,484, coeficient care reprezintă diferenţa dintre nivelul preţurilor dintre
cele două ţări calculată conform unui indicator la nivel european, scrie
Mediafax. Concret, beneficiile primite de românii din Austria urmează să fie
înjumătăţile, precizează agenţia de presă. Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni consideră că această indexare a alocațiilor nu reflectă principiul
egalității și al nediscriminării, valorile comune pe care este fondată Uniunea
și nici principiul Uniți în diversitate pe care s-a consolidat
proiectul european.
Vorbim despre o lege care îi afectează nu doar pe
români, ci și pe cetățenii altor state din Uniune. Așadar, este o problemă la
nivel european ce trebuie abordată la nivel european și, în acest sens, avem
încredere în instituțiile și mecanismele Uniunii Europene, a declarat
ministrul Natalia-Elena Intotero. Românii au același obligații ca
cetățenii din statele unde muncesc. Merită să aibă și aceleași drepturi,
a precizat demnitarul. Şi Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat după
decizia Vienei. Reprezentanţii MAE apreciază că legea privind ajutarea
nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai muncitorilor din Austria
este o decizie care contravine legislaţiei Uniunii Europene şi creează o
situaţie discriminatorie. Românii care locuiesc în Austria plătesc
impozite şi taxe ca orice alt cetăţean. Ei contribuie la bugetul statului
respectiv. Luăm în considerare posibilitatea să ne adresăm Curţii Europene de
Justiţie pe această temă, a declarat ministrul de externe Teodor
Meleşcanu.
Ministerul
Afacerilor Externe anunţă că a lansat site-ul oficial al Preşedinţiei României
la Consiliul Uniunii Europene, mandat pe care România l-a preluat la 1 ianuarie
2019. Pagina web, disponibilă la adresa www.romania2019.eu în limbile română,
engleză și franceză, conţine calendarul de evenimente pentru prima jumătate a
anului 2019, Programul Trio-ului România-Finlanda-Croația și detalii privind
arhitectura instituțională a Uniunii Europene. După data de 15 ianuarie 2019,
pe pagina web va fi afişat şi Programul Preşedinţiei României la Consiliul UE.
România va exercita până la 30 iunie 2019 Președinția Consiliului Uniunii
Europene. Mandatul se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii
Europene la fiecare șase luni.
Ceremonia oficială
de lansare a preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene are loc
săptămâna aceasta la Bucureşti. Momentul va fi marcat de vizita de lucru a
Colegiului Comisarilor, în frunte cu preşedintele executivului european,
Jean-Claude Juncker şi de o reuniune la nivel de directori politici din
ministerele de externe ale statelor membre. Şeful Comisiei Europene,
Jean-Claude Juncker, are programate întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi
cu prim-ministrul Viorica Dăncilă. România şi-a fixat coeziunea ca motto al mandatului
şi are ca prioritate a primelor trei luni finalizarea dosarelor legislative
care depind de colaborarea cu Parlamentul European, a anunţat ministrul delegat
pentru afaceri europene, George Ciamba. El a precizat că ţara noastră are de
administrat şi un eventual Brexit fără acord cu Uniunea Europeană. Ministrul
George Ciamba a mai spus că a doua parte a preşedinţiei române a Consiliului UE
va fi dedicată summitului de la Sibiu pentru viitorul Europei.
Românii care lucrează în Austria, cărora le-au fost modificate alocațiile pentru copii în urma schimbărilor legislative adoptate de Parlamentul Austriei, pot cere sprijinul Centrului SOLVIT România în cazul în care consideră că sunt discriminați și li s-au încălcat drepturile.
Centrul SOLVIT România, aflat în coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, are rolul de a soluționa, cu celeritate, probleme cauzate de încălcarea dreptului Uniunii Europene. Concret, în cazul în care identifică o încălcare a dreptului Uniunii Europene, Centrul SOLVIT România va contacta Centrul SOLVIT Austria, acesta din urmă fiind responsabil să contacteze autoritatea națională competentă pentru a identifica o soluție pentru problema semnalată.
Cetățenii se pot adresa Centrului SOLVIT România la următoarele date de contact:
prin completarea formularului online disponibil la adresa http://ec.europa.euprin intermediul adresei de e-mail solvit@mae.rola numerele SOLVIT apelabile din străinătate – 0374300270 sau din România – 0800672507
Prin intermediul activității desfășurate de SOLVIT România, serviciu pe care l-am relansat cu succes anul trecut, ne dorim să arătăm că cetățenii români sunt protejați și că reacționăm atunci când există orice semnal că ei ar putea fi trataţi incorect. În ultimul an, cazurile SOLVIT România au fost soluționate în proporție de 99%, patru cazuri din cinci fiind soluționate mai rapid față de termenul maximal de zece săptămâni prevăzut la nivel european, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
Parlamentul Austriei a adoptat, în data de 24 octombrie, legea privind indexarea alocațiilor pentru copiii din străinătate ai cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene care lucrează pe teritoriul statului austriac. Măsura afectează cetățenii mai multor state, inclusiv România, ducând la o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din țările Uniunii Europene în care trăiesc acești copii. Peste 14.000 de copii români ar fi afectați de această măsură.
SOLVIT reprezintă un mecanism creat și coordonat de Comisia Europeană în domeniul pieței interne, care funcţionează pe baza cooperării dintre cele 31 de centre constituite în cadrul administraţiilor publice ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale celorlalte trei state aparţinând Spaţiului Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein). Aceste centre formează reţeaua SOLVIT si sunt conectate prin intermediul unei baze de date online, aflată sub coordonarea şi supravegherea Comisiei Europene.
Fiecare plângere este gestionată de două centre SOLVIT: cel de origine (centrul SOLVIT fie din statul membru de cetățenie sau de stabilire, fie din statul membru care deține o legătură administrativă cât mai strânsă cu petentul) și cel responsabil (centrul SOLVIT din statul membru în care se află autoritatea publică care a încălcat legislația UE).
SOLVIT nu poate rezolva litigii între două firme sau problemele întâmpinate în calitate de consumator, dar nici nu gestionează plângeri la adresa instituţiilor Uniunii Europene. Pentru mai multe informații despre rețeaua SOLVIT, puteți accesa pagina dedicată SOLVIT de pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe, https://www.mae.ro sau să consultați site-ul oficial al Comisiei Europene, http://ec.europa.eu/solvit/index_ro.htm.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a discutat cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, despre intenţia guvernului austriac de a reduce alocaţiile copiiilor muncitorilor străini. În Austria sunt aproximativ 15.000 de familii de români care ar fi afectate de această măsură.
“Preşedintele austriac nu este implicat în proceduri guvernamentale în Austria, dar i-am expus problema şi o să expun şi în continuare responsabililor guvernamentali această chestiune. Cu toată prietenia şi buna colaborare economică, comercială între România şi Austria, aceasta este o temă unde trebuie să admitem că avem opinii foarte, foarte diferite. Eu cred că se va ajunge într-un final la o clarificare. Există voci relevante în UE care spun că o astfel de iniţiativă nu este conformă cu tratatele europene. Aceste lucruri vor trebui verificate de jurişti şi, în final, vom găsi căi de aplanare”, a spus preşedintele Iohannis.
Dacă proiectul va fi aprobat de către Parlament, ajutoarele sociale vor afecta în minus muncitorii proveniţi din ţări cu costuri de trai mai mici, iar cei din ţări cu costuri de trai mai mari vor primi ajutoare mai mari. Guvernul austriac vrea astfel să-şi reducă cheltuielile cu peste 100 de milioane de euro pe an.
De Ziua Mondială a Presei, ministrul pentru
românii de pretutindeni, Natalia-Elena
Intotero, a mulţumit tuturor condeielor și vocilor din mass-media care
păstrează și promovează limba română în țară și în străinătate. Intr-un
mesaj adresat cu acest prilej, ministrul a subliniat că marcarea acestei zile
reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale
libertăţii de exprimare, pentru a evalua situația presei în întreaga lume,
pentru a apăra independenţa mass-media şi pentru a aduce un omagiu
jurnaliștilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia. Ziua mondială a libertăţii presei a fost
proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 1993 și a
devenit un simbol recunoscut internațional.
In perioada 4 – 6 mai, la Club Atlantico din Roma,
are loc cea de-a VIII-a ediție a Expo România-Italia, un eveniment dedicat
Centenarului Marii Uniri și comunității românești din diaspora. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
românii de pretutindeni, în parteneriat cu Asociaţia Românilor din Italia, va
organiza un concert dedicat Centenarului Marii Uniri, care face parte dintr-o
serie de manifestări dedicate promovării identităţii naţionale în afara
graniţelor ţării, prin cunoaşterea şi aprofundarea elementelor definitorii ale
culturii româneşti. În programul Expo România-Italia figurează un maraton al
filmului românesc, precum şi spectacole de muzică, obiceiuri, tradiţii populare
şi poezie. Momentele artistice vor fi
susținute de artiști din România, precum: Aurelian Temișan, Dinu Iancu
Sălăjanu, Ilie Caraș, Elisabeta Turcu și Nicolae Botgros alături de taraful
său. Printre obiectivele principale ale Expo România-Italia se numără înfrăţirea
unor localităţi din România şi Italia, prezentarea serviciilor destinate celor
care vor să se întoarcă acasă, dezvoltarea relaţiilor de colaborare între
instituţii româneşti şi italiene, promovarea economiilor locale din România la
nivel internaţional, promovarea turismului românesc şi dezvoltarea relaţiilor
comerciale bilaterale.
Guvernul de la Viena a prezentat, miercuri, un
proiect de lege care prevede corelarea alocațiilor pentru copiii muncitorilor
din Austria proveniți din unele state UE la nivelul celor din statul în care
trăiesc copii, relatează DPA şi Die Presse. Există cazuri în care alocațiile
vor scădea, dar şi în care acestea vor creşte. Potrivit sursei citate, în
prezent Viena acordă anual alocații în valoare de circa 273 de milioane de
euro pentru copiii cetățenilor europeni care muncesc în Austria. Ministrul pentru
familie, Juliane Bogner-Strauss, estimează că Austria ar economisi anual în jur
de 100 de milioane de euro. Proiectul de lege trebuie să fie adoptat
de Parlament pentru a intra în vigoare. Comisia Europeană a spus că va
investiga dacă politica austriacă este discriminatorie în cazul lucrătorilor UE
non-austrieci.
Comisia
Europeană a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în
2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%. Conform
previziunilor economice de primăvară publicate joi de Executivul comunitar,
deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019
să se adâncească la 3,8% din PIB. Rata inflaţiei ar urma să crească la 4,2%
anul acesta şi să încetinească la 3,4% anul viitor, în timp ce rata şomajului
se va situa la 4,5% în 2018 şi la 4,4% în 2019. Deficitul de cont curent ar
urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se situeze la 3,9%
din PIB.
Încurajat de intrarea
în vigoare a două măsuri cu puternic impact economic şi social – scăderea TVA
la alimente şi dublarea alocaţiilor pentru copii – premierul Victor Ponta a
prezentat, marţi, în Parlament, situaţia economiei româneşti. Discursul său şi
replicile opoziţiei au avut loc în cadrul aşa numitei ‘ore a premierului’,
instituită, recent, pe model britanic.
Premierul Victor Ponta a spus că România se află pe primul loc în UE în
privinţa creşterii economice, după ce în urmă cu trei ani se afla în plină
recesiune. Produsul intern brut a marcat un avans de 4,2 procente în primul
trimestru al anului, iar datoria externă este rambursată aproape în totalitate,
a precizat Ponta, potrivit căruia evoluţia bună a economiei nu este
întâmplătoare.
Victor Ponta: Această creştere nu se bazează pe elemente
conjuncturale, ci pe consumul intern, exporturi, pe o creştere din industrie şi
servicii şi, cel mai important anul acesta, avem o creştere şi în zona
construcţiilor, care trebuie încurajată în continuare. Anul 2015 a început cu o
creştere semnificativă a investiţiilor străine directe; am plătit aproape în
totalitate împrumutul luat şi consumat de către colegii de la PDL. Ne-am încadrat de
fiecare dată în toate ţintele de deficit stabilite cu partenerii
internaţionali.
Premierul a mulţumit Parlamentului pentru sprijinul acordat guvernului în
vederea implementării a două măsuri importante pentru economia românească:
scăderea TVA pentru alimente şi băuturi nealcoolice la 9% şi dublarea
alocaţiilor pentru copii. El a cerut în continuare susţinere pentru adoptarea
noului Cod Fiscal, a Masterplanului pentru Transporturi şi a noului Proiect de
lege privind achiziţiile publice.
Deloc impresionaţi de cifrele prezentate de
premier în pledoaria sa, Opoziţia liberală a amintit că, în aceşti ultimi ani
de guvernare social-democrată, a crescut dramatic numărul de firme declarate
insolvente, în vreme ce veniturile familiilor au scăzut.
Deputatul PNL Ludovic
Orban: De când sunteţi prim-ministru, peste 370 de mii de firme s-au
închis şi aproape 80 de mii de firme au intrat în insolvenţă. Peste 450 de
firme au fost puse pe butuci. Cum să fie sprijinită dezvoltarea capitalului
autohton atunci când investiţiile publice sunt scăzute sistematic?
Tot
liberalii au invocat, în diatriba la adresa primului ministru, un raport al
Comisiei Europene care critică, între altele, lipsa de predictibilitate a
măsurilor fiscale şi adoptarea de strategii de investiţii nesustenabile.
Concluziile PNL: credibilitatea executivului este zero, iar puţinele progrese sunt
înregistrate în pofida guvernării PSD, şi nu graţie acesteia.