Tag: Amandine Dargaud

  • Amandine Dargaud (France)

    Amandine Dargaud (France)

    Amandine Dargaud,
    doctorante en géographie à l’université de Lyon, qui réalise une thèse en
    cotutelle entre son université et l’université d’Ouest de Timisoara, habituée
    de cette ville, capitale de Banat et berceau de la révolution roumaine de 1989
    qui aboutit à la chute du régime communiste, et qui est cette année l’une des
    capitales européennes de la culture, nous introduit aux débuts de son amour
    pour la ville de Timisoara. Ecoutons-la :

    « J’ai débarqué à Timisoara
    cette année, plus précisément le 5 mars passé, pour les besoins de mes
    recherches. Pourtant, Timisoara ne m’était pas inconnue. En effet, depuis 2017
    je passe tous les ans quelques jours, parfois davantage, à Timisoara. Car ma
    thèse de doctorat porte en effet sur l’héritage culturel des villes de Iasi et
    de Timisoara, sur la manière dont ces deux villes forgent leurs identités, sur
    la manière dont elles intègrent leur héritage historique et culturel dans leur
    nouveau contexte qu’est celui de l’intégration européenne. Lorsque j’étais en
    troisième année à l’université d’Angers il nous fallait organiser une recherche
    de terrain. Et comme notre professeur coordonnateur avait préparé sa thèse de
    licence à Timisoara, on a mis le cap sur cette ville. Aller faire du terrain en
    France ou à Timisoara revenait au même d’un point de vue budgétaire. Malgré
    tout, pour financer notre voyage, on a commencé à vendre des brioches et du jus
    de pomme. Ce fut mon premier contact avec cette ville, lors d’un voyage qui a
    duré dix jours. Avant cela, j’avais lu un article scientifique signé par le
    professeur Nicolae Popa, aujourd’hui l’un des coordinateurs de ma thèse de
    doctorat, un autre article, celui-la en français, signé par le professeur
    Vincent Veschambre, des articles qui traitaient la question du patrimoine de la
    ville de Timisoara. Et c’est à partir de ces articles qu’a débuté mon amour
    pour cette ville, pour son patrimoine, pour son héritage culturel. J’avais
    commencé à m’intéresser aux programmes de réhabilitation urbaine, à l’histoire
    de la ville durant la période communiste, comprendre ce qu’il en reste
    aujourd’hui de la mémoire de la révolution anticommuniste de 1989, car c’est bien
    de Timisoara qu’était partie l’étincelle qu’allait renverser le régime
    communiste de Nicolae Ceausescu. »


    La
    rencontre avec Amandine Dargaudse déroule d’ailleurs dans cette vieille maison
    typique de Timisoara qui abrite aujourd’hui le musée du Consommateur
    communiste. Initiative inédite et atypique s’il en est de l’homme de théâtre
    Ovidiu Mihaita, lui aussi originaire de Timisoara. C’est qu’Amandine se
    trouvait là pour les besoins de sa recherche, à essayer de faire compléter aux
    visiteurs son questionnaire portant sur la mémoire de la période communiste.
    Mais d’où vient son attachement pour cette ville, un attachement sans cesse
    réitéré, année après année, depuis 2017. Amandine Dargaud :


    « Mes
    projets de recherche ont certainement pesé dans ce choix, tout autant que les
    belles rencontres, les gens que j’avais pu rencontrer dans ce cadre. Car au fil
    du temps j’ai noué des contacts, des liens ont été tissés. Et puis, à vrai
    dire, Timisoara est une ville que j’adore. Une ville vivante, qui se
    transforme, qui évolue. Beaucoup de ses bâtiments historiques ont été
    réhabilités. Je suis persuadé que lorsque j’y reviendrai l’année prochaine, je
    verrai déjà une autre Timisoara. Et il est fascinant d’observer l’évolution, la
    métamorphose d’une ville, de documenter l’avant et l’après, de prendre des
    instantanés de ce qu’il y avait et ce qu’il serait. »


    Capitale
    européenne de la culture 2023, Timișoara se drape en habits de fête.
    L’atmosphère pétillante qui prévaut dans ses rues, ses musées, ses galeries
    d’art, ses espaces culturels qui entretiennent sans discontinuer le feu des
    événements et accueillent tous les jours des célébrités de tous horizons
    mettent la ville dans une effervescence toute particulière.Amandine Dargaudpense que la ville de Timisoara se
    trouve à un tournant de son existence. Ecoutons-la :


    « Mes
    recherches actuelles mettent en évidence l’impact que produit sur la ville sa
    qualité de capitale culturelle européenne. C’est ce type d’événement qui aide
    une ville à se donner une image de soi, une image dans un contexte européen. Et
    j’ai eu à cœur de suivre la manière dont les autorités locales avaient relevé
    le défi de cette consécration européenne. J’essaie aussi de comprendre de
    quelle manière les événements qui sont organisés dans ce cadre constitueront un
    levier, un moyen d’accroitre durablement l’attractivité de la ville. Certes,
    les programme de réhabilitation urbaine ont été boostés par le statut de
    capitale européenne de la culture de la ville. Je voudrais aussi comprendre ce
    que la ville désire mettre en avant face aux touristes qui viennent au sens
    propre du terme des quatre coins du monde. »


    Quelles
    conclusions, fussent-elles provisoires, quant à la manière dont la ville de
    Timisoara arrive à mettre à profit son statut de capitale européenne de la
    culture millésime 2023. Amandine Dargaud :


    « J’estime
    que les événements culturels organisés en cette qualité augment en effet
    l’attractivité touristique de la ville. Lorsque j’avais posé la question
    « Qu’est-ce qui vous amène à Timisoara ? » dans les
    questionnaires que j’avais appliqués aux visiteurs du musée du Consommateur
    communiste, beaucoup avaient invoqué pour raison la qualité de capitale
    culturelle européenne de la ville. Car cela constitue en effet un excellent
    prétexte pour venir découvrir cette ville et cette région d’Europe. Et les visiteurs
    ne cachent pas leur surprise de découvrir une ville souvent méconnue, mais au
    patrimoine tellement riche. Grâce à cela j’ai eu aussi la chance de faire de
    belles rencontres : des acteurs du milieu culturel, des architectes, des
    représentants des autorités locales, des gens qui ont pris la peine de
    m’expliquer leurs projets, leurs visions de la ville. Ce fut pour moi un séjour
    passionnant, extrêmement enrichissant. »


    Un
    dernier mot : Qu’est-ce qu’il faudrait faire pour que les choses aillent mieux
    encore mieux à Timisoara ?



    « Je pense que l’on
    pourrait améliorer la communication à destination de touristes. Je sais qu’il
    existe un projet censé monter des panneaux d’information et promouvoir certains
    itinéraires touristiques. La ville de Iasi avait par exemple mis déjà sur pied
    un projet semblable, et cela produit des bels effets. Œuvre d’une association
    indépendante, ledesign contemporain de ces panneaux aide à améliorer l’image de
    la ville. Les panneaux de Timisoara seront eux réalisés par la municipalité. La
    ville a également besoin de se forger une identité visuelle, qu’elle puisse
    promouvoir dans ses brochures, à l’intention de son Office de tourisme. Le
    design des cartes touristiques disponibles laisse aussi à désirer. Mais je sais
    que ces éléments constituent des sujets auxquels les autorités locales
    entendent apporter des réponses. Pour tout vous dire, je suis plutôt optimiste
    sur les belles perspectives de cette ville, même s’il reste encore des choses à
    améliorer en termes de communication. »

  • Amandine Dargaud

    Amandine Dargaud

    Amandine Dargaud este studentă doctorandă la
    Universitatea din Lyon la Facultatea de Geografie. Am cunoscut-o recent la
    Timișoara, unde face o cercetare de teren pentru teza sa de doctorat. Amandine
    este în primul an de doctorat și este într-un program de cotutelă între
    Universitatea din Lyon și Universitatea de Vest din Timișoara, dar nu se află
    pentru prima dată în orașul de pe Bega, care este în acest an una dintre
    capitalele europene ale culturii. Ne povestește în ce context a cunoscut
    România pentru prima dată:


    Am sosit aici anul
    acesta pe 5 martie, ca să fac cercetare de teren pentru teza mea de doctorat. Vin
    la Timișoara încă din 2017 aproape în fiecare an și am ales să-mi scriu
    lucrarea de doctorat despre acest oraș, mai precis despre moștenire și cultură
    la Timișoara și la Iași, în ideea de a înțelege mai bine cum își construiesc
    aceste orașe imaginea și identitatea în contextul integrării în Uniunea
    Europeană. Pe când eram la Facultatea de Geografie la Universitatea din Angers
    în anul trei, trebuia să organizăm o excursie de cercetare de teren, iar
    profesorul nostru coordonator își scrisese teza de licență la Timișoara. Am
    făcut rapid un calcul bugetar și am constatat că era la fel de costisitor să mergem
    în România ca și în Franța, așa că noi, studenții, am început să vindem brioșe
    și suc de mere ca să organizăm plecarea. Am venit în România și am stat zece
    zile și a trebuit să ne alegem o temă. Eu citisem un articol semnat de
    profesorul Nicolaie Popa, care este acum unul dintre coordonatorii tezei mele
    și un alt articol al profesorului Vincent Veschambre, în franceză, despre
    patrimoniul din Timișoara și așa a luat naștere povestea. Am început să scriu
    despre patrimoniu și reabilitarea cartierelor istorice, apoi, cu trecerea
    timpului, au început să mă intereseze trecutul comunist, moștenirea și memoria
    acestei perioade istorice, dar și memoria revoluției din ’89, care este foarte
    importantă pentru Timișoara.



    Am întâlnit-o pe Amandine la Muzeul Consumatorului
    Comunist din Timișoara, care funcționează într-o casă veche din oraș, alături
    de Teatrul Auăleu, ambele înființate la inițiativa omului de teatru timișorean Ovidiu
    Mihăiță. Amandine își făcea acolo practica de cercetare și concepuse un
    chestionar pe care îl propunea vizitatorilor acestui muzeu interesant și
    atipic. Ce a determinat-o să revină an de an în Timișoara încă din 2017, când a
    cunoscut orașul pentru prima dată?


    Am fost motivată de
    proiectele mele de studii, de lucrarea mea de licență apoi de cea de doctorat,
    dar și de întâlnirile interesante pe care le-am avut. În timp s-au legat niște
    relații, iar Timișoara e un oraș care îmi place mult. Mi se pare că a evoluat
    foarte mult, că multe clădiri au intrat într-un proces de renovare, așa încât cred
    că la anul, când voi reveni, voi vedea și mai multe schimbări de aspect. E
    fascinant să observ evoluția orașului de la o zi la alta, am făcut o mulțime de
    fotografii de tip înainte și după, pentru a constata schimbările din oraș.



    Timișoara este în acest an Capitala
    europeană a culturii, iar acest statut pune orașul într-un nou context.
    Atmosfera de pe străzi e una de sărbătoare continuă, muzeele, galeriile și
    spațiile culturale găzduiesc evenimente de mare ținută, celebrități din lumea
    culturală sosesc aici în fiecare lună, iar orașul are un vibe efervescent. E
    una dintre destinațiile europene și internaționale cele mai atractive și mai
    ofertante din acest an. Pentru Amandine acest an este extrem de important.


    Lucrez acum în
    special pe tema capitalei europene a culturii, fiindcă face parte chiar din
    aria mea de interes și pentru că e genul de eveniment care participă la
    construirea imaginii unui oraș și la integrarea sa în Europa. Prin urmare, m-a
    interesat felul în care autoritățile locale s-au ocupat de organizarea
    evenimentelor. Acum a sosit momentul, Capitala culturală a început și urmăresc
    ce se întâmplă, ce evenimente se organizează și cum pot ele să reprezinte un
    motor de atractivitate sau nu pentru oraș. Spre exemplu, poate regenerarea
    urbană să devină un motiv pentru ca mai multe monumente să fie reabilitate și
    pentru ca mai mulți turiști să ajungă aici? Mă interesează și practicile
    turistice, pentru a vedea ce imagine își creează Timișoara în fața turiștilor
    din lumea întreagă, pentru că am constatat că vin aici oameni din toate
    colțurile lumii.



    Care sunt concluziile tinerei studente
    doctorande din Franța despre ce se întâmplă în această perioadă la Timișoara și
    ce le va spune prietenilor și familiei despre această experiență?


    Am impresia că, într-adevăr,
    evenimentele culturale sunt un motor de atracție pentru turiști. Spre exemplu,
    în chestionarele de la Muzeul Consumatorului Comunist, la întrebarea De ce ați
    venit la Timișoara?, foarte multe răspunsuri sunt legate de faptul că este
    Capitala europeană a culturii. Prin urmare, cred că acesta e un pretext foarte
    bun pentru a vizita orașul. Toată lumea e surprinsă să descopere un oraș cu un
    patrimoniu atât de bogat, iar acest lucru îmi confirmă propriile impresii
    despre acest loc interesant. Acasă le voi zice celor dragi și apropiați că am
    întâlnit o mulțime de oameni, că sunt fericită să văd că orașul se dezvoltă, că
    am avut doar experiențe benefice aici. Am avut șansa ca oamenii să vrea să se
    întâlnească cu mine, am stat de vorbă cu numeroși actori culturali, arhitecți, reprezentanți
    ai autorităților locale, care mi-au explicat care sunt proiectele în
    desfășurare la Timișoara și sunt foarte mulțumită de toate aceste discuții.



    În final, am întrebat-o pe Amandine ce i-ar
    plăcea să vadă îmbunătățit la Timișoara:


    Cred că încă mai
    sunt multe de făcut în ceea ce privește comunicarea turistică, știu că există
    proiecte de creare a unor panouri informative stradale și pe traseele
    turistice. Sunt de părere că panourile sunt foarte importante, spre exemplu,
    ele există deja la Iași și sunt excelent realizate, cu un design contemporan,
    de către o asociație independentă. Aici, la Timișoara, ele vor fi realizate de
    municipalitate și cred că e foarte bine. E nevoie, de asemenea, de crearea unei
    identități vizuale coerente în materie de broșuri la Oficiul pentru Turism.
    Hărțile existente sunt un pic cam old school după părerea mea, dar știu că
    toate acestea se vor schimba. Așadar, sunt plină de speranță, mai sunt o
    mulțime de lucruri de făcut în ce privește comunicarea turistică, iar cei care
    vin aici se bucură să vadă schimbări.