Radio România Internațional

Tag: Amarea Lae

  • Amarea Lae – coopearari tră neutralizarea-a miniloru

    Amarea Lae – coopearari tră neutralizarea-a miniloru

    Aputrusearea ali Ucraina di cătră askerea arusă aduţi victimi colatearali. Dauli părță combatanti ufilisiră, tu aţelli aproapea doi añi și giumitati di polimu, ti instalarea-a miniloru dinintea-a porturlor a lor la Amarea Lae, tra s’ambudyiusească atacarea-a aluştoru. Și nu eara pţăni minili cari s-hăbinisiră ditu dispozitivele difensive minduiti di strategilli ucraineni și aruși și cari, tora, anoată tanalliurea pi Amarea Lae și piricliteadză urdinarea a pamporiloru ţivili.

     

    Tru andreu 2023, ună pampori sumu pavilion panamez, cu yipturi ucrainene la bord, agudi ună mină ti cari Kievul spune că eara di proveniență arusească, iarapoi doi marinari fură pliguiţ. Tru sumedru, un cargobot sumu pavilion nturţescu s-agudi di ună mină tru largulu a coastiloru ali Românie şi avu ñiţ zñii.

     

    Di frixea-a minelor, piscarllii români s’afirescu s’iasă tru largu și, uidisitu cu patronatlu ditu dumeni, biriketea autohtonă di pescu s-ñicură dramatic. Ase că, spunu jurnaliștii ditu zonă, tamamu la restaurantele di pi Litoral ică ditu Delta ali Dună aflli ma multu pescu ditu import. Pamporili di croazieră cari urdină pi Dunăre s’dănăsescu tru porturli fluviale românești, di itia că echipajele și turiștilli numata au curayiu s’iasă pi amari.

     

    Văsilii rivearane și aliate tru cadrul NATO, Vărgăria, România şi Turchia apufusiră thimilliusearea a unăllei forță comună tră născărsearea ali Amarea Lae di mine şi asiguripsearea, aestă turlie, a sigurlăkillei tu transportulu maritim, nica şi tră pamporili cari poartă yipturi ucrainene cătă păzărli a lumillei. Di nkisita-a aputrusearillei arusească tru Ucraina, tru meslu şcurtu 2022, forţăli navale a aţiloru trei văsiliiacăţară şi asparsiră multi mini cari alăga tanalliurea pi Amarea Lae. Ditu aestu kiro, va u facă coordonatu.

     

    Tru arada-a unei ţeremonii ndreaptă tru Turchia, tru marli căsăbă-portu Istanbul, viţeamiralu român Mihai Panait deadi asiguripseri că iniţiativa comună a ţiloru trei văsilii easti di mari simasie tră combăterea a  fuvirsearillei tru creaştiri a minilor maritime şi garantarea tră triţearea tru siguranţă a pamporiloru. Protlu scupo a pareiillei navale MCM Black Sea easti aţelu ta s’aibă tu sigurlăki urdinarea maritimă tru Amarea Lae, pritu activităţ di viglleari, ricunuşteare şi neutralizare a minilor, cum şi pritu operaţiuni conexe tin căftarea şi ascăpari pi amari.

     

    Tru kirolu a protăllei acţiuni, până pi 16 alunaru, gruparea navală va s’lucreadză tru spaţiile maritime naţionale a aţiloru trei văsilii. Pamporili va s’dizvărtească exerciţii comune, misiuni di ricunuştere şi viglleari, combaterea minelor, hăirlătică tru interopirabilitati. Cumandulu a pareiillei operative MCM Black Sea va s’hibă asiguripsitu tu yinitorlli şasi meşi di Forţăli Navale ali Turchie. Tru protlu semestru a anlui 2025 cumandulu va s’hibă priloatu di partenerlli vărgari, iarapoi tru a daua giumitati a anlui yinitoru di Forţăli Navale Române.

     

    Autoru: Bogdan Matei

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • România tru minivacanţă

    România tru minivacanţă

     

    Aprucheata aşi-număsităllei Dzuuă a Lucărlui, 1 di mai, di Paştili a ortodocşilor, confesiuni majoritară tru România, yiurtusitu tru 5 di mai, lă adusi, anlu aestu, a româñilor ună şcurtăadyi di primuveară cari va s’bitisească tăş luni, tru 6 di maiu. Aproapea dauă cirecuri ditu români au adetea s’yiurtusească acasă 1 di maiu, maxus oamiñilli tu ilikia ma mari di 60 di ani şi aţeali cu amintatiţi ñiţ – spunu rezultatili a unlui nău sondaju.

     

    Anvărliga di 13,5% spunu că nu yiurtusescu dotu aestă dzuuă. Fortuma-a aţiloru cari apăndăsiră că di arada fac ună excursie ti 1 di mai easti di 12,5 proţente. Şi, cu tuti că momentul easti lugursitu nkisita-a vacanţiloru amari, dupu pţăñi di aţelli ntribaţ spusiră că au adetea s’ducă pi litoralu ti 1 di maiu: maş 3,4%.

     

    Cu tuti aestea, cama di 50.000 di turişti va s’hibă tru staţiunile româneşti di la Amarea Lae tru minivacanţă. Tru staţiunile ditu sud, la Vama Veche şi Costineşti, zaeafeţli pi plajă ahurhiră, maxusu că işi soarli. Tru Mamaia Nordu, ñilli di tiniri ditu văsilie şi ditu xinătati viniră ti festivalu di muzică electronică Sunwaves, cari ahurhi marţă dicseară.

     

    Uidisitu cu organizatorlli, va s’hibă şapti nopţă apreasi pi plajă, cu harauua a aţiloru cama di 100 di artişti români şi xeni. Aclo va s’hibă şi comisarlli antidrog, tra să-lli căndăsească tinirlli s’tragă măna di substanţili interdzăsi. A miraclleadzloru cu zaeafetea lă si faţi urminii s’veadă tu intrata di festivalu, locărli di protu agiutoru, s’nu bea alcool tru exces, s’hibă cu ngătanu tu ligătura cu persoanili nicănăscuti cari pot s’lă da substanţi nfărmăcoasi sumu lenu turlii: biuturi, yitrii, ţigări. Tutunăoară, tru cazlu a născăntoru catandisi di ananghi, să-lli caftă specialiştilli antidrogu i, cara catandisea a a loru di sănătate easti greauă, s’asună la numirlu unic di ananghi 112.

     

    Purtătoarea di zboru a ministerlui di Interne, Monica Dajbog, dimăndă, la Radio România, că s-loară meatri tră asiguripsearea-a aradăllei publiţi şi a intervenţiilor tru catandisi di ananghi. Vără 25.000 di poliţişti, jandarmi, poliţişti di sinuru, pompieri şi efective di la alti structuri cilăstăsescu cafi dzuuă tră siguranţa a cetăţenilor, dimi au ngătanu ţi s’faţi tru staţiunili turistiţi, locărli di cultu, locărli tru cari va s’ndreagă evenimente publiţi cu călbălăki, cum şi tru gărli, aeroporturli şi alti spaţii cu călbălăki.

     

    Tru aeastă perioadă va s’hibă organizate cama di 200 di evenimente publiţi, la cari s’mindueaşti că va s’llia parti aproapea 167 di ñilli di persoani. Iara tru noaptea di Anyeari, la 12.200 di lăcaşuri di cultu suntu aştiptaţ cama di 2,6 miliuñi di pistimeñi. Tut sondajili spunu ti ună creaştire cabaia mari tu arada a aţiloru cari, ti Paşti, voru s’urdină, fortuma-a aluştoru hiindaa di 16%, ma multu cu 5 proţente andicra di anlu ţi tricu. Cu tuti aestea, majoritatea-a româñilor, dimi aproapea 80%, au naeti ta ş-treacă sărbătorli a Paştilui acasă, cu fumeallea, a deapoa trei cirecuri di elli vor ta s’llia parti la Anyearea a Hristolui.

    Autoru: Bogdan Matei

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • România şi securitatea-a flancului estic al NATO

    România şi securitatea-a flancului estic al NATO



    Tră doilu an arada, Dzuua Marinăllei, sărbătoarea-a forţelor navale ditu România, fu nsimnată avânda tru fundal conflictul ruso-ucrainean. Polimlu di la sinuru, relevanţa strategică criscută ali Amarea Lae şi securitatea pi flancul estic al NATO eara tu amprotusa tu arada a zboarăloru ţănuti di nai ma analti ufiţialităţ a statului, prezenti, Custanţa, la ţeremonii.



    Prezidentulu Klaus Iohannis spusi că securitatea României fu anvărtusită şi că eforturile di anvărtuseari a structurilor Alianţei di pi teritoriul a văsiliillei, maxus a pareiillei di alumtă NATO thimiliusită tru 2022, va s’hibă dusi ninti. România, cundille prezidentulu, ari un rol multu important tru Amarea Lae şi, deadunu cu partenerllii ditu NATO, reprezintă ună forţă di discurajare şi apărare a flancului estic.


    Klaus Iohannis: “Forţele Navale Române au un contributu semnificativ ti făţearea ma bună securitatea regionale, europeane şi euroatlantică. Misiunile disvărtiti di aliaţllii şi partenerllii a noştri ditu NATO şi ditu Uniunea Europeaană, aţea turlie că apile teritoriale şi aţeali a lumillei s’hbă ma sigura, scot utu videală acutotalui aestu lucru”.



    Tu arada a lui, premierul Marcel Ciolacu spusi că executivul ţi lu-cumănduseaşti va s’ahărdzească păradzlli ţi suntu ananghi ti modernizarea a forţilor navale. Marcel Ciolacu: “Tru harea di prim-ministru ali Românie, borgea-a mea easti ti s’asiguripsimu resursele anănghisiti tră armătusearea şi modernizarea Forţelor Navale Române. Tru aestă noimă, alocarea bugetară tră Apărare criscu ditu aestu an la 2,5% ditu PIB. Val u ţănemu aestu livel şi tru añilli yinitori”.



    Fost şef al Statului Major, Nicolae Ciucă, toraa lider politic şi prezidentulu a Senatului, spusi că zona ali Amarea Lae agiumsi un locu di mari hearbiri a globlui şi ună zonă di mari relevanţă strateghică tră partenerllii nord-atlantiţ. Securitatea alustor api asigură stabilitatea ti tută regiunea şi u alăxeasti România tru un furnizor important di securitate, spusi Nicolae Ciucă.



    Ministrul Apărarillei, Angel Tîlvăr, spusi că polimlu ditu Ucraina spuni cât di importantă easti ca România, văsilie cu ieşeari la Amarea Lae, s’dispună di capacităţi tră ş’veaglle apile teritoriale şi zona economică exclusivă. Alianţa, nica spusi Tîlvăr, yilipseaşti că easti unită, că relaţia transatlantică easti vărtoasă şi că angajamentul asumat prin Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic easti di nizdrunţinari.



    Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, adusi aminti că, tru aestu an, Forţele Navale viniră cu prezenţa militară tru Amarea Meditearană, după ună curmari di doi ani, iara aesta spuni că Forţele Navale Române şi Armata României suntu un furnizor di securitate emu tru Amarea Lae, ema şi tru Amarea Meditearană.



    Tru harea di ministru di Interne, Cătălin Predoiu declară că România, văsilie di sinuru a Uniunillei Europeane şi a Alianţei Nord-Atlantice, realizează, cu profesionalism, responsabilităţile cari li ari tru calitate di membru a alustor organizaţii-clleaie tră prucukia şi siguranţa a văsiliillei.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Neptun Deep, ună jgllioată ninti

    Neptun Deep, ună jgllioată ninti



    Planlu final di dizvoltare a dzăcămintelor comerciale ditu zona Neptun Deep ditu Amarea Lae fu confirmat di către Agenţia Naţională tră Resurse Minerale, dimăndă OMV Pitrom şi Romgaz, companiile ţi exploateadză gaze naturale ditu pirimetrul adusu aminti. Neise, proiectul agiumsi tru faza di dizvultare, cari nsineadză emu darea a contractelor, emu executarea a activităţilor di foraj şi construire a infrastructurii anănghisită tră trădzearea a gazilor naturali.



    OMV Pitrom ari simnată contractul prinţipal, tru valoare di 1,6 miliardi di euro, cu firma Saipim, ună multinaţională italiană di servicii pitroliere şi una ditu nai ma mare companii di aestă turlie ditu lume. Aesta va s’da serviţii di management, proiectare, achiziţii, fabricari, asamblare, transportu maritim, instalare, testare şi băgarea tu lucru tră instalaţiile maritime ditu cadrul a proiectului. Ma multu, contractul implică testarea şi băgarea tru lucru, tră staţia di misurare a gazelor naturale, şi secţiunile di ninngă amealu şi di pi uscat a conductăllei di producţie gaze, cari va s’hibă construite di alţă contractori. Atribuirea contractului s-feaţi dupu un proţes public di achiziţie.



    Neptun Deep easti nai ma marli proiectu di gaze naturale ditu zona românească ali Amarea Lae, iara OMV Petrom şi Romgaz, va s’investească pânu di 4 miliardi di euro tră faza di dizvultare a aluştui. Neptun Deep va s’aibă ună producţie di apraopea 100 miliardi di metri cubi di gaze naturale, România agiungăndalui aşe nai marli producător di gaze naturale ditu UE.



    Di altă parte, tru meslu cirişaru, OMV Petrom dimăndă că află năi resurse di naftă şi gazi naturale tru sud-vestul şi sudlu ali Românie, investiţia tru campania di foraj di explorare agiumsi la aproapea 20 milioane euro. Tutu cu tutu, discopirirli agiungu la piste 30 milioane bep (baril echivalent petrol) resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi ditu producţia realizată di companie tru anlu 2022.


    OMV Petrom easti nai ma mari companie di energie ditu Europa di Sud-Est, cu ună producţie anuală di naftă şi gaze la nivel di grup di aproapea 43 milioane bep tru 2022. Gruplu easti prezentu tru România şi tru văsiliili viţini pritu intermediul a aproximativ 780 di benzinării, sumu dauă branduri, OMV şi Petrom. Tru OMV Petrom acţionarllii români au pisti 42% ditu acţiuni (statul român, prin Ministerul Energiei, ari aproapea 20,7%, iar 21,7% li au fondurli di pensii ditu România, la cari s’adavgă aproapea 500.000 di investitori individuali şi alti entităţi româneşti). La Romgaz statul român ari 70% ditu acţiuni.



    Di altă parte, OMV Petrom easti nai ma mari contribuabil la bugetlu di stat ditu România, cu aproapea 39 miliardi di euro reprezentânda taxe, impozite şi dividendi plătite tru perioada 2005 – 2022. Tru aidyea perioadă, compania investi aproximativ 17 miliardi di euro. Tru 2022 impozitili păltite di OMV Petrom asiguripsiră 7% ditu veniturile fiscale ali României.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Gheopolitica a biriketillei

    Gheopolitica a biriketillei

    Dzălili di la nkisita-a polimlui contra ali Ucraina tricură di ţinţi suti, aproapea un an și giumitate. Vidzumu tru tuti aesti dzăli evoluții militari, politiţi, sociale și economiţi ţi nu s’au avdzătă tru Europa postbelică, tră Europa secolului XXI. Tuti formulele și ecuațiile a relațiilor internaționale, teoriile a irinillei și legislația internațională cari reglementeadză relațiile anamisa di state fură date nanăparti, anulate, arcati tru cuprie. Ici ţiva ditu ţi s’avea apufusită namisa di state, maxus dupu Doilu Polimu Mondial, numata angrica, numata funcționa. Ase, ataca ali Rusie contra ali Ucraina lo imaginea a unei agresiuni naziste ditu añilli 30-40: nidimăndatu, ama di lumea tută ştiută, nintimilleatu, ama cu itii şi scupadz ti ciudie, ţi putea s’hibă păzărăpsiti, cu emfază militaristă, di văsilie mbitată di putearea işiş. T amărtie, tut ditu aţelu kiro știm ţi nsimneadză un ahtari polimu, un măkelu militar di aestă turlie, maxus că intră tru sţenă armati tut ma moderne și hăirlÂtiţi, ică fuvirsearea nucleară easti prezentă ditu protili minuti. Polimlu ditu Ucraina s’dizvărteaşti dupu cama di dauă dekenii di la debutlu a secolului XXI și ici ţiva ditu ţi caracterizeadză aţelu kiro nu armasi nanăoarti ditu imagine. Și nu easti zborlu maş di ună barbarie militară, di turlie clasică, ţi poati s’hibă vidzută nyie iuţido tru lumi, ama di lenu turlii di efecte și fenomene.



    Problema a exportului di birikei ucrainene easti una ditu eale și vini sertu diznău tru atenție tru aesti dzăli. Ucraina ari ună babageană suprafață agricolă cari produţi gărnu cât să’lli da un loc di kipită tru topul mondial. Ditu ma multe motive, birikeatea ucraineană nksea cătă văsilii ţi suntu pi calea di dizvultari, diti gaerţ Africa ama și ditu Asia, iu eara esențiale tru asigurarea alimentațillei. Eale nkisea cu pamporea ditu porturile Ucrainei la Amarea Lae. Triţea pritu strimtorli controlate di Turchia tru Amarea Meditearană, și la scurtu kiro agiundzea tru nordul ali Africă ică nidzea ma larg, pi alti amări și oceane. Ecuația geopolitică ali Amarea Lae easti multu ndilicată, ași easti di ma multe secole și multi polimi s-amintară aoa. Tru aestu kiro, ișeari la Amarea Lae au, pi ningă Ucraina și Rusia, România și Vărgăria, dauă state ditu NATO și Uniunea Europeană, și Turchia, un stat membru NATO, cu buni legături cu liderul rus. Nica easti și Georgia, cu ună cumată considerabilă di litoral pontic. Fostă ripublică sovietică, Georgia faţi gaereţ ta s’aproaki ni si s’aderă la Uniunea Europeană și la NATO, lucre ama ţi lli-aduţi keadiţi di la viţinlu rus, pi ning polimlu ditu 2008.



    Tru Amarea Lae, Rusia giucă daima cartea a unei dominații militare acută. Ninti di polimuul nkisitu tru 2022, Rusia lo ali Ucraina hamunisia Crimeea, cu un babageanu rol strategic tru Amarea Lae. Anlu ţi tricu, armata rusă vru tra s’llia ali Ucraina tută parte di sud, aţea cu işeari la Amarea Lae, cu porturile di iu nkisea biriketea ucraineană tru lumea tută. Ase că, contra la iţi convenții, akicăseari și tratat internațional, Rusia declară că va s’atacă iţi pampori ucraineană. Aţeali ţi poartă biriketi di export pari s’hibă pi lista a priorităților ali Rusie tru politica a llei ditu Amarea Lae. Di la 18 di alunaru, Rusia dimăndă că li tradzi garanțiile di navigație tru siguranță tru Amarea Lae și ncllidi calea maritimă umanitară. Aestă habari vini anda s’bitisi vadelu ti acordulu mediat di Turchia, tamama aoa şi un an di dzăli. La nivel internațional, agresiunea R1usiei contra ali Ucraină dusi la creașterea a păhălui la biriketi, ama acțiunea Uniunillei Europene și coridorlu păzărăpsitu li restabiliră.


    Hăbarea ali Rusie că va s’agudească iţi pampori cari s’duţi cătă porturile ucrainene feaţi iara s’crească păhălu la biriketi lagărnu şi misuru, pi bursili di profil. Tru aestu contextu, poziția ali Românie, ca văsilie NATO și membră a Uniunillei Europeani tru exportul a biriketillei ucrainene agiundzi s’hibă di nai cama marea simasie, easti vitală. Practic, transferlu a biriketillei pi cale rutieră, pritu România, deapoa pritu portul Constanța nu dănăsi vărăoară, acă acordul ditu anlu ditu soni deadi izini ti dizvărtearea aluştui pi scară largă, direct ditu porturli legitime ali Ucraina. Tora, fuvirsearea rusă u alăxeaşti Amarea Lae tru ună zonă cu un babageanu potențial exploziv, un piriclliu tră echilibrul crehtu a ligăturăllei NATO-Rusia. Ase, exportul a unlui produs agricol esențial tră hrana ti miliuñî di oameni agiundzi s’hibă pretextul a unui agiocu geopolitic inflamant, parti a unui polimu absurdu.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Yipturli ucrainene trec pritu România

    Yipturli ucrainene trec pritu România



    Bucureştiul poate s’llia unilateral apofasea ta s’dişcllidă călliuri maxus ti purtarea a yipturilor româneşti cătă portul Constanţa, dimăndă Comisia Europeană după ţi fermierllii români feaţiră ună căftari tu aestă noimă. Exportul a yipturloru româneşti şi aţiloru ucrainene agiumsi nica ma ndilicatu după ţi Moscova apufusi ta s’nu prilundzească participarea la iniţiativa ONU mutrinda exportul di yipturi pritu Amarea Lae, cari işi di pi vade tru 17 di alunaru, şi s’bombardeadză terminalili di yipturi ditu portul ucrainean Odesa.



    Şeflu ali diplomaţie române, Luminiţa Odobescu, lo parti gioi Bruxelles, la ună andamasi a miniştrilor di externe ditu statili membre ali UE, iu anamisa di subiectele prinţipali, eara şi aestu purtaticu ali Rusie. Odobescu spusi că pritu bombardarea a portului Odesa şi fuvirsearea a pamporiloru cari urdină tru Amarea Lae, Rusia va ta s’nkisească ună criză alimentară la nivel european şi că, tru aesti condiţii, comunitatea europeană pricunuscu simasia ţi u ari România tru regiune.



    Luminiţa Odobescu: “Voi s’cundilledzu că fură salutate gaereţli ali Românie şi fu pricunuscutu rolu cabaia mari a văsiliillei a noastre tru facilitarea aluştoru exporturi. Vumu ndrupari, neise nu maş di la Comisie, ama şi di la ma multi state membre, cari vos s’cilăstăsească nica ma multu ti anvărtuşearea ali infrastructură portuară şi pi calea di heru pi teritoriul nostru, tră s’nu s’agiungă la ambudyiusearea a tranzitului di yipturi ditu Ucraina cătră statele beneficiare.”



    Turchia poati s’aibă un rol multu important tru aestă chestiune, nica spusi Luminiţa Odobescu, maxus că acordul mutrinda exporturile di yipturi pritu Amarea Lae fu simnatu Istanbul. Ea spusi că prezidentulu turcu, Recep Tayyip Erdoğan, continuă dialoglu tru cadrul ONU şi cu ma mulţă parteneri cu scupolu ta s’căndăsească Rusia s’lundzească aestă iniţiativă.



    Evoluţia alistei catandisi easti di importanţă majoră tră Bucureşti tru condiţiile tru cari, ditu aţeali ţinţi văsilii cari asiguripsescu tranzitul a yipturilor Ucrainei cătră destinaţiile ditu Asia şi Africa, pritu România trec nai cama mărli cantităţi. Şi aestu lucru s’faţi tru un an 2023 tru cari agricultorlli români prognozeadză că va s’aibă ună biriketi cu 20-25% ma bună andicra di anlu ţi tricu, ase că biriketea românească, plus aţea ucraineană ditu tranzit poati s’u stuhineadză infrastructura di transport.



    Asparizma easti că Portul Constanţa nu va s’poată s’ţănă keptu diti videala operaţională, declară tră Radio România Cezar Gheorghe, analist a păzarillei cu yipturli, cari cundille situaţia: “Va s’videmu diplo fluxul auto, fluxul feroviar şi fluxul di barje. Ma mult di ahât, ditu videala operaţional, Constanţa va s’aibă zori cabaia multu şi, cu sinceritate vă spun, nu ari cum s’ţănă keptu, tră simpla itie că operaţional Constanţa poati s’kivernisească 25-26 di milioane di tonuri di părmătii tru anu, vorbesc di yipturi şi oleaginoase.”



    Cezar Gheorghe lugurseaşti că tru aestu context, România ti bunu va s’hibă s’caftă ntrăoară fonduri europene suplimentare tră născănti investiţii tru infrastructura di transport.


    Autoru: Sorin Iordan


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Forum di securitate la București

    Forum di securitate la București



    Organizat ti un kiro di dauă dzăli și ună structură adrată ditu 40 de paneluri, Forumlu de Securitate ditu Regiunea ali Amarea Lae şi Balcani adună Bucureşti analţă oficiali civili şi militari, diplomaţ, experţă cu anami ditu văsiliili membre ali UE şi NATO, catacum şi ditu văsiliili partenere. Reconstrucţia ali Ucraină, andruparea a integrarillei europeani a Ripublicăllei Moldova (majoritar românofonă) şi ali Ucraină, arhitectura de securitate europeană după polimu, ama și criza alimentară di itia ali aputruseari di cătră Rusia, securitatea energetică tru Europa ică rezilienţa cibernetică suntu temele stringente acăţati tru isapi. Vinitu la dişcllidearea a evenimentului, premierlu Nicolae Ciucă spusi că fuvirserli la adresa securitatillei ditu regiunea ali Amarea Lae, di itia a călcărloru di nomu ali Federaţie Rusă, reclamă anvărtuşearea a prezenţăllei Alianţăllei Nord Atlantică tru aestă zonă. Oficialu român adusi aminti și că aesti abuzuri nu avură tu scupo maş Ucraina, că fuvirsiră şi securitatea maritimă, cu implicaţii economiţi. Reconstrucţia Ucrainăllei easti un proces cari lipseaşti s’ahurhească tora şi nu la bitisita a polimului, pritu adrarea a mecanismelor internaţionale tra s’ndrupască investiţiile, declară și prezidentulu interimar a Senatlui di București, Alina Gorghiu. Ea feaţi timbihi că easti ananghi di stabilitate regională, iara fără securitate pi flancul estic lucărli poat s’agiungă ndilicati.


    Alina Gorghiu: “Reconstrucţia ali Ucraină easti ună şansă economică babageană ti România. Lipseaşti s’agiungă un proiect di văsilie tru perioada yinitoari. Guvernul lipseaşti s’ndreagă un plan ghini ndreptu tra s’putemu s’agiundzem la aestu scupo.”



    Realităţli geopolitiţi caftă iniţiativi năi şi giuneşţă ta s’veaglle valorli şi sinferurli comune, ñicurănda, tru idyiulu kiro, dependenţa di nafta şi gazili a Federaţiillei Ruse, spusi prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu. El să spusi căndăsitu că Ucraina va s’amintă polimlu şi deadi asiguripseri ti duţearea ma largu agiutorlu datu ali Ripublica Moldova pi tuti planurli. Marcel Ciolacu:


    “Easti miza tră tută comunitatea democratică ta şi spună putearea şi solidaritatea, s’ndrupască Ucraina şi Ripublica Moldova, s’agiungă aşi parti ali Uniuni Europene şi a NATO.”


    La Forum eara vinitu şi şeflu a executivlui di Chişinău, Dorin Recean, cari declară că Ripublica Moldova aprăftăsi, cu agiutorlu ali Românie şi a statilor occidentale, s’nu s’angreacă pi gazlu arusesc. El spusi tutunăoară, că văsilia a lui easti atacată hibrid di cătră Rusia pritu propagandă ică atacuri cibernetiţi. Tut București, prezidentulu a Parlamentului ali Ripublică Moldova, Igor Grosu, scoasi tu videală dinamica a reformelor asumate şi u spusi nădia că Uniunea Europeană va s’pitreacă păn tu bitisita a anlui mesajlu mutrinda ahurhearea a procesului de aderare.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Armati și strañe dăcuţi și romani ditu Dacia

    Armati și strañe dăcuţi și romani ditu Dacia

    Pi teritoriul anamisa di Dunăre, Amarea Lae, Munțălli Carpaț și bazinul intracarpatic băna tru antichitate populațiili a gețlor și ăcuţloru.


    Toară a civilizațiiloru a lor materiale fură aflati tru ndauă situri arheologhiţi, iara artefactili aflati până tora dateadză ninti si dupu anăkisearea ali Dacie di cătră romani și a fuziunillei daco-romane cari s’feaţi deapoa. Ditu arada a aluştoru artefacte, armatli suntu pi protlu loc neise di simasie anamisa di indiţiili ţi ălli agiută arheologilli să-și imagineadză nivelu di dezvoltare a gețlor și a dăcuţloru, comparativ cu romañilli.



    Prezența a romañilor la Dunarlu di Nghiosu dateadză ditu primlu secol nintea ali eră criștină. Ună bună parti a triburilor a geților și dăcuţloru avea intrată tru orbita ali ţivilizație romană, ama alti avea armsă ică nu aprukea clientelismul roman. Nai ma aribelu văsille dac eara Decebal, ditu bitisita a primlui secol ali eră criștină, cari avea statlu tru zona central-sud-estică ali Românie di adză, tru Munțăllii Șureanu ditu Carpațlli Meridionali. Dupu aţeali dauă polimi, anamisa di 101-102 și 105-106, purtati di amirălu Traian, văsillelu dăcuţu Decebal easti azvimtu, decapitatu și regatlu a lui anăkisitu. Ase fitrusea, neise alăncea sinteza daco-romană lugursită di istoriţ baza formarillei națiunillei române.



    Asociația “Terra Dacica Aeterna” s-thimilliusi tru 2007 și easti adrată ditu ună parei di entuziaști cari organizeadză spectacole de reenactment și promoveadză cultura getică și dacică. Tra s’aibă ună imagine a armatloru cu cari s-lumtară dăcuţlli și romanii, aoa şi 1900 di ani, Andrei Duduman di la asociația adusă aminti s-anviscu tru dac și părăstisi armatli a dacilor la vernisarea expozițiillei “Dacia, aţelu ditu soni sinuru ali romanitati”.


    “Avem un războinic dac, ună turlie unu capdanu di infanterie greauă. Ti războinicul dac, nai ma importantu element vizual eara scutlu, a cusi design easti inspirat di modelele di pi columnă, eali pot s’hibă mutriti tru lapidariumul a Muzeului Național di Istorie ali Românie. Doilu element multu important easti apala di turlie celtică, a curi teacă easti zuyrăpsită cu motive cari suntu pi cunuscuta matriță dacică aflată Sarmizegetusa. Easti ună apală lişoru ti lucrari. Un altu element important di protecție a războniclui easti cămeașa di dzali. Tru cazlu aestu, easti ună cămeașă di dzali nituită tamam bună ti unu arăzboinic ma avutu, cu niscănti hălăţ materiale ma buni. Nituirea aduţea ună rezistență ma bună a cămeaşillei. Cămeașa proteja maxus la goadi, tăllituri, mai puțăn la spănticari. Ea eara maxus adrată s-protejeadză războinicul di tăllituri. Pi cap am un coifu tip Spangenhelm, di inspirație sarmată. Eara adratu ditu segmente de metale andziminati cu bendză și cu nituri. Ca parti ţivilă a strañilui, să spunu aşi, am niscănti giuvaericadz di asimii, cunuscutili penuri dakiţi, tru cazlu aestu maş 3. Ditu câti știu s-aflară și cu 5, și cu 7, și cu 9, după posibilitățli a aţilui caru purta strañilu. Amu şi ndauă mărdzeali di geami și, dealihea, niscănti neali tut di asimi, replit după artefacte orighinali. Un element multu importantu, un semnu a unlui nobil dac, easti sica, cunuscuta sică dacică, un pumnalu.”



    Tu arada a lui, Lucian Vulpe agiucă rolu a legionarului roman. “Cara la daci echipamentul eara vără turlie nistandardizatu, avânda diversi decorațiuni și niţi un echipamentu nu ş-aduţi cu alantu, la romani, alliumtrea, tuti eara standardizati. Armata romană eara ună armată profesionistă, tută lumea s-nviştea și alumta idyea turlie. Legionarlu roman standard avea ca armă di bază maş gladiusul, ună armă de turlie iberică, cu origini tru Spania, cari eara ufilisită di nai multi ori nu la dueluri, ama la pindzeari. S-ufilisea la spănticari di itia că eara mulță legionari unu ningă alantu și nu avea loc ti minari. Cathi unu legionaru roman eara apărat di ună “lorica segmentata”. Eara ună armură multu flexibilă, multu mobilă, adrată ditu segmente de tablă, cari eara multu lişoru di znueari tu kirolu di alumtă. Avea nica şi unu coif cari îlu apăra multu ghini de armile curbate ică ndreapti a dackeañîloru. După protlu polimu daco-roman, coiful roman fu ranforsat, tu mesea a lui nica s’adavgară dauă bari di heru tra s’alu agiută să s’apără di apalili (spadele) dakiţi. Echipamentul easti completat de un scut roman, di nai multi ori ori decorat cu ărki și pi cari angrăpsea numa a legiunillei, tru cazlu aestu legiunea a V-a Macedonica staționată Turda. Tu cicioaru purta caligae, sandalele clasiţio romane, cari putea s’libă di ma multi turlii. La centurion eara ma abundentu decorate și ma performante andicra di legionarlli aplo. Nica avea şi ună tunică și ună pilerină, cari avea numa pennula, cari-lu apăra pi askirlălu roman tu kiro di ploaie ică tra să s-ngăldzască.”



    Dacilli și romañilli cu armili și strañili a lor xanaanyeară și la Muzeulu Național de Istorie ali Românie di București. Elli suntu ună lume ditu veclliulu kiro cari s’rencarneadză dinintea a lumillei di adză pritu miraclleadzlli ti tricutlu kiro.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei

    Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei

    Cu dzăcămintili a llei işiş, cabaia multi, di petrol şi gaze, România easti ma puţăn dependentă andicra di alti văsilii ditu lumea libiră di hidrocarburli ruseşti şi ma puţăn vulnerabilă la capriţiile tut ma imprevizibilăllei puteari di Moscova. Suntu şi cantități mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae, cu un volumu lugursitu di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, exploatat di compania românească di stat Romgaz şi di austrieţlli di la OMV Petrom. Văsilia ari şi ună ţentrală nucleară, relativ nauă, la Cernavodă, cu dauă reactoare funcţionale şi dauă tru stadiul di proiectu, câmpuri di eoliene, cum şi unu şingiru hidrograficu filotimu, cari da izini ti construirea di hidrocentrale.



    Pe ningă aeste atuuri a llei işiş, România s’hărseaşti şi di parteneriate vărtoasi cu alanti state membre ali Uniuni Europene şi ale NATO, isa-isa cilăstisinda tra să-şi asiguripsească independinţa energetică andicra di Rusia. Gărţia dişcllisi un nod di dipozitare şi transport a gazului natural, cari va s’anvălească nu maş necesarlu işiş, că şi atelu a alăntoru văsilii ditu regiune – diclară premierul Kyriakos Mitsotakis, la andamusea di gioi, di la Atena, cu omologlu a lui român, Nicolae Ciucă. Elli feaţiră muabeti, prota ş-protaa di interconectorul di gaze dişcllisu anamisa di Gărţia şi Vărgăria, pritu cari poati si s’da anualu până la trei miliardi di metri cubi di gaze. Pritu aestă conductă, gazele naturale cari yinu di cătă Anatolia nturţească ică di cătă Amarea Adriatică va s’agiungă tu Vărgărie şi România.



    Premierul Ciucă cundille că Bucureştiul, tu arada a lui, va s’poată s’li pitreacă, ma largu, la partenerllii ditu est, fostili ripubliţ sovietice Ucraina şi Moldova, a curi regimuri pro-occidintale fură daima stuhinati şicăgi di ghigantul energetic rusesc Gazprom. Premierlu elen Mitsotakis stipsi, neise limbidu Rusia că ufiliseaşti exporturli di hidrocarburi ca pi ună pârghie geostrategică.



    Tut gioi, şeful guvernului român s-andămusi cu John Hopkins, prezidintulu CEO ali companie americane NuScale. Casa Albă dimănda, tru 26 di cirişaru, că Guvernul Statelor Unite şi firma ditu statul Oregon va s’da 14 milioane di dolari tră andrupari studiili di inginerie şi proiectare tră implementarea di cătră România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare ñiţ). Easti ună tehnologie cari nica nu există tru Europa, iar fosta termocentrală di la Doiceşti, judiţul Dâmboviţa, fu aleaptă, ca amplasamentu tră protlu modul ditu aţeali șase planificate. România va tra s’agiungă hub regional di producție și operare tru domeniul minireactoarelor modulare, iara autorităţli tăxescu construirea a primăllei unități până tru anlu 2030.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Nomlu offshore tricu di Parlament

    Nomlu offshore tricu di Parlament

    Cu 248 di voturi tră şi 34 contra, Camera a Deputațlor di București aprobă, ñiercuri, tru harea di for decizional, alăxerli la Nomlu offshore, cari reglementeadză exploatarea dzăcămintelor ditu Amarea Lae şi a aţilor terestre di mari ahăndusimi. Easti, vahi, nai ma importanta jgllioată tru calea a independenţăllei energhetiţi ali Românie! Reprezentantul a Guvernului, ministrul Energiillei, liberalu Virgil Popescu, exighisi că naua formă a actului normativ asiguripseaşti stabilitate, pistusini și un mediu fiscal tu suţălle tră investitori, di veaglle tu idyiul kiro consumatorul român și, ngheneral, interesele naţionale a văsiliillei:



    România amintă ditu redivenţă, cari easti iuva la 13% ditu impozitul pe venitul suplimentar, ditu impozitul pe profit a companiilor. România amintă ditu numirul di locuri di lucru. Minduescu că nai ma important lucru easti atea că: România agiundzi s’hibă independentă energhetic.”



    Nomlu offshore nica ălli da a Statului român antâñitate la ancupărarea a gazelor naturale extrase. Profitul va s’hibă ampărţăt anamisa di Stat – 60% şi investitori – 40%. Guvernul va s’poată, tutunăoară, s’intervină tru situaţii di criză energetică şi s’redirecţioneadză producţia di gaze cătră consumul internu. Proiectul fu salutat şi di PSD şi UDMR, la guvernare diadunu cu PNL. Social-dimocratul Alfred Simonis: România poati s’agiungă un actor cari s’dişcllida robinetul atumţea când Putin îl dănăseaşti. Va s’poată s’asiguripsească şi cantitatea ţi easti ananghi ti Moldova, dialihe, cu păradz şi ti Ucraina şi alti văsilii ditu regiune şi nafoara regiunillei a noastre.”



    Parlamentarii USR, tru opoziție, votară forma pripusă di coaliţia la guvernare, alliumtrea, naționaliștii di la AUR cutugursiră ixikea di sancţiuni tră operatorlli economiţ, tru consecință, votaă contra. România easti, tru aistu kiro, văsilia ditu Uniunea Europeană nai ma puțăn dipendintă di gazul rusesc, easti doilu mari producător di petrol și gaze ditu spațiul comunitar și ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae.



    Añi arada, analiștii economiţ cutugursiră ixikea di minduită strategică și incertitudituea juridică cari feaţiră că aesti rezerve s’nu hibă exploatate. Em, ari nădia că, unăoară ţi fu alăxitu Nomlu offshore, situația să s’alăxească acutotalui. Volumlu estimat a dzăcămintelor maritime di gaze naturale easti di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea cantitate easti tu perimetrul Neptun Diep, ţi easti ali companie românească di stat Romgaz şi OMV Petrom. Di aclo, protili gaze potu s’hibă amintati tu bitisita a anlui 2026 — ahurhita a anlui 2027.



    Tru perimetrul Midia, lucrărli di exploatare sunt, alliumtrea, avansate, ase că Black Sea Oil & Gas va s’ahurhească extracția anlu aestu, pritu aestă investiţie di ari căbili ta s’hibă scoasi un miliard di metri cubi di gazi tru anu.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Coordonari diplomatică tra securitatea a Europăllei

    Coordonari diplomatică tra securitatea a Europăllei

    Moscova ari naete s’acaţă unu pretextu tra s’aputrusească Ucraina – declară, gioi, tru ună conferință di presă, purtătorlu di zboru a Pentagonlui, John Kirby. Rusia nu aproaki niţi ună veleitate tru aestă noimă, spunănda că va maş ta ş-asiguripsească securitatea. Tra s’nu s’agiungă la ună eventuală ampuliseari militară, tru Europa s’dizvărtescu, ama, niacumtinati acțiuni diplomatiţi. București, catandisea di securitate găilipsitoari ditu proximitatea ali Ucraină, viţină cu România, şi ditu regiunea ali Amarea Lae fu tru atenția a miniștrilor di Externe ditu B9, cari andămuseaşti craturli di tu areapta di apirită a Alianțăllei Nord-Atlantică – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. La muabeţ loară parti tru formatu hibridu, ca oaspi speţial, șeflu a diplomațiillei franceze, Jean-Yves Le Drian, cari eara, kiro di dauă dzăli vinitu Bucureşti, și ministrul di Externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba. Cu aestă furñie, șeflu a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, declară:


    “NATO promoveadză limbidu aestă abordare duală, di ună parti discurajari, di alantă parte dialog, şi va s’adavgu aoa cu ună constatari pi cari noi, româñilli, u avem tru minti rezultândalui ditu experienţa a noastră istorică: atumţea când vrei s’ai un dialog cari s’hibă substanţial şi cari s’da arodu tru aestă parti a lumillei, easti ananghi s’ai thimellilu cu ună discurajari vărtoasă. Prezenţa aliată pi flancul estic a Alianţăllei, inclusiv tru partea di sud, aclo iu easti România, cara va s’hibă comparată cu actuala prezenţă rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea ali Amarea Lae, easti limbidu ună prezenţă di ndauă ori ma ñică, dimi ici nu s’poati, să zburămu ti ună dizvărteari di forţe aliate cari s’reprezintă ună provocari tra Rusia. Nu s’poate să zburămu ti ună mindueari di partea Alianţăllei Nord-Atlantică di escaladare, dotu nu easti zborlu ti aestu lucru.”



    Uidisitu cu ministrulu Aurescu, tru muabeti nu easti maş securitatea ali Ucraină, a regiunillei i a Europăllei, că easti zborlu ti securitatea a spaţiului euro-atlantic tru ansamblul a lui, a deapoa Amarea Lae faţi parte integrantă ditu aest spaţiu, ţi ma largu s’aibă ună coordinari tu ligătură cu misurli concreti pi cari li llia, aţea turlie tra s’agiungă la ună dezescaladari a catandisillei și ună continuari a dialoglui. Tu arada-a lui, șeflu a diplomaţiillei di Paris, Jean-Yves Le Drian, scoasi tu migdani unitatea aliaţlor şi faptul că tuti liniile di dialog sunt dişcllisi cu Rusia. Dimi, tru capitala franceză, activitatea diplomatică pi tema a crizăllei anamisa di Moscova şi Kiev fu niacumtinată — prezidentulu Emmanuel Macron avu, gioi, muabeţ telefoniţi cu omologilli rus, ucrainean şi polonez, Vladimir Putin, Volodimir Zelenski, respectiv Andrzej Duda, după ţi, ñiercuri, avea zburătă şi cu liderlu american Joe Biden. Canţelarlu german, Olaf Scholz, va s’coordoneadză cu prezidenţălli ali Franţă şi Polonie ti conflictulu ditu Ucraina, iara prezidentulu turcu, Recep Tayyip Erdogan, să spusi etimu s’hibă mediatorlu anamisa di Ucraina şi Rusia.


    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala


















































  • Catandisea di securitate, zburătă tru CSAT

    Catandisea di securitate, zburătă tru CSAT

    Tru harea di membru a nai ma vărtoasă alianţe politico-militari ditu istorie, România s’hărseaşti di tuti garanţiile di securitate, cundille prezidentulu Klaus Iohannis, tu bitisita-a Consiliului Suprem di Apărari a Văsiliillei, cari analidz4 catandisea di securitate tru zona lărdzită ali Amarea Lae şi pi flancul estic al NATO, cum şi meatrili mutrinda dizvoltarea-a capacităţilor di apandisi ti anănghiserli la năile provocări a mediului di securitate.



    Actuala criză creată di Rusia nu easti maş ti Ucraina, nu easti maş ti securitatea regională la Amarea Lae şi niţi barimu maş ti securitatea europeană, că easti ti securitatea ntreglui spaţiu euroatlantic – spusi prezidentulu Klaus Iohannis. El cundille că escaladarea-a mintireaşilotu şi anvărtuşearea babageană a prezenţăllei militară rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea Amarea Lae zniipseaşti securitatea şi stabilitatea la nivel internaţional, ti aţea easti importantă unitatea şi solidaritatea tru cadrul NATO şi al UE.


    Feaţimu ună analiză completă a situaţiillei, inclusiv ditu punctul di videală a implicaţiilor militari, economiţi şi energhetiţi, ama şi ditu perspectiva-a migraţiillei nicontrolată, cundille prezidentulu, di adusi aminti că România ari cama di 600 di kilomeatri di sinuru comunu cu Ucraina şi lipseaşti să s’asiguripsească că easti pregătită ti itî scenariu posibil. Inclusiv pritu catandisea tru cari Moscova nu aproaki dutearea ma largu a dialoglui diplomatic, dialog cari ari un rol primordial tru detensionarea-a crizăllei, nica spusi Klaus Iohannis.


    El năpoi spusi că meatrili loate di NATO ti anvărtuşearea a prezenţăllei militară pi flancul di est easti orlea zorlea defensiv la riscurli, fuvirserli şi provocărli di securitate aflate tru creastire tru regiune


    “Anvărtuşeareaa prezenţăllei aliate pi flancul estic al NATO, inclusiv tru văsilia noastră, easti multu importantă ti stabilitatea regională, ama şi ti securitatea Alianţăllei tru ansamblul a llei şi a cetăţenilor ditu statili aliate. Indiferentu di evoluţiile actuale ditu regiune, NATO lipseaşti s-şi ţănă la nivel analtu capacitatea di discurajari şi apărari, cari să’lli da izini să-şi tiñisească hăirlăticu obiectivele orlea zorlea defensive, năpoi u spunu: maş defensive ti cari Alianţa fu thimilliusită.”



    Tru cadrul a Consiliului Suprem di Apărari a Văsiliillei, fură apufusiti ma multi misuri importante mutrinda actuala criză di securitate, cum continuarea a demersurlor concrete ti creastirea a prezenţălleei aliate şi a Statelor Unite ali Americă pi teritoriul ali Românie ică kivernisearea-a eventualiloru dăldză di arifugaţ.



    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala








































  • Toamnă tru Delta a Dunăllei

    Toamnă tru Delta a Dunăllei

    Ninti di virsarea tru Amaria Lae, Dunarlu, doilu fluviu ca lundzimi ditu Europa, ndreadzi ună ditu nai ma muşeati delti ditu lumi. Până la işearia tru videală a aliştei creaţii, Dunărea treaţi 10 văsilii, ntră cari și România, cum și patru capitale. Diclarată rezervație a biosferăllei tru anlu 1990, Delta a Dunăllei reprezintă una ditu nai ma importante distinații turistiţi ditu România. Rezervația Biosferei Delta Dunăllei, obiectivu di mari sinferu ditu patrimoniul mondial UNESCO, ari și complexulu lagunar Razemu-Sinoe și s’tindi pi ună suprafaţă di 580 di ñilli di ictări. Delta s-ndreapsi anamisa di aţeali trei brați a Dunăllei: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe.


    Nai ma nordic braț, Chilia, ari ună lundzimi di 120 di km și duţi cătă Amarea Lae aproapea 60% ditu apili a Dunăllei. Nai ma sudicu brațu – Sâmtu Gheorghe (aproapea 70 di kilometri lundzimi), da izini maş ti navigația fluvială. Brațul ditu mesi, Sulina, tru lundzimi di 64 di kilomeatri, fu preferatu, dupu niscănti studii ali Comisie Europeană a Dunăllei tră navigația a vasiloru maritimi, lucru cari feaţi s’hibă corectati niscănti meandre și ahăndusimea a cupañillei anamisa di 1862 și 1902. Intensificarea a urdinarillei pamporili maritimie pi Dunăre dusi la creaştirea-a rolui economic a căsăbălui Sulina, aflat aproapea di virsarea tru Amarea Lae, nai ma ditu apirită căsăbă ditu Uniunea Europeană. Sulina cunuscu, anamisa di 1870 și 1938, nai ma bubuchisiti momenti, hiinda lugursită “ñica Veneție a Orientului”, un căsăbă cosmopolit, cu 7 consulati și 22 di comunităț etniţi. Mărtirii a aluştui tricutu suntu băseriţli și cruţli funerari ditu mirmiţălli veclli a căsăbălui, finerea veaclle și pălatea a Comisiillei Europene a Dunăllei.



    Nai ma mulț turiști viziteadză Delta a Dunăllei tru perioada vearăllei și, di itia a distanţarillei fizice, după proţll optu meşi a aluştui an, eara nregistraţ cama di 110 ñilli di vizitatori, marea parti di elli români. Cara nu vrea s’eara restricțiile cauzate di COVID-19, vrea s’yinea nica ş-ma mulță turiști xeñi, lucru ţi vrea s’aducă numirlu a vizitatorilor la nivelul nregistrat ninte di pandemie. Delta a Dunăllei easti atractivă nu maş tru kirolu di veara, că și toamna.


    Prezidentulu a Asociațiillei di Management a Destinațiillei Turistiţi Delta a Dunăllei, Cătălin Țibuleac, lugurseaşti că Delta Dunăllei merită s’hibă vizitată tru iţi anotimpu.


    “Delta easti mşeată tu iti anotimp, cumu ţi s’hibă că zburămu ti primveară, veară, ahurhita di toamnă. Tută lumea caftă ngenearal aesti perioadi, ama Delta armâne idyea tu muşuteaţă şi tu kirolu cama araţi, tru sumedru, brumaru I tu kiro di iarnă. Tru aestă perioadă easti paradislu a pescarlor, nkisinda di la competiții di pescuit sportiv, bitisinda cu pescuitlu recreativu, ma nu veadi zori di partea a turismului familial. Di altă parte, aţelli ţi au mirakea ti cadhuri va s’află aoa aţea isihie ţi u da deilta și fără aţea zori turistică multu mari. Ari dauă di activitățile cari pot s’hibă realizate tru aestă perioadă, ta s’nu zburămu ma largu ti vizitarea a deltăllei, canalili a deltăllei, cari armân fantastiţi tu kiro di iarnă. Hroma cafinii, alăx coloritului nearea a hromăllei easti ahoryea. A deapoa tu kiro di iarnă, poati să s’facă inclusiv pescuitlu la copcă ică, căţe nu?, patinaj pi canalili nglliţati a deltăllei.”



    Vegetație tru hromi di toamna, ape teasi, aoa şi aclo câti unu pulliu ţi azboiră, un pescu cari ansari pisupraa apillei tră s’arucă năpoi tu ahăndusimi, ună ñiurizmă speţifică di baltă cari intră tru strañe, un soari caldu ică ună ploaie mi utişu — aestea suntu peisajili și ambianța ţi u da Delta a Dunăllei. Iara cara agiundzeţ la ună sărbătoari ică la un festival ari căbili s’vă hărsiţ oclilli cu strañili tradiționali a pareiiloru folcloriţi a comunitățlor ditu Delta a Dunăllei.



    Aestu easti un cânticu tradițional, interpretatu di pareia Juraveli, a mullerloru ditu Jurilovca, ună comună tru cari băneadză tru ma marea parti ruși lipoveni.


    Cătălin Țibuleac: “Easti ună ananghi ca tradițiile, multiculturalitatea s’hibă prezentă tru produslu turistic Deltaic. Până tu soni, car ava s’minduimu ţi va s’dzăcă turismul Deltaic, nă raportăm la biodiversitate, la fise, la tradiții, la gastronomia locală, la multiculturalitate, tuti elementili ncurpilleadză turlia di videari a deltăllei.”



    Jurilovca, tru partea sudică a Deltăllei a Dunăllei, puteț s’triţet pritu ună experiență unică, tru arada a curi va s’puteţ s’vă hărsiţ oclliulu emu cu Delta a Dunăllei, emu cu Amaria Lae. Easti ananghi s’triţeţ balta Goloviţa, la bordul a unei șalupe și s’debarcaț la Gura Portițăllei, ună cumată di arină, cari amparti apa ali amari di apa desalinizată a baltăllei. Aoa lu andămusimu Laurențiu Niculae, administratorlu a complexului turistic tru cari tuti casili, tru alb și ñirlă și cu citia ditu călami, tiñisescu arhitectura tradițională.


    “Tu ahurhita hoară pescărească și cherhana, Gura Portițăllei i Portița easti cunuscută adză ca ună ditu nai ma trapti și ma isihi plaje și distinații turistiţi di pi litoralu românescu. Acceslu s’faţi cu pamporea di Jurilovca i cu vărţăli rapidi. Nkisinda pi aestă distanța tru aproapea 20 di minute, agindzeţ tu un loc ţi nu ş’ari preaclle tru Europa. Numa di Gura Portițăllei spunea comunicaria existentă tu ahurhită anamisa di limanul Golovița și Amarea Lae, aesta hiinda ncllisă tru anul 1970, lucru ţi alăxi balta Golovița tru ună baltă ncllisă, cu apă tru pi cali di desalinizari. Noi himu himu pi ună limbă di arină ţi amparti aesti dauă lumi. Hoara di vacanță easti loclu ideal iu pot s’hibă mutriti tu idyiulu kiro flora și fauna a Deltăllei a Dunăllei, iu organizăm excursii, emu și zona costieră, zona ali Amarea Lae, ună zonă spunem noi, nică viryiră. Noi minduimu s’ţănemu tu bană tuti valorli a deltăllei. Tru perioada a sezonlui, avem ansambluri folcloriţ ditu zonă. Cilăstăsimu s’conservăm tut atea ţi nsimneadză gastronomie locală, tutu aţea ţi nsimneadză mesteșuguri locale și folclorlu autentic. Tru perioada a toamnăllei poate si s’facă turism, avânda tu videală căbilea ti acătarea pesculu pi lacurle ditu zonă. Iarna easti niheamă ma zori căţe lipseaşti s’triţemu balta Golovița și suntu ierñi tru cari balta nglleaţă.”



    Distanța anamisa di baltă și amari easti anamisa di 40 și 60 di metri, iar tru kirolu a furtunilor di pe Amarea Lae s-aari faptă şi zñiia ca apili ditu amari s’treacă pisti cumata di arină, di agiundzi tu baltă. Ună vacanţă tru Delta a Dunăllei easti incompletă tră vizitatorllii cari agiungu aoa şi nu gustă măyirgiria tradiţională, nai ma multe ditu aestea valorificânda alimentul di bază a bănătorloru, pesculu. Cari ţi s’hibă anotimpulu, Delta a Dunăllei easti ună distinaţie uidisită ti aţelli cari caftă discurmarea, tră pescarllii sportivi, cum și tră aţelli cari yin tră s’hărsească tru fisi și cu cişitili. Tru aestă perioadă, tru Delta a Dunăllei yinu pullili ditu zona arctică, născănţă di elli cari şedu maş ună ică dauă dzăli tru tranzitu tră s’facă arihati, alti ţi armânu aoa tru tutu kirolu a iarnăllii până tru primveară.



    Autoru: Stefan Baciu


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Anlu ti armatusearea ali askeri

    Anlu ti armatusearea ali askeri

    “Tra s-poată să u anvărtuşeadză poziţia strategică ali Românie la Amarea Lae avem ananghi di forţe navale performante, iara 2018 va s-hiba ahurhita ti bagarea tu lucru a aistoru obiective”. Declaraţia u feati ministrul român ali Apărării, Mihai Fifor, care vizita tu insita a săptămânii tricuta trei obiective strategice la Marea Neagră – Centrul 39 Scafandri di Constanţa, Grupul 256 Elicoptere di Tuzla şi, tu portul militar di Mangalia, navele purtătoare di rachete şi corvetele. 2018 va s-hiba anul ahardzitu ti armatusearea a Forţelor Navale române – dimanda, cu aesta furnʹie, ministrul Fifor, care preciza că tu andamusea di guvern di nʹiercuri va s-hiba prezentat proiectul ti ateali patru corvete multifuncţionale.


    Contractul poati s-hiba simnatu până tu insita a anlui, iara corvetele va s-hiba adrati tru un şantier dit România. Autorităţile vor moderniza şi fregatele Ferdinand şi Regina Maria. Mihai Fifor nica spusi că, pe plan mediu şi lungu, România intenţionează s-construiască tru şantiere dit ţară şi trei submarine: “Ştiu că pare un proiect extrem di ambiţios, ama eu vă spun că easte un proiect perfect realizabil şi putem s-adram lucrul aesta tru un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi iti alta turlie di navă.”



    Tu aestu kiro, România are un singur submarin, construit tru fosta Uniune Sovietică. Dit 1996, ama, aestu nu mata ari navigata. Ministrul cundilʹe că tuti aeste lucri va s-dizvarteasca nkisindalui di la condiţia esenţială şi nenegociabilă ca aeste produse di analt nivel tehnologic s-hiba adrati tru România tra sa s-toarna tru industria naţională di apărare resurse importante. Tut estan poati s-ahurheasca şi programlu di dotare a Marinalei cu rachete anti-navă, preciza ministrul Fifor.



    “Aflam resursele financiare şi va s-putem s-nkisimu şi aest program ase ca până tu insita a anlui s-putem s-intrăm tru linie dreaptă şi cu programul di baterii de coastă. Vrem ca Armata Română s-gioaca un rol esenţial tu regiune”, adavga Fifor, dimandandalui, tu idyiul kiro, că ş-lo obligaţia ta s-ndrupasca extinderea a Bazalei Aeriene Mihail Kogălniceanu. El spune că ari caftata una prezenţă permanentă a militarilor americani tru aestă bază, pi model polonez. Tuti aeste, cate România ari ananghi di una Marină vartoasă şi ghini înzestrată, tu condiţiile tu cari Rusia ş-criscu prezenţa la Amarea Lae, spune şi viceamiralul Alexandru Mîrşu, şeflu a Statlui Major a Forţilor Navale Române.




    Armanipsearea: Tascu Lala