Radio România Internațional

Tag: Amarea Lai

  • Dzuua ali Marinâ

    Dzuua ali Marinâ

    Yiurtuseara, tu 15 di agustu, ali Durñeari ali Stâmârie, vigllitoarea a nafțâlor româñi, s-feați pritu unu bairu di evenimenti ti Dzuua ali Marinâ Româneascâ, programati la meallu ali Amari Lai ș-ali Dunâ, tu câsâbadzlli Custanța, Mangalia, Brăila, Galaţi ș-Tulcea, ama ş-Bucureşti.

    Româñilli vinirâ ditu tuti kioșili a vâsilillei și s-hârsirâ, Custanța, di spectacollu ți fu andreptu aclo ș-puturâ sâ scoatâ tu caduru și s-filmeadzâ demonstrațiili di pi amari ș-ditu aer, iu loarâ parti cama di 2000 di nafțâ, militari româñi ș-ditu forțili aliati ți suntu tora tu Românie, 15 navi militari maritimi ș-fluviali, navi a Vigllitorillor di Mealu, aeronavi di alumtâ F-16, elicopteri Puma Naval ș-parașutișțâ.
    La exerciţiul naval – „Forţili navali româneșțâ 2024”, dizvârtit pi faleza di dinintea a Comandamentului ali Flotâ di Custanţa, loarâ parti şi caplu a statlui, Klaus Iohannis, a Senatlui, Nicolae Ciucâ, și minișțrâlli ali Apârari ș-di Interni, Angel Tîlvăr și Cătălin Predoiu. “România easti adzâ unâ vâsilie siyurâ şi stabilâ, anscrisâ pi calea fârâ turnari a dezvoltarillei democraticâ, deadun cu partenerlli şi soțlli ditu UE şi ditu NATO, a că bânăm unu kiro amplinu di cripări ligati di securitati”, dzâsi prezidentul Iohannis. Dupâ spusa a lui, “Aoa, mealu ali Amari Lai, tu viținatea a polimlui di prișcâvilli ali Arusie contra ali Ucrainâ, videmu cama limbid hâirea a pidimolui politic, diplomatic ş-militar adratu di România tu añilli di ma nâpoi.”
    “Vâsilia a noastâ s-hârseaști adzâ di nai cama vârtoasili asiguripseri di securitati, iara țetăţeañilli româñi suntu apâraţ dinintea a ițido fuvirseari.” Di Dzuua ali Marinâ, prezidentul Klaus Iohannis lâ dzâsi ca nafțâlor că pistea, lucurlu fârâ dânâseari şi spiritul di fâțeari curbani ți âlli definescu suntu unâ paradigmâ di excelenţâ, iara Forţili Navali Româneșțâ – unu simbolu a putearillei ş-a rezilienţâllei naţionalâ.

    Tu arada a lui, ministrul ali Apârari Naţionale, Angel Tîlvăr, cundille că rollu a Forţilor Navali Româneșțâ easti di thimelliu tu arhitectura di securitati naţionalâ: “Alâxeara ali Amari Lai ditu unu spaţiu a cooperarillei tu unâ zonâ di ciamaunâ, dupâ acţiunea di prișcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, dusi la unâ nauâ minduitâ ș-la adaptarea a rollui a nostu di securitati navalâ.”

    Tu 15 di agustu, di sârbâtoarea ali Stâmârie, premierlu Marcel Ciolacu nu lo parti la țeremonia di Custanţa, ama la Mânâstirlu Vâratec ditu zona ali Moldovâ, iu ascultă dyeavasea ș-lâ pitricu a tâtâloru nafțâlor româñi, militari i țivili, unu mesaj di pricunușteari ș-tiñie ti copuslu ți lu adarâ cahi dzuuâ. Tu portul turisticu Mangalia s-feațirâ ma multi agiocuri ş-astrințeri marinâreşțâ, ama ş-unâ expoziţie di tehnicâ militarâ ş-atelieri interactivi, iara tu capitalâ, Dzuua ali Marinâ Româneascâ fu yiurtusitâ pritu unâ țeremonie militarâ ş-relighioasâ andreaptâ la Monumentul a Eroilor Marinari ditu Parcul Vâsillelu Mihai I. Evenimentili di Dzuua ali Marinâ s-bitisirâ tu tutâ vâsilia cu țeremonia di lumbărdzâ a nafțâloru.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • UE ș-reghiunea ali Amari Lai

    UE ș-reghiunea ali Amari Lai

    „Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri hibridi dupâ polimlu di prișcâvilli ali Arusie contra ali Ucrainâ”. Easti declarația a ministrului a Apârarillei, Angel Tîlvăr, cari s-adună, luni, cu şefa interimarâ a Reprezentanţâllei ali Comisie Evropeanâ tu Românie, Mara Roman.

    Dupâ un comunicat a ministerlui, evoluţiili evropeani tu dumenea a apârarillei şi mutrita a Bucureștiului tu aestâ aradâ furâ protili temi di moabeti a aților doi ufițiali. Angel Tîlvăr și Mara Roman zburârâ, tutnâoarâ, di rollu ali Uniuni Evropeanâ ti agiutarea ali Ucrainâ şi andruparea ali Republicâ Moldova, vâsilie viținâ cu România.

    Cu aestâ fruñie, ministrul a Apârarillei, scoasi tu migdani agiutorlu dat di București aților dauâ craturi, em tu ți mutreaști gairetea ti integrari evropeanâ, em ti ânvârtușarea ali rezilienţâ. Doilli zburârâ ș-ti iniţiativili di prota thesi ș-ti instrumentili evropeani tu dumenea a apârarillei, cata cum Fondul Evropean di Apârari, mobilitatea a așcherillei, Strateghia Evropeanâ mutrindalui Industria di Apârari ș-ananghea di ânvârtușari a Bazâllei Tehnologhicâ ş-Industrialâ tu dumenea a Apârarillei.

    „Easti di simasie ca industria evropeanâ di apârari s-creascâ tu unâ turlie cu bunâ zigâ gheograficâ, iara întreprinderli ñiț ş-di mesi, cata cum și start-up-urli dit tutâ Evropa s-hibâ integrati tu ecosistemlu industrial” – dzâsi Angel Tâlvăr. Tutnâoarâ, adâvgă ministrul, „lucurul deadun UE-NATO pi aestâ temâ easti di thimellu ti filisearea a hâlățlor ți li au ațeali dauâ organizaţii”.

    Andamusea a doilor ufițiali scoasi tu migdani, dupâ comunicat, rollu di simasie ali Comisie Evropeanâ ti andruparea a craturlor membri tu ți mutreaști securitatea ş-apârarea, hiindalui andrupâtâ ananghea ti duțere ninti a criștearillei sinerghicâ a ligâturlor UE-NATO.

    Tutnâoarâ, la un forum di spețialitati ți s-feați meslu ți tricu, București, șefa a diplomațillei, Luminița Odobescu, dzâsi că Amarea Lai easti di thimellu tu ți mutreaști securitatea ş-ligâtura ti Evropa ş-easti di ananghi s-hibâ cama disfaptâ ș-elefterâ. „Atumțea anda minduim ti Amarea Lai, avem tu minti dauâ zboarâ clleai – securitati ş-conectivitate” – dzâsi Luminița Odobescu. Ofițiallu cundille ș-că România agiutâ la securitatea tu Amarea Lai prit acţiuni naţionali, di dauli părțâ, ama ș-pritu proiecti şi lucru deadun reghional, cata cum ș-prit acţiuni tu scara ali UE şi NATO.

    Dupâ cum dzâți aesta, „bâgarea ali irini ș-a securitatillei tu Amarea Lai easti di thimellu ti securitatea a noastâ, a tâtâlor”. Idyea idei u pitricurâ ufițialii evropeñi di ma multi ori, scuțândalui tu migdani ațea borgi deadun ti țânearea a stabilitatillei ș-a securitatillei tu aestâ parti di loc di simasie strateghicâ mari.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Lucru deadunu ti Ucraina

    Lucru deadunu ti Ucraina

    Anda fu Bucureşti, ministrul britanic a forţilor armati, Leo Docherty avu moabeț ți li luyursi „di simasie şi pozitive” cu omologlu a lui român, Angel Tîlvăr, ș-cu şeflu a Statlui Major ali Apărari și âlli vizită pi militarilli britaniț di la Baza Mihail Kogâlniceanu.

    Ufițialul britanic zburâ ti ligâturli vârtoasi anamisa di ațeali dauâ stati, „lucurlu fârâ dânâseari” ali Românie tu NATO, ama și copuslu deadunu ti andruparea ali Ucrainâ. „Nu easti zborlu maș ti securitatea a Ucrainâllei, ama ș-ti securitatea a reghiunillei ali Amarea Lai. Lucurlu deadunu ti fâțearea ma bunâ a securitatillei la Amarea Lai easti di simasie, nu maș ti ațeali dauâ craturi, ama ș-ti tutâ reghiunea, cata cumu ș-ti tutâ lumea, ma s-acâțămu tu isapi cantitatea dipu mari di yiptu, ama ș-alanti ligâturi icunomiți ți s-facu la Amarea Lai”, dzâsi ministrul britanic ș-feați tâmbihi că 2024 easti unu anu multu importantu ti mira a polimlui anchisitu di Arusia ş-că evropeañilli au borgea ta s-u agiutâ Ucraina.

    Ti catastisea di securitati reghionalâ pi fondul a polimlui di agresiuni ali Arusie tu Ucraina, ministrul român a Apărarillei zburâ, tut București, ș-cu omologlu georgian, Irakli Chikovani.

    “Tu Evropa Chentralâ şi di Apiritâ, România easti unâ paradigmâ tu ma multi dumenii – di la apârarea a Partillei di Apiritâ ali NATO, la ânvârtușearea a democraţillei, a ndrepturlor a omlui ş-a statlui di ndreptu”, dzâsi, pi di altâ parti, Washington D.C., prezidentul Klaus Iohannis, anda apruche premiul Distinguished International Leadership a Consiliului Atlantic. Liderlu di București cundille că nai ma multili vâsilii soați pi Partea di Apiritâ ahurhirâ s-adarâ jgllioati trâ ninti tu criștearea a bugetilor ti Apârari ş-tu modernizarea a infrastructurillei ş-a echipamentilor militari.

    “Vâsiliili a noasti avurâ capațitatea s-lucreadzâ deadunu, cu mucaeti și s-hibâ unâ forţâ vârtoasâ di descurajari contra a expansionismului arusescu ș-tu idyiul chiro armasi tu arada a axiiloru a noasti democratiți transatlantiți fundamentali”, dzâsi nica Klaus Iohannis. Elu cundille că România „fu tu prota linie pritu gairețli a llei ti agiutari ali Ucrainâ” ș-adusi aminti că, cama di 7,5 miliuni di ucraineni tricurâ sinurlu tu Românie câftândalui apanghiu, siguranţâ ş-libirâ urdinari.

    “Vârâ 40 di ñilli di fciori ucraineani anveațâ tora tu sculiili româneşțâ. Miliuni di toni di asistenţâ umanitarâ tricurâ tu Ucraina pritu ş-ditu Românie. România agiută, tutnâoarâ, Ucraina s-ţânâ unâ linie icunomicâ vitalâ, dândalui axii a ligâturlor a noasti uniți și s-agiutâ trițearea a vârâ 40 di miliuni di toni di yiptu – anvârliga di 70% ditu exporturli di yiptu ucrainean, pritu porturli româneşțâ di pi Dunâ ş-di pi Amarea Lai”, dzâsi nica prezidentul Iohannis.

    Iara tuti aesti gaireț „va s-ducâ ninti, câtu chiro va s-hibâ ananghi”, câțe România easti conştientâ di „rollu clleai” ți lu ari tu agiutorlu ti Ucraina ta s-azvingâ și s-aducâ irinea, „ta s-apruftuseascâ icunomic şi s-integreadzâ tu UE”, dzâsi liderlu di București.
    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Prezidentul american Joe Biden âlli hâristusi ali Românie ti borgea ți ș-u lo andicra di NATO tu aeșțâ 20 añi di anda agiumsi membrâ a Suțatâllei ş-ti rollu di lider tu reghiunea ali Amari Lai. „Astricut tuti aştiptărli”, dzâsi Biden, ți lu apruche, marțâ, la Casa Albâ, pi prezidentul Klaus Iohannis.

    Pritu temili ti cari sâ zburâ furâ ș-ațeali ti mutrearea ma ghini a suțatâllei strateghicâ bilateralâ, catastisea di pi partea ditu apiritâ ali NATO ş-ațea ditu Ucraina.
    „Nu pistipsescu s-aibâ parteneri NATO ți sâ-și loarâ unâ borgi ma vârtoasâ andicra di Suțata Evro-Atlanticâ cata cum feațirâ România şi Statili Uniti”, dzâsi prezidentul Biden tu dișcllidearea a andamusillei.
    „Ațea ți adrămu pânâ tora ș-ți va s-adrămu ș-di aoa ș-ninti deadun va s-angreacâ multu, nu maș ti Evropa, ama ti tutâ lumea. Adratu unu lucru ti anami! Agiutorlu ți-lli lu deaditu ali Ucrainâ easti salami, esti di simasie”, cundille liderlu di la Casa Albâ.
    El dzâsi nica că, tu aestâ oarâ, easti bâgat thimellu ti alanțâ 20 añi ți va s-yinâ ş-deadi asiguripseri că Statili Uniti ședu arada susto di România.
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis scoasi tu migdani, pritu alti lucri, că România nu maș că fu aprucheatâ tu NATO ş-că easti di 20 añi unâ pirifanâ membrâ a Suțatâllei, ama putu, tu idyiul chiro, s-lucreadzâ tu ți mutreaști ligâtura bilateralâ cu Statili Uniti, ți agiumsi tutu ma vârtoasâ.
    „Ti amârtii, tora, tema nai ma importanta easti s-aflămu unâ cali s-aduțemu diznău irinea tu Evropa. România da s-lucreadzâ câtu cama ghini ş-avemu rezultati ca baea buni, ama lipseaști s-aflămu călluri ta s-u anchidicămu Arusia s-amintâ polimlu cu Ucraina. Lipseaști s-himu unâ”, cundille Klaus Iohannis.

    Dupâ moabețli ditu Biroulu Ovalu, prezidentul român dzâsi că zburârâ ș-ti problema a ânvârtușamillei ali apărari antiaerienâ a Ucrainâllei.
    „Ș-prezidentul Biden adusi problema aesta tu moabeti ș-dzâșu că hiu dișcllisu ta sâ zburâmu ti ahtari lucru, ți va s-dzâcâ că lipseaști sâ zburăscu ș-mini, acasâ, tu CSAT, s-videmu cumu putem s-u scutemu-n capu luyuria: ți putemu s-dămu și, siyura, ți va nâ si da, câțe, dupâ minduearea a mea, ahtari lucru nu poati s-facâ, dirmi s-armânâ România fârâ apărari antiaerianâ. Mini pistipsescu că va s-aflămu unâ culai. Easti zborlu maș ti unu sistemu, easti unlu funcțional, ți va s-armânâ tu Românie, alanti suntu tu faze avansati di operaționalizari ș-di unu ahtari sistemu easti zborlu.”
    Prezidentul Biden hâristusi ș-că România fu nicuchira a tâbâbiiloru di așchirladz americañi.
    Autor: Eugen Coroianu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan