Radio România Internațional

Tag: Amazon

  • Comisia acceptă angajamentele Amazon de a nu mai utiliza datele vânzătorilor de pe piață

    Comisia acceptă angajamentele Amazon de a nu mai utiliza datele vânzătorilor de pe piață

    În urma a două investigații deschise în 2019 și 2020, Comisia Europeană a constatat, cu titlu preliminar, că Amazon deține o poziție dominantă pe piețele din Franța și Germania pentru furnizarea de servicii online către vânzători terți și că platforma se bazează pe datele care nu sunt publice ale comercianților pentru a-și calibra propriile decizii privind vânzarea cu amănuntul, ceea ce a denaturat concurența loială și a împiedicat-o pe cea efectivă. În ceea ce privește programele, Buy Box și Prime, executivul comunitar a concluzionat că acestea conduc la un tratament preferențial al activității de vânzare cu amănuntul a Amazon sau al vânzătorilor care utilizează serviciile de logistică și de livrare ale platformei. Buy Box de pe platforma Amazon afișează în mod vizibil oferta unui singur vânzător și permite achiziționarea rapidă a produselor printr-un clic direct pe butonul cumpără. Programul Prime le oferă clienților servicii premium contra unei taxe și le permite vânzătorilor independenți să vândă clienților Prime în anumite condiții.

    Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență în legătură cu ambele investigații, Amazon a propus ca angajamente: să nu utilizeze, pentru activitatea sa de vânzare cu amănuntul, date care nu sunt publice ale comercianților independenți de pe piața sa; să nu folosească datele în scopul vânzării de bunuri de marcă, precum și de produse care poartă marca proprie; să îmbunătățească prezentarea celei de a doua oferte concurente pentru Buy Box, conferindu-i o mai mare vizibilitate, și să includă un mecanism de verificare în cazul în care prezentarea nu atrage îndeajuns atenția consumatorilor; să sporească transparența și fluxurile timpurii de informații către vânzători și transportatori cu privire la drepturile lor nou dobândite și angajamentele asumate de Amazon, permițându-le, printre altele, vânzătorilor să aleagă din timp transportatori independenți; să stabilească mijloace prin care transportatorii independenți să își poată contacta în mod direct clienții Amazon, în conformitate cu normele de protecție a datelor, permițându-le să furnizeze servicii de livrare echivalente cu cele oferite de Amazon.

    Angajamentele vor deveni obligatorii din punct de vedere juridic pentru Amazon și vizează toate piețele actuale și viitoare ale platformei din Spațiul Economic European, cu excepția Italiei, care care i-a impus deja măsuri corective pentru propria piață.


  • Google, din nou în vizorul Bruxelles-ului

    Google, din nou în vizorul Bruxelles-ului

    Motorul de căutare Google este din nou în vizorul organismelor de reglementare a concurenţei din Uniunea Europeană urmează. Bruxelles-ul ca lansa o nouă prin lansarea investigaţie ce vizează practicile de publicitate digitală a companiei. Ancheta Comisiei Europene ar putea fi lansată până la finalul acestui an, conform surselor agenției Reuters, citată de Agrepres.



    Google a realizat venituri de 137 miliarde de dolari numai din publicitatea digitală pusă la dispoziție anul trecut. Mesajele publicitate din motorul de căutare, YouTube şi Gmail, au fost responsabile pentru cea mai mare parte din vânzările şi profiturile realizate de Google. Circa 16% din veniturile companiei au venit de pe urma Google network business, în cadrul căreia alte companii media utilizează tehnologia Google pentru a vinde publicitate pe site-urile lor web şi aplicaţiile lor, potrivit aceleiași surse.



    Conform unui chestionat trimis rivalilor Google şi terţelor părţi la începutul acestui an, chestionar consultat de Reuters, executivul comunitar i-a întrebat dacă advertiserii au primit reduceri atunci când utilizează intermediarii Google, care permit agenţiilor de publicitate sau agenţiilor media să cumpere publicitate de la mai multe surse.



    Amendă uriașă, primită în Franța



    Motorul de căutare Google, deținut de compania Alphabet, este deja obișnuită cu amenzile venite din Europa. În ultimii zece ani, Comisia Europeană a aplicat amenzi în valoare totală de 8,25 miliarde de euro deoarece Google a blocat rivalii în ceea ce priveşte cumpărăturile online şi publicitatea online. La începutul acestei luni, și Franța a amendat compania americană cu 220 milioane de euro în urma unei investigaţii care a arătat că Google a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa de publicitate online. Ca urmare, Alphabet a acceptat să facă schimbări la unele din serviciile sale de publicitate online extrem de folosite, în urma încheierii unui acord cu Autoritatea de Reglementare Antitrust din Franţa.



    Alexa, Siri, și Google Assistant fac obiectul unei noi anchete a Comisiei



    De altfel, și ceilalți giganți online se află în atenția autorităților de la Bruxelles. Creşterea puterii de piaţă a asistenţilor vocali Alexa (Amazon), Siri (Apple) şi Google Assistant (Alphabet) a dat naştere la îngrijorări cu privire la posibile practici anticoncurenţiale potrivit unui recent comunicat al Comisei Europene. Anunțul a fost făcut după publicarea rezultatelor anchetei sale sectoriale în materie de concurenţă pe pieţele produselor şi serviciilor legate de internetul obiectelor, mai informează Reuters. Cele trei companii dețin cei mai populari asistenţi vocali de pe dispozitivele din Europa.



    Atunci când am lansat această anchetă sectorială, ne gândeam că ar putea exista riscul apariţiei unor controlori ai fluxului de informaţii în acest sector. Eram îngrijoraţi că aceştia şi-ar putea utiliza influenţa pentru a prejudicia concurenţa, în detrimentul dezvoltării întreprinderilor şi al consumatorilor. Din primele rezultate publicate astăzi rezultă că mulţi actori din acest sector ne împărtăşesc preocupările. Această analiză va contribui la viitoarele noastre acţiuni în materie de asigurare a respectării normelor şi de reglementare; prin urmare, aşteptăm cu interes să primim în continuare feedback din partea tuturor părţilor interesate în lunile următoare”, a declarat comisarul pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.



  • UE a deschis o anchetă contra Facebook

    UE a deschis o anchetă contra Facebook

    Îngrijorările sunt legate de rata neobișnuit de mare a tranzacțiilor prin intermediul platformei de vânzări Facebook Marketplace, Comisia urmând să examineze modul în care serviciul este integrat în reţeaua de socializare pentru a stabili dacă este vorba de un avantaj anticoncurenţial.

    Comisia urmează să stabilească și dacă reţeaua de socializare a folosit date de la agenţiile de publicitate (există aproape 7 milioane de companii care îşi fac reclamă pe Facebook) pentru a le face apoi concurenţă în mod direct.
    Vicepreşedinta Comisiei Europene, însărcinată cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, spune că ancheta vrea să afle dacă aceste date oferă reţelei Facebook un avantaj concurenţial incorect, mai ales în sectorul anunţurilor online.

    În urmă cu doi ani, Bruxelles-ul a lansat o investigație generală axată pe datele colectate de compania americană și platforma Marketplace. Facebook a pus inițial la dispoziția autorităților europene nu mai puțin de 315 mii de documente, echivalentul a 1,7 milioane de pagini. Anul trecut însă, Facebook a acționat în judecată Comisia Europeană, reclamând că i-ar fi cerute informații excesive, dincolo de ce ar fi necesar.

    De data aceasta, o investigație similară cu cea a executivului comunitar are loc și în Marea Britanie. Autoritatea pentru concurenţă de la Londra a anunţat că a început propria sa anchetă pentru a stabili dacă Facebook abuzează de poziţia sa dominantă prin colectarea şi utilizarea de date.

    La rândul lor, oficiali din cadrul Facebook au dat asigurări că vor coopera deplin pentru a demonstra că investigațiile nu au justificare. Potrivit rețelei de socializare, serviciul marketplace oferă utilizatorilor mai multe opțiuni și funcționează într-un domeniu foarte competitiv, în care sunt mulți jucător mari.

    Mai trebuie spus că și alți giganţi americani din domeniul tehnologiei au intrat de-a lungul timpului în vizorul Comisiei Europene. Google, cel mai mare motor de căutare online din lume, a primit în ultimii trei ani amenzi de peste 8 miliarde de euro pentru că şi-a blocat rivalii în achiziţiile pe internet sau în publicitatea online.

    Iar compania Amazon este acuzată că a distorsionat concurența pe piețele de comerț online.

    Apple, la rândul său, se află sub investigație pentru competiţie neloială pe piața de streaming de muzică, deoarece a abuzat de poziția sa dominantă.


  • UE acuză Amazon de practici anticoncurenţiale

    UE acuză Amazon de practici anticoncurenţiale

    Comisarul european pentru Concurenţă Margrethe Vestager a lansat acuzaţii de neîncredere împotriva companiei Amazon, pentru practicile sale de vânzare online cu amănuntul. Îngrijorările Uniunii Europene se concentrează asupra faptului că Amazon îşi foloseşte site-ul Internet nu doar pentru a-şi vinde propriile produse, ci şi ca pe o piaţă pentru alţi vânzători, mulţi dintre ei având afaceri mici.

    Într-un comunicat dat publicităţii zilele trecute, Comisia Europeană îşi exprimă nemulţumirea, deoarece – cităm în mod sistematic, Amazon a utilizat datele comercianţilor independenţi care utilizează platforma sa în beneficiul propriilor sale afaceri de retail, care concurează în direct cu cele ale altor comercianţi. Mai mult, Uniunea Europeană consideră că firma foloseşte datele pe care le strânge despre vânzări către terţe părţi, pentru a-şi face propriile produse mai competitive.

    Executivul de la Bruxelles a lansat o a doua anchetă pentru practici anticoncurenţiale care vizează platforma Amazon, pe fondul suspiciunilor că aceasta acordă un tratament preferenţial ofertelor proprii sau ale comercianţilor care utilizează serviciile sale de logistică şi de livrări. Potrivit Executivului comunitar, Amazon joacă un dublu rol: pe de o parte oferă o piaţă unde comercianţii independenţi pot să îşi vândă produsele direct către consumatori, iar pe de altă parte, vinde produse în calitate de comerciant pe aceeaşi piaţă, în concurenţă cu ceilalţi comercianţi.

    Trebuie să ne asigurăm că platformele duale cu o putere de piaţă, cum este Amazon, nu distorsionează competiţia. Datele cu privire la activitatea altor comercianţi nu ar trebui utilizate în beneficiul Amazon atunci când acesta acţionează drept concurent pentru acei comercianţi – a insistat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.

    De cealaltă parte, gigantul american al comerţului online îşi exprimă dezacordul faţă de acuzaţiile Comisiei şi insistă că nici o altă companie nu are mai multă grijă de afacerile mici. Criticile Bruxelles-ului vin într-un context în care pandemia de COVID-19 a stimulat vânzările online, fapt care a amplificat rolul jucat de Amazon în economia mondială.


  • UE trebuie să își modernizeze normele în domeniul concurenţei

    UE trebuie să își modernizeze normele în domeniul concurenţei

    Trebuie spus înainte de toate că în ultima vreme legislaţia europeană din domeniul concurenţei este tot mai criticată pentru că nu a reuşit să ţină pasul cu vremurile. Actualele norme datează din anul 1997, dar între timp au apărut tot mai multe afaceri care se dezvoltă la nivel global grație noilor tehnologii.

    De altfel sunt tot mai multe cazurile în care organismele de reglementare din statele membre trebuie să examineze fuziuni şi practici anticoncurenţiale care implică companii din domeniul online cu filiale peste tot în lume.

    Digitalizarea este peste tot. Va defini modul în care vor arăta în viitor piețele, locurile noastre de muncă, interacțiunile sociale și chiar sistemul nostru democratic, spunea încă de la începutul anului Margrethe Vestager. Și tot ea ținea să adauge atunci: Nici măcar politica din domeniul competiției nu are răspuns la toate întrebările în momentul de față.



    O remarcă care poate contrasta cu amenzile record date în primul mandat de comisar pentru concurență unor giganți precum Apple, Amazon, Microsoft sau Google.

    A venit însă timpul pentru actualizarea regulilor, iar revizuirea va viza, între altele, amploarea geografică a pieţelor. De exemplu, producătorii de trenuri, Siemens din Germania şi Alstom din Franța, a căror tentativă de fuziune a fost blocată în februarie chiar de Margrethe Vestager, au susţinut că organismele de reglementare ar fi trebuit să ţină mai mult cont de ponderea rivalilor chinezi pe piaţa mondială.

    Acum, Margrethe Vestager, aflată la începutul celui de-al doilea mandat de comisar pentru concurență, dă asigurări că existența unor companii străine puternice care ar putea pune obstacole firmelor europene va fi luată în considerare atunci când va fi analizat proiectul unei fuziuni.

    De asemenea ar urma să se modifice şi modul în care sunt definite pieţele în era digitală. De ce este important acest lucru? Modul în care organismele de reglementare definesc pieţele poate ajuta la măsurarea puterii unei companii de a stabili preţurile sau de a-şi înlătura rivalii.

    Pentru a schimba legislația comunitară din domeniul concurenței este nevoie de acordul tuturor statelor membre ale Uniunii. Ar trebui, de asemenea, să își dea consimțământul și Parlamentului European.

  • August 28, 2019

    August 28, 2019

    UK The President of Romania Klaus Iohannis had a telephone conversation with the British Prime Minister Boris Johnson, at the request of the latter, the Romanian Presidency announced. The 2 officials mainly discussed the relations between Romania and the UK, and aspects related to Britains withdrawal from the EU. With respect to Brexit, the Romanian President emphasised that an orderly exit is in the interest of both the UK, and the European bloc. Iohannis also told PM Boris Johnson that Bucharests top priority is to protect the rights of the Romanian citizens living in Britain. PM Boris Johnson assured the President of Romania that protecting the rights of the Romanians in the UK after Brexit was very important to London, and the British authorities would keep this goal in mind.




    LAW Romanias Ombudsperson Renate Weber challenged the new Administrative Code at the Constitutional Court. She put forth 3 reasons for the action: the emergency order endorsing the Code comes against the rules on delegated legislation, against constitutional requirements on the powers of MPs, and affects the regime of fundamental public institutions. The Administrative Code has been introduced through a government emergency order, which triggered criticism from the Opposition and civil society.




    PARLIAMENT The Chamber of Deputies, convening in special session at the request of the Opposition, Wednesday dismissed a bill on amnesty and pardons for certain offences. The document, initiated in 2017 by former justice minister Florin Iordache, from the Social Democratic Party, was passed by Senate that same year, and provides pardons for prison sentences of up to 5 years. The agenda of the Chamber of Deputies also includes a bill on repealing the Law on compensatory appeals and a bill endorsing Government Emergency Order no 114, which introduces fiscal and budgetary measures and measures concerning public investments.




    OIL Romania is among the EU countries that rely the least on oil imports, with net imports accounting for 61% of the national consumption, according to data for the year 2017 made public by Eurostat. Smaller dependency rates are reported for the UK (35%) and Denmark (negative 4%). At the opposite pole, the EU member states with the highest oil import dependency rates are Estonia (115%), Malta (104%), Slovenia (103%) and Bulgaria (102%).




    WILDFIRE Wildfires continue to ravage the Amazon rainforest in Brazil, in spite of the authorities sending the army to fight the flames with planes and ground troops. Apart from the air forces, scores of fire-fighting units have been mobilised to contain the fire. So far 7 Brazilian states have resorted to the Army, including to the 43,000 troops stationed in Amazonia, but the number of troops deployed for this operation and their intervention methods remain unclear, France Presse reports. According to governmental sources the number of wildfires in the Amazon rainforest went up 83% this year, destroying vast parts of an eco-system that is vital to combating global climate change.




    TENNIS Three Romanian players have qualified into the second round of the US Open, the last Grand Slam tournament of the year. Simona Halep, number 4 in the world, defeated the American Nicole Gibbs, 6-3, 2-6, 6-2. Sorana Cîrstea beat the Czech Katerina Siniakova, 7-5, 6-2, and Ana Bogdan won against Britains Harriet Dart, 6-3, 6-1. The only Romanian in the mens competition, Marius Copil, also moved into the US Open second round, for the first time in his career, after defeating Ugo Humbert of France, in a match that lasted more than 4 hours.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • McDonald’s nu a încălcat legislaţia UE în cazul avantajelor fiscale obţinute în Luxemburg

    McDonald’s nu a încălcat legislaţia UE în cazul avantajelor fiscale obţinute în Luxemburg

    Avantajele fiscale de care a beneficiat compania americană McDonald’s în Luxemburg nu reprezintă încălcări ale legii, a stabilit recent Comisia Europeană.

    Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru Concurență, Margrethe Vestager, și pune capăt unei investigaţii masive începute de autoritățile de reglementare de la Bruxelles împotriva celui mai mare lanţ de restaurante de tip fast-food din lume.

    Cercetarea a pornit după ce s-a aflat că McDonald’s nu a plătit în Luxemburg, acolo unde era înregistrată pentru reprezentanțele de pe continent, nici un impozit pe profit deși plusul a fost de 250 milioane de euro în 2013. Profiturile provin din redevențele plătite de cei care au cumpărat franciza și care exploatează restaurante în Europa, Ucraina și Rusia pentru dreptul de a utiliza marca și serviciile asociate.

    De ce nu a fost aplicată, cu toate acestea, nici o amendă, explică Margrethe Vestager, comisarul european pentru Concurență: Regulile europene în materie de ajutor de stat împiedică statele membre să acorde preferențial anumite avantaje doar unor companii. Și când vorbim de avantaje ne referim și la beneficii ilegale în materie de taxe. Cu toate acestea, ancheta noastră a ajuns la concluzia că neimpozitarea unor profituri ale McDonald’s în Luxemburg nu reprezintă un ajutor de stat ilegal şi este în linie cu reglementările fiscale naţionale şi cu Tratatul privind evitarea dublei impuneri dintre Luxemburg şi Statele Unite. Nu este, așadar, un tratament preferențial acordat de Luxemburg, țară care nu a încălcat regulile comunitare în materie de ajutor de stat.

    Oficialul european ține totuși să puncteze un aspect: Realitatea este că McDonald’s nu a plătit nici o taxă pentru profiturile sale și acest lucru nu este echitabil din punct de vedere fiscal.De aceea salut faptul că Luxemburg ia o serie de măsuri legislative pentru a remedia deficiențele scoase la iveală de această afacere, astfel încât să nu se repete în viitor.


    Comisia Europeană nu este la prima investigație privind avantajele fiscale acordate multinaţionalelor de către statele membreale Uniunii.

    Un caz de răsunet a fost cel al companiei Apple, executivul comunitar a ajuns în urmă cu doi ani la concluzia că Irlanda le-acordat americanilor avantaje fiscale nejustificate de peste 13 miliarde de euro, reprezentând impozite neplătite între anii 2003 și 2014. Apple a contestat în instanță decizia, însă în cele din urmă a plătit luna aceasta Irlandei peste 14miliarde de euro. 1,2 miliarde euro au fost dobânzi.

    În cazul Amazon, Comisia Europeană a contestat înțelegerea fiscală pe care compania, tot americană, a făcut-o cu fiscul din Luxemburg începând cu anul 2003. Amenda a fost stabilită în octombrie anul trecut la 250 milioane de euro.

    Comisia a cerut în 2015 companiei americane Starbucks să plătească retroactiv în Olanda impozite în valoare de 30 de milioane de euro.


  • Acord de retragere rapidă a produselor periculoase

    Acord de retragere rapidă a produselor periculoase

    Patru mari companii din domeniul comerţului online – Alibaba, Amazon, eBay şi Rakuten – au semnat în prezenţa comisarului european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, un acord prin care se angajează să asigure cetăţenilor Uniunii Europene produse de calitate. Companiile amintite şi-au luat angajamentul că vor comunica cu rapiditate către autorităţilele în domeniu problemele identificate la produse periculoase şi vor împiedica reapariţia acestora pe Internet. Comisarul european Vera Jourova declara:



    “Noi toţi vrem ca produsele vândute online să fie sigure, ca cei care achiziţionează prin acest sistem să fie în siguranţă. De aceea, s-a semnat acest prim angajament privind siguranța produselor pe platforme online. Intrarea companiilor pe online a schimbat modul în care consumatorii fac cumpărături. În 2016, una din cinci achiziţii a fost făcută online. Acest sistem aduce avantaje enorme — consumatorii au o gamă mai largă de produse, la preţuri mai mici. La fel ca şi în cazul vănzărilor fizice, trebuie să ne asigurăm că şi cumpărăturile online sunt sigure.”



    Statisticile arată că peste 2200 de atenţionări care au dus la retragerea de pe piaţă a produselor care nu respectau standardele de siguranţă ale Uniunii Europene au fost emise anul trecut. Potrivit acordului semnat, în urma unui dialog facilitat de Comisia Europeană, Alibaba, Amazon, eBay şi Rakuten s-au angajat să răspundă la notificările privind produsele periculoase primite din partea autorităţilor statelor membre în termen de două zile lucrătoare şi la cele transmise de clienţi în termen de cinci zile lucrătoare.



    De asemenea, firmele vor consulta informaţiile privind produsele rechemate/periculoase disponibile în sistemul de alertă rapidă al UE pentru produsele nealimentare periculoase, precum şi din alte surse şi vor lua măsurile necesare în ceea ce priveşte produsele respective, atunci când acestea pot fi identificate. Vor fi create puncte unice de contact specifice destinate autorităţilor din statele membre ale UE pentru notificările cu privire la produsele periculoase şi pentru facilitarea comunicării pe probleme de siguranţă a produselor. De asemenea, vor fi luate măsuri menite să prevină reapariţia listelor de produse periculoase deja retrase. La fiecare şase luni, pieţele online şi Comisia Europeană vor evalua progresele înregistrate cu privire la aceste angajamente, prin publicarea unui raport.



  • Cumpărături online mai sigure pentru cetățenii UE

    Cumpărături online mai sigure pentru cetățenii UE


    Comisia Europeană a semnat un acord cu patru giganți ai comerțului online. Documentul semnat de companiile Alibaba, cea care deține platforma AliExpress, Amazon, eBay și Rakuten — Franța, prevede retragerea mai rapidă a produselor periculoase vândute prin intermediul lor. Acordul include angajamentul celor patru companii să preia notificările pe subiect primite din partea autorităților statelor membre în termen de 2 zile lucrătoare, dar și cele transmise de clienți în termen de 5 zile lucrătoare, informează site-ul Comisiei Europene.



    Consumatorii trebuie să beneficieze de aceleași condiții de siguranță ca la cumpărăturile din magazin



    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, explică importanța semnării acestui acord pentru consumatorii din blocul comunitar: În UE, din ce în ce mai mulți cetățeni fac cumpărături on-line. Comerțul electronic a deschis noi posibilități pentru consumatori, oferindu-le o gamă mai largă de produse, la prețuri mai mici. Atunci când cumpără pe internet, consumatorii ar trebui să beneficieze de aceleași condiții de siguranță ca atunci când cumpără de la un magazin. Salut încheierea acestui acord privind siguranța produselor, deoarece va îmbunătăți și mai mult siguranța consumatorilor. Fac apel, de asemenea, și la alte piețe on-line să se alăture acestei inițiative, astfel încât internetul să devină un loc mai sigur pentru consumatorii din UE.”



    Vânzătorii, obligați să respecte legislația UE


    Pe lângă termenul de preluare a notificărilor, documentul mai prevede ca cei patru giganți ai comerțului online să le ofere clienților proceduri clare privind notificarea listelor cu produse nesigure, să consulte informațiile privind produsele rechemate/periculoase disponibile în sistemul de alertă rapidă al UE pentru produsele nealimentare periculoase, precum și din alte surse și să ia măsurile ce se impugn.



    De asemenea, companiile trebuie să creeze puncte unice de contact specifice, destinate autorităților din statele membre UE și să ia măsuri menite să prevină reapariția listelor de produse periculoase deja retrase.


    Cei care vând prin intermediul celor patru platforme vor primi instrucțiuni cu privire la conformitatea cu legislația UE privind siguranța produselor, iar companiile ce au semnat documentul îi va obliga să respecte legea și să le pună la dispoziție informații privind lista cu legislația UE în domeniul siguranței produselor.



    Numărul cumpărăturilor online din România, în creștere


    România ocupă pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de utilizatori ai internetului care cumpără produse și servicii online, dar procentul este în creștere conform datelor Eurostat. Astfel, 23% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani care utiliziează internetul au făcut cumpărături online anul trecut, cu cinci procente mai mult față de 2016.

  • Comisia Europeană a lansat o anchetă împotriva grupului suedez IKEA

    Comisia Europeană a lansat o anchetă împotriva grupului suedez IKEA

    Comisia Europeană a deschis
    o investigaţie amănunţită asupra grupului suedez IKEA, cel mai mare
    distribuitor mondial de mobilă, pe care îl bănuieşte că a beneficiat de
    avantaje fiscale incorecte din partea Olandei. În vizorul Executivului european se află Inter IKEA,
    societatea care exploatează activitatea de franciză a grupului. Aceasta este una dintre cele
    mai importante investigații lansate până acum de Bruxelles împotriva unei
    multinaționale suspectate de optimizări fiscale.

    Purtătorul de cuvânt al CE,
    Lucia Caudet a precizat: Uniunea Europeană a deschis o investigaţie
    amănunţită în privinţa avantajelor fiscale de care ar fi beneficiat în Olanda
    Inter Ikea, unul din cele două grupuri care gestionează afacerea Ikea. Ne
    exprimăm îngrijorarea că, în baza a două decizii fiscale luate de autorităţile
    olandeze în 2006 şi 2011, taxele plătite de grupul amintit ar fi fost reduse
    semnificativ, ceea ce i-ar oferit acestuia un avantaj necuvenit faţă de alte
    companii, care se supun aceloraşi reguli de impozitare olandeze, încălcându-se
    astfel prevederile UE referitoare la ajutoarele de stat.

    Executivul comunitar
    aminteşte că, la începutul anilor `80, IKEA şi-a schimbat
    modelul de business într-un model de franciză. În urma modificării, Inter IKEA nu deţine magazinele IKEA, ci toate magazinele grupului din întreaga lume plătesc o taxă de
    franciză de 3% din cifra lor de afaceri către Inter IKEA, o subsidiară a
    Inter IKEA Group cu sediul în Olanda. Investigaţia CE apare în urma unui
    raport prezentat de Partidul Verzilor în luna februarie 2016, în care aceştia
    au denunţat strategia de optimizare fiscală a gigantului suedez. Potrivit
    acestui document, acordurile financiare convenite de retailerul de mobilă cu
    autorităţile olandeze ar fi permis evitarea plății unor taxe de aproape un
    miliard de euro în perioada 2009-2014, scrie
    cotidianul Financial Times.

    Oficialii europeni vor efectua aşadar o
    investigaţie pentru a determina dacă acordul fiscal din Olanda încalcă
    reglementările europene, înainte de a estima ce economii fiscale a obţinut
    compania suedeză. Aceasta a dat asigurări că va coopera cu autorităţile de
    la Bruxelles în privinţa acordurilor fiscale convenite cu autorităţile olandeze. Începând
    din 2013, Comisia Europeană a analizat peste 1.000 de acorduri fiscale
    încheiate între statele membre şi companiile multinaţionale. În cele cinci
    investigaţii finalizate până acum, CE a cerut unui număr de patru state membre
    (Luxemburg, Olanda,
    Belgia şi Irlanda) să recupereze mai
    multe miliarde de euro de la aproape 40 de companii, printre care Starbucks (Olanda), Apple (Irlanda), Amazon
    şi Fiat (Luxemburg).