Românii sunt codașii Europei la reciclare. Cum Uniunea Europeană le-a cerut tuturor statelor membre să atingă o rată de 55% până în 2025, în speranța de a fi îndreptată măcar parțial situația, în România a fost lansat, spre finele anului trecut, Sistemul de Garanție-Returnare – SGR – cel mai mare proiect național de economie circulară din acest moment.
„Rotițele” mecanismului sunt cei 19 milioane de români: orice cetățean plătește o garanție de 50 de bani (circa 10 eurocenți) când cumpără o băutură în ambalaj de până la 3 litri din sticlă, plastic sau metal. După golirea ambalajului marcat cu sigla SGR, acesta poate fi dus la orice punct de returnare pus la dispoziție de comercianți. În schimbul ambalajului gol, consumatorul primește înapoi valoarea garanției plătite inițial fie cash, fie sub formă de voucher. Ambiția autorităților este retragerea de pe piață, în fiecare an, a aproximativ 7 miliarde de astfel de ambalaje care, după numărare, sortare și compactare, să fie vândute reciclatorilor.
Administrat de RetuRo, Sistemul de Garanție-Returnare este considerat, deci, una din pârghiile importante pentru atingerea țintelor de colectare și reciclare impuse de Uniunea Europeană. Implementarea lui ar urma să aibă un rol benefic semnificativ și asupra comportamentului de reciclare al românilor, nu tocmai disciplinați la acest capitol. Despre alte beneficii ale SGR vorbește Mihaela Frăsineanu, consilier de Stat în cadrul Cancelariei primului ministru:
„Hora este un dans tradițional moldovenesc, dar este și un simbol al cercului, un simbol care se regăsește și pe sigla RetuRo și haideți să-l ducem puțin mai departe! Este simbolul celui mai mare proiect de economie circulară din România! Este simbolul unui proiect din care fac parte peste 19 milioane de oameni și este simbolul responsabilității față de mediu, în primul rând. Dacă ne gândim doar la faptul că facem România mai curată și tot este un pas extrem de important înainte ! Dar dincolo de asta, sunt lucruri pe care nu le vedem de prima dată. Nu vedem că vorbim despre o eficiență a resurselor, nu vedem că vorbim despre o reducere a amprentei de carbon. Nu vedem că vorbim și despre o eficiență a resurselor umane. Nu vedem că vorbim și despre resursele financiare care sunt implicate și despre responsabilitatea financiară. Vorbim despre o responsabilitate socială și vorbim și despre o responsabilitate economică. ”
Pe 13 mai, RetuRO a deschis lângă București, la Otopeni, al patrulea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor cu garanție, după cele din județele Cluj, Brașov și Timiș. Cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați și dotat cu echipamente avansate, noul centru are o capacitate anuală de numărare a aproximativ 900 de milioane de ambalaje și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de două ori mai mare – 1,8 miliarde de ambalaje.
“Sistemul de Garanție-Returnare este într-o dinamică permanentă, românii returnează din ce în ce mai multe ambalaje, iar evoluția pe care o înregistrăm de la un moment la altul reflectă tot mai multă implicare din partea consumatorilor. În următoarele trei luni, planificăm deschiderea și a altor centre de numărare și sortare în județele Dolj, Bacău și Prahova.” – spune Gemma Webb, CEO și Președintă a Directoratului RetuRO.
Iar Alice Nichita, din partea Asociației producătorilor de băuturi răcoritoare pentru sustenabilitate, adaugă: „Sunt foarte puține Sisteme de Garanție-Returnare existente deja care au inaugurat al 4-lea centru, iar noi l-am inaugurat în mai puțin de șase luni de la startul Sistemului. Nu cred că există vreun alt Sistem care să aibă 10 centre de colectare și sortare cum își propune RetuRo în primul an de funcționare. Este un proiect atât de ambițios și un proiect care are toate șansele să-și dovedească reușita. Au fost mulți pași, într-adevăr, pentru că astfel de proiecte nu sunt sprinturi și nici teste, sunt lucruri pe care trebuie să le construiești eficient încă din prima zi și să nu renunți la niște principii și aceste principii vrem să le vedem implementate și aceste principii vrem să vedem că dau roade. Și vă mărturisesc cu mândrie că, în momentul în care primim solicitări din partea colegilor din alte țări, mai ales din vestul Europei, să învețe de la noi, să vină aici într-o vizită de lucru, să vadă care sunt pașii și lecțiile pe care noi le-am învățat pe parcursul acestui proiect, acest lucru ne face foarte mândri și ne onorează.”
Republica Moldova este unul din statele interesate să preia această bună practică românească. Sergiu Lazarenco, ministrul Mediului de la Chișinău: „Ne propunem ca, până în 2027, Sistemul de Garanție-Returnare să funcționeze și în Republica Moldova. Suntem conștienți că implementarea acestui Sistem implică provocări și responsabilități considerabile, dar este cert că, implementând acest Sistem, cetățenii vor deveni mai responsabili, mediul va deveni mai curat, vom dezvolta economia circulară, vom crea noi oportunități de dezvoltare economică și, cel mai important, vom crea și noi locuri de muncă. Mă bucur mult să văd că cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt din ce în ce mai conștienți și preocupați de problemele mediului înconjurător. Acest lucru ne determină să continuăm mai hotărâți, să ne asumăm politici și acțiuni complicate, dar atât de necesare mediului înconjurător. Nu mai putem amâna implementarea reformelor de mediu. Investind în proiecte de mediu, investim în viitorul zilei de mâine!”
Pentru moment, în România, nu toți comercianții s-au înscris în Sistemul de Garanție-Returnare sau unii din cei înscriși vor să iasă, deja, din „hora reciclării”, reclamând o tranziție greoaie. Câteodată, aparatele de reciclare amplasate în incinta spațiilor comerciale nu funcționează, sunt pline sau nu citesc codurile de bare ale ambalajelor ce trebuie returnate. Magazinele mici de cartier nu au spații adecvate pentru depozitarea PET-urilor, dozelor sau sticlelor goale în așteptarea mașinilor care să le preia. În ceea ce-i privește pe clienți, unii sunt nemulțumiți că nu pot folosi voucherele primite în orice magazin, ci doar în cel unde au reciclat. Dar, în ciuda sincopelor inerente oricărui început, SGR a crescut constant de la debutul său, în noiembrie 2023. Numai în aprilie au fost colectate 160 de milioane de ambalaje, iar ambiția autorităților este ca, într-o singură lună, să fie depășită bariera de 200 de milioane. Aceasta înseamnă, cu concursul celor 19 milioane de români, tot atâtea ambalaje de băuturi în minus la gropile de gunoi, în albiile râurilor sau în păduri.
