Radio România Internațional

Tag: ambalaje din plastic

  • Reciclarea deșeurilor de plastic în UE

    Reciclarea deșeurilor de plastic în UE

    41% din deșeurile de ambalajele din plastic au fost reciclate în Uniunea Europeană, în 2019, potrivit datelor publicate de Eurostat. Fiecare locuitor al Uniunii Europene a generat 34,4 kilograme de deşeuri de ambalaje din plastic (PET) în urmă cu doi ani, dintre care 14,1 kilograme au fost reciclate, mai arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică.



    Lituania, campioană la reciclarea PET-urilor



    Nouă din cele 27 de state membre UE au avut o rată de reciclare a ambalajelor PET-ului de peste 50%.În fruntea acestui pluton se situează Lituania cu 70% rată reciclare în 2019, urmată de Cehia cu 61% și Bulgaria cu 59%, datele pentru țara vecină fiind cele pentru anul 2018. Olanda a reciclat 57% din deșeurile de plastic generat, Suedia şi Slovacia au avut fiecare o rată de 53%, Spania (52%), Cipru (51%) şi Slovenia (50%).



    La polul opus, se află șase state care au reciclat mai puţin de o treime din deşeurile de ambalaje din plastic în 2019. Malta a avut cea mai mică rată din UE, respectiv 11%, potrivit datelor pentru 2018, iar în fața sa se situează Franţa (27%), Irlanda (28%), Austria (31%), Polonia (32%) şi Ungaria (33%).

    Rata reciclării ambalajelor din plastic în UE (Sursa: Eurostat)

    reciclare-plastic-2019-eurostat.jpg



    România, rată de reciclare peste media Uniunii Europene



    Și în cazul României, Eurostat a avut la dispoziție datele valabile pentru anul 2018 când 43% din deşeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate. Datele sunt confirmate și de președintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM), Alin Vişan care a declarat pentru agenția Agerpres:


    “Dacă ne uităm pe datele ultimilor ani, performanţa României în colectarea plasticului este undeva la 45%, peste media Uniunii Europene, care ar fi la 40 şi ceva la sută, şi peste rezultatele unor state ca Franţa, Austria sau Ungaria care sunt doar pe la 30%. România a luat o măsură foarte bună acum mai mulţi ani, a instituit o ţintă de colectare a PET-ului de aproape 50%, diferită de ţinta de colectare din Europa, de 22,5%. Deci, nu ar fi corect să penalizăm o industrie care până acum şi-a îndeplinit obligaţiile, care are în vedere construirea unui sistem nou şi foarte scump, cum este Sistemul de Garanţie-Returnare.



    Eurostat mai precizează că în perioada 2009-2019, cantitatea de deşeuri de ambalaje per locuitor generată în UE a crescut cu 24% (6,7 kg), iar cantitatea de deșeuri reciclate a crescut cu 50% (4,7 kg). Chiar dacă există o îmbunătățire semnificativă a reciclării, cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic care nu a fost reciclată a urcat cu două kilograme per locuitor în aceeași perioadă , din cauza volumului mai mare de deşeurilor generate.

  • UE, în război cu plasticul

    UE, în război cu plasticul

    Uniunea
    Europeana declara război ambalajelor din plastic, ca parte a unui plan mai
    amplu de curățare a mediului european, încercând să se asigure că orice astfel
    de ambalaj va fi reutilizabil sau reciclabil până în 2030. Nicolae Ștefănuță,
    europarlamentar al României, din partea USR Plus.

    Sunt convins că
    oamenii știu deja la nivel intuitiv: plasticul ne inundă. Plasticul e produs în
    Europa de două ori mai mult decât în 1964. Practic, în 50 de ani, ne-am umplut
    de plastic. Plasticul este peste tot, în orice fel de produs, în orice materie
    comercializată și o bună parte din acest plastic nu e reciclată și ajunge în
    râurile, în oceanele, în mările, în pădurile noastre. Prin urmare, avem nevoie
    de o strategie. UE a venit cu o directivă pentru limitarea plasticului de unică
    folosință în 2018 ca parte a acestei strategii, fiindcă poluăm, iar plasticul
    nu se descompune. Rămâne în natură mult timp.


    Această directivă
    trebuie implementată la nivel național și ea prevede mai multe categorii de
    produse pentru care obligațiile sunt diferite, spune europarlamentarul Nicolae
    Ștefănuță: Există, de exemplu, o categorie de produse la
    care directiva se poate implementa ușor:
    bețigașele de urechi, paie, tacâmurile, farfuriile de plastic. Acestea
    trebuie scoase de pe piață până la finalul anului 2021. O altă categorie este
    cea pentru care avem puține alternative disponibile: ambalaje și pachete pentru
    produse din supermarket sau pahare pentru băuturi. Astfel, statele membre,
    inclusiv România, trebuie să aibă un obiectiv ambițios în privința reducerii
    până în 2026. O a treia categorie ar fi produsele care sunt deja acoperite de o
    legislație europeană, cum sunt ambalajele cu o capacitate de până la trei
    litri, unde obligația e de o reducere cu 50% până în 2025. În fine, mai există
    obligația pentru sticlele de plastic și pentru așa-numitele PET-uri. Trebuie să
    reducem plasticul din ele, să folosim material reciclabil, iar capacele și
    dopurile să fie atașate de recipient, fiindcă acestea se pierd și, astfel,
    crește masa de plastic din natură. Cumva, în funcție de specificitatea produsului
    există obligații diferite.



    Din păcate, România
    se situează la o margine inferioară: În toată Europa, 30% din deșeurile de
    plastic sunt reciclate și colectate, 25 de milioane de tone de deșeuri din
    plastic. Însă România e mult mai jos la nivelul colectării. Este sub 10%.
    Suntem mult în urma statelor membre. Pentru mine, ca europarlamentar e o mare
    prioritate sistemul de colectare. În România, nu e coerent. Fiecare oraș face
    ce poate. Oamenii, pe bună dreptate, spun: Eu aș recicla, dar nu am unde
    trimite deșeurile. Una dintre propunerile la care lucrez e ca fondurile de
    coeziune să poată fi utilizate pentru o mai bună folosire a acestor bani în
    vederea reciclării. Nu vreau să se creeze impresia că Uniunea Europeană ne
    obligă la tot felul de noi reglementări și la restrângeri ale modului nostru de
    viață, dar cred că o simțim și noi. În fiecare primăvară, după ce trece iarna,
    vedem la marginea pădurilor și a râurilor nenumărate deșeuri de plastic și ne
    dăm seama că ne omorâm singuri natura. Este bunul cel mai de preț al României.
    Trebuie să ne corectăm cu toții și prin comportamentul de consumator, dar și
    prin ajutorul financiar al UE, fiindcă singuri nu ne descurcăm.


    În Europa, recuperarea
    energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deșeurile din plastic,
    urmată de depozitarea la gropile de gunoi. Ratele reciclării variază foarte
    mult în funcție de țară.