Spania susține aderarea României la Spațiul Schengen – declară ambasadorul acestei țări la București, José Antonio Hernández Pérez-Solórzano. La conferinţa de presă de la Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, care a marcat preluarea, pentru a doua jumătate a anului, a preşedinţiei Consiliului UE de către Spania, acesta a afirmat că subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen va fi pus pe agenda Consiliului JAI cel mai probabil în această toamnă. Este o prioritate e preşedinţiei noastre să includem România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen” — a adăugat oficialul. La rândul său, ministrul de Externe, Luminița Odobescu, a apreciat că Spaţiul Schengen va fi mai puternic atunci când România va fi membru cu drepturi depline. Ea a mai spus că Bucureștiul lucrează strâns cu toţi partenerii pentru a ajunge la o decizie pozitivă pentru aderarea la spațiul de liberă circulație, care să reflecte contribuţia solidă pe care ţara o aduce la protecţia frontierei externe a Uniunii. Si Comisia Europeană susţine că Bucurestiul este pregătit de mai mulți ani să adere la spaţiul Schengen și îndeplinește toate condițiile, iar Parlamentul European dă un semnal clar de susţinere. Eurodeputații consideră că decizia lăsării României şi Bulgariei în afara spaţiului de liberă circulație este discriminatorie, atât pentru locuitorii din cele două ţări, cât şi pentru diaspora.
Ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, l-a primit luni, pentru o întrevedere protocolară, pe Mounir Ben Rjiba, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, al Migraţiei şi Tunisienilor din Străinătate al Tunisiei, aflat în vizită de lucru în România. În cadrul discuţiilor, cei doi oficiali au reconfirmat dorinţa de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale româno-tunisiene în toate domeniile de interes comun. Au salutat, în context, organizarea, la Bucureşti, a unei noi runde de consultări politice pe linia ministerelor de externe din cele două ţări, la nivel de secretar de stat. Luminiţa Odobescu a evocat relaţiile tradiţionale dintre cele două ţări şi a subliniat sprijinul constant pe care România îl acordă pentru consolidarea relaţiilor Tunisiei cu Uniunea Europeană. Totodată, ministrul a amintit celebrarea, în 2023, a 60 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Dialogul politic între cele două ţări are loc la toate nivelurile, ultima vizită la nivel de ministru de externe având loc în anul 2018.
În perioada 7-9 iulie 2023, Accademia di Romania din Roma împreună cu Ambasada României în Italia, precum și cu centre culturale din cele două țări, organizează Zilele Filmului Românesc 2023 la Casa del Cinema din Roma. Ceremonia de deschidere a evenimentului va avea loc vineri. Cu această ocazie, criticul și istoricul de film Prof. univ. dr. Manuela Cernat va vorbi despre Vedete italiene pe ecranele românești și vedete românești pe ecranele italiene. În aceeași zi, în prezența regizorului Horațiu Mălăele, va avea loc proiecția filmului Luca”, urmată de o întâlnire a publicului cu regizorul român. Programul Zilelor Filmului Românesc la Roma cuprinde 5 proiecții în limba română, cu subtitrare în italiană. Este vorba despre pelicula Miracol” regizată de Bogdan Apetri (2021), filmul Scara” regizat de Vlad Păunescu (2021), Balaur” regizat de Octav Chelaru (2022) și La Gomera” de Corneliu Porumboiu (2019).
Până pe 15 iulie este expusă la sediul Accademia di Romania din Roma expoziția Cămașa maramureșeană, măiestrIE și simbol”. Structurată în două secțiuni, una fotografică și una etnografică, expoziția înfățișează un univers rural autentic, fermecător prin simplitatea și tradițiile lui. În expoziția etnografică, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș prezintă obiecte de mare valoare într-un mod neconvențional, cu impact vizual garantat. Frumusețea cămășilor este potențată de imagini sugestive reprezentând instantanee din viața satului, precum și chipuri ale celor care le poartă, imagini surprinse de artiștii fotografi Mariana Scubli, Gabriel Motica, Vlad Dumitrescu, Dan Griga, Vasile Chira și Marius Ionuțaș. Județul Maramureș cuprinde în granițele sale patru țări” sau zone etnografice: Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului și o parte din Țara Codrului. Criteriile de recunoaștere sunt multe, spun organizatorii, dar la prima vedere știi din care țară” provin oamenii după portul pe care îl poartă.
