Radio România Internațional

Tag: ambasador SUA

  • Jurnal românesc – 05.10.2023

    Jurnal românesc – 05.10.2023

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că printre victimele accidentului rutier din Veneţia se află şi patru români, rezidenţi în Germania, membri ai aceleiaşi familii. Ambasada României la Roma şi Consulatul General al României la Trieste s-au autosesizat, în regim de urgenţă, în urma informaţiilor din presă referitoare la accidentul produs la data de 3 octombrie, în localitatea italiana Mestre, în urma căruia mai multe persoane şi-au pierdut viaţa şi altele au fost rănite, şi au solicitat autorităţilor locale informaţii suplimentare cu privire la cetăţenia, identitatea şi starea de sănătate a persoanelor afectate, precizează MAE într-un comunicat de presă.


    Acesta subliniază că procedura de identificare a tuturor victimelor s-a efectuat cu dificultate, având în vedere circumstanţele producerii accidentului şi gravitatea acestuia. Echipa consulară mobilă din cadrul Consulatului General al României la Trieste s-a deplasat şi la unitatea medicală unde au fost transportate trupurile neînsufleţite pentru a intra în legătură cu membrii de familie, în vederea acordării asistenţei consulare specifice în astfel de situaţii, se menţionează în comunicat. Marţi seară, la Mestre, lângă Veneţia, un autobuz a căzut de pe un pod şi a luat foc. Au murit 21 de persoane. Preşedintele Klaus Iohannis si premierul Marcel Ciolacu au transmis mesaje de condoleanţe după confirmarea decesului a patru cetăţeni români în accident.



    Elevii români din clasa a XI-a şi a XII-a care urmează învăţământul liceal şi profesional studiază, începând din acest an şcolar, “Istoria Evreilor. Holocaustul”, o oră pe săptămână. Lansarea noii discipline de studiu obligatoriu pentru liceu reprezintă un important pas înainte, care dovedeşte că Holocaustul şi victimele sale nu vor fi niciodată uitate, a declarat ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, la ceremonia organizată la sediul Guvernului cu ocazia introducerii la nivel naţional a predării acestui curs. Ea a felicitat autorităţile române şi pe istorici pentru acest demers şi a menţionat că el a fost sprijinit de Ambasada SUA, care a oferit vara trecută programul de schimb profesional International Visitor Leadership, finanţat de Departamentul de Stat american pentru câţiva dintre membrii comisiei care a dezvoltat programa şcolară.


    Lansarea acestei discipline de studiu este o ocazie perfectă de a reflecta asupra felului în care noi, ca lideri, putem face mai mult pentru a combate discursul urii şi pentru a ne opune celor care denigrează grupurile minoritare şi care se folosesc de distorsionarea şi negarea Holocaustului în scopul câştigului politic, a transmis ambasadorul SUA. Istoria evreilor este strâns legată de istoria românească. Este important ca elevii să ştie despre acest capitol întunecat şi este esenţial să evităm, astfel, în viitor repetarea istoriei”, a declarat, la rândul său, Rami Teplitskiy, viceambasador al Israelului la Bucureşti.



    Institutul Cultural Român de la Bruxelles susţine participarea românească la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului de Film din Europa Centrală şi de Est – CinEast, desfăşurat la Luxemburg între 5 şi 22 octombrie. România va avea o prezenţă substanţială, participând cu şase lungmetraje şi trei scurtmetraje. Publicul va putea viziona Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii, regia Radu Jude – premieră naţională; Boss, regia Bogdan Mirică – premieră naţională, în prezenţa regizorului; Arsenie. Viaţa de apoi, regia Alexandru Solomon, în prezenţa regizorului şi a producătoarei Ada Solomon; Taximetrişti, regia Bogdan Theodor Olteanu; Două lozuri, regia Paul Negoescu; Între revoluţii, regia Vlad Petri, şi scurtmetrajele Aurică, viaţă de câine, regia Mihail-Gavril Dragolea, Suruaika, regia Vlad Ilicevici & Radu C Pop şi Scris/Nescris, regia Adrian Silişteanu.



    Proiectul Via Transilvanica a câştigat Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2023, la Veneţia, competiţie organizată de Europa Nostra în colaborare cu Comisia Europeană. Din cele peste 200 de proiecte prezentate juriului, 28 au fost selectate şi supuse votului publicului din întreaga lume. Preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, a declarat ca proiectul a trecut printr-o selecţie de 225 de proiecte din toată Europa şi a mai câştigat un premiu, la angajamentul civic, adică exact pe ceea ce se pune foarte mare accent. La câţi adepţi are Via Transilvanica şi câţi îi bat cărările, dar şi pe unde trece Via Transilvanica, am avut un număr mare de voturi, dar eu cred că o mare parte din voturi au venit şi din diaspora românească.”, a mai spus Uşeriu.


    Via Transilvanica este un traseu de drumeţie lung de 1.400 de kilometri, de la Putna (Suceava) la Drobeta Turnu Severin (Mehedinţi), şi leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Via Transilvanica reprezintă, totodată, şi o expoziţie de sculptură în aer liber, lungă de 1.400 de kilometri. De-a lungul celor patru ani de construcţie a traseului, artişti români şi internaţionali au sculptat opere de artă pe bornele kilometrice din andezit.






  • Jurnal românesc – 19.09.2023

    Jurnal românesc – 19.09.2023

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat, la New York, la o reuniune informală a şefilor diplomaţiilor din statele membre UE, rolul României în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene, în special după retragerea Rusiei din Iniţiativa privind grânele la Marea Neagră. Potrivit MAE, șefa diplomației a atras atenţia asupra creşterii presiunii asupra Coridoarelor Solidarităţii ale UE. În ceea ce priveşte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Luminiţa Odobescu a condamnat atacurile repetate ale Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, Reni şi Izmail, şi a informat în legătură cu fragmentele de dronă, similară celor folosite de armata rusă, descoperite pe teritoriul României. Totodată, ministrul a amintit implicarea activă a ţării în eforturile diplomatice la nivel european pentru a gestiona dialogul cu actorii globali privind consecinţele geopolitice ale războiului din Ucraina, în contextul Adunării Generale a ONU.



    Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire cu ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, în cadrul căreia au discutat şi despre recentele atacuri ale Rusiei asupra porturilor fluviale ucrainene, în proximitatea graniţelor României. Potrivit unui comunicat al MApN, Angel Tîlvăr şi-a exprimat preocuparea faţă de intensificarea acestor atacuri şi a precizat că ministerul colaborează cu structurile centrale şi locale cu competenţe în domeniul urgenţelor civile.


    El a precizat că Bucureștiul este în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real cu privire la situaţia generată de aceste atacuri. Totodată, a punctat importanţa suplimentării misiunilor NATO de poliţie aeriană, adresând mulţumiri pentru decizia SUA de a disloca aeronave F-16 în România şi a evidenţiat sprijinul consistent al SUA pentru avansarea proiectului Centrului de Pregătire F-16 din România. La rândul său, ambasadorul SUA a subliniat angajamentul Statelor Unite de a continua să furnizeze asistenţă României pentru consolidarea capacităţilor sale de apărare şi de a contribui substanţial la întărirea apărării şi descurajării aliate pe Flancul estic.



    Alianţa pentru Unirea Românilor vine în sprijinul românilor din diaspora prin lansarea platformei LINIA VERDE PENTRU CONSULATE. Aceasta este menită să îi ajute pe românii din afara graniţelor care întâmpină probleme la consulatele României de pe teritoriul ţărilor în care locuiesc. Potrivit unui comunicat AUR, românii din diaspora vor putea transmite sesizările şi cererile pe care le doresc soluţionate pe site-ul partidului, la adresa partidulaur.ro/liniaverde. Cererile vor fi preluate de consilierii grupurilor parlamentare AUR din Senat şi Camera Deputaţilor şi vor fi transmise spre soluţionare comisiilor de specialitate din Parlament prin intermediul deputaţilor şi senatorilor Alianței. Pe tot parcursul soluţionării sesizărilor primite, solicitanţii vor fi notificaţi despre stadiul în care se află cererea lor — mai anunță comunicatul.



    Pe 19 septembrie – eveniment dedicat Anului Jubiliar Iuliu Maniu (150 de ani de la naștere și 70 de ani de la trecerea sa în eternitate), organizat de Accademia di Romania, în parteneriat cu Ambasada României în Italia, Fundația Corneliu Coposu”, Fundația Academia Civică și Arhiepiscopia Majoră a Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolică. Gazdă a conferinței Rolul lui Iuliu Maniu în istoria României moderne” – ambasada României în Italia. Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 — 5 februarie 1953) a fost o personalitate marcantă a politicii românești încă dinainte de Marea Unire și până la venirea la putere a regimului comunist. Ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, în 1906, a susținut cu fermitate cauza românilor transilvăneni și a avut un rol hotărâtor în procesul de pregătire a Unirii, fiind organizator și participant la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.


    A ocupat de mai multe ori funcția de prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), a fost deputat în mai multe legislaturi și președinte al Partidului Național-Țărănesc. În urma procesului înscenat în 1947 de către comuniști, a fost judecat pentru înaltă trădare” și condamnat la închisoare pe viață. Și-a sfârșit zilele ca deținut politic în închisoarea din Sighet. A fost reabilitat în 1998 și recunoscut ca o figură de mare prestigiu politic și de înaltă ținută morală, una dintre marile personalități românești ale secolului XX.






  • Jurnal Românesc – 06.06.2022

    Jurnal Românesc – 06.06.2022

    Legea care prevede că tinerii români din afara graniţelor care studiază în facultăţile de stat din ţară pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit actului legislativ, cei peste 4.800 de români de pretutindeni, care sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, vor primi burse majorate de la aproximativ 320 lei pe lună la minimum 700 de lei pe lună. Cei mai mulţi beneficiari ai acestor burse sunt din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică. Bursele pentru românii de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii acestora pot primi şi burse pentru performanţe academice, în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni români. Prevederile noii legi urmează să intre în vigoare începând cu anul universitar 2023 – 2024.



    Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi-a anunţat intenţia de a o nominaliza pe Kathleen Ann Kavalec pentru funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în România, a transmis Casa Albă. Membru de carieră al Înaltului Serviciu de Afaceri Externe cu rang de ministru-consilier, Kathleen Ann Kavalec ocupă, din 2019, funcţia de şef de misiune la Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în Bosnia şi Herţegovina. Anterior, a fost subsecretar adjunct în cadrul Biroului pentru afaceri europene şi eurasiatice al Departamentului de Stat şi director al Biroului pentru afaceri ruseşti şi şef adjunct al Misiunii Statelor Unite ale Americii la UNESCO, în Paris. Potrivit Washingtonului, Kavalec a supervizat importante programe de asistenţă externă ale SUA în calitate de coordonator adjunct pentru asistenţă în cadrul Biroului european şi de director pentru prevenirea conflictelor în cadrul Biroului coordonatorului pentru reconstrucţie şi stabilizare. Aceasta a mai fost ofiţer pentru afaceri culturale la ambasada SUA din Bucureşti, consilier politic la ambasada SUA din Kiev şi ofiţer politic la ambasada SUA din Moscova. Originară din California, Kavalec a obţinut o diplomă în ştiinţe politice la Universitatea California din Berkeley şi un masterat în servicii externe la Universitatea Georgetown din Washington. Vorbeşte română, spaniolă, portugheză, franceză şi rusă. Cel mai recent ambasador al SUA la Bucureşti a fost Adrian Zuckerman, care a condus reprezentanţa diplomatică din decembrie 2019. În prezent, Ambasada este condusă de însărcinatul cu afaceri ad-interim David Muniz.



    Peste 12.000 de copii din România aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la finele anului trecut, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Numărul excact al acestora a fost de 12.286, cu 53 mai mic decât cel înregistrat la sfârşitul trimestrului III din 2021. În schimb, numărul total al copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a crescut în perioada septembrie-decembrie 2021 cu 2.783, la 76.170. Dintre cei peste 12.000 de minori cu ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare, 11.476 se aflau în îngrijirea rudelor, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament sau alte familii ori persoane. ANPDCA mai arată că 8.738 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia, 7.650 au rămas acasă în îngrijirea rudelor, fără măsuri de protecţie. Doar 2.848 de copii din totalul celor rămaşi acasă se aflau în sistemul de protecţie specială. 515 dintre aceştia erau în grija unui asistent maternal, 543 în centre de plasament, 1.642 la rude până la gradul 4, iar 148 de minori în grija altor familii sau persoane.



    Un grup de elevi și profesori de la Liceul “Alexandru cel Bun” din Cernăuți s-au aflat într-o vizită de două zile la Focșani, transmite Agenţia BucPress. Ei au fost primiţi de edilul municipiului, Cristi Valentin Misăilă, care le-a vorbit despre istoria oraşului și despre mausoleele ridicate în Vrancea, în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial. La rândul său, directorul liceului cernăuţean, profesorul Ion Ignat, a lansat invitația ca cele două orașe să se înfrățească pentru o consolidare a relațiilor dintre cele două comunităţi. De asemenea, directorul Liceului de Arte “Gheorghe Tattarescu” din Focşani, Ioana Constantinescu, a anunţat că elevi ai Liceului “Alexandru cel Bun” din Cernăuți vor participa la Școala de Vară internațională “Identitate, spiritualitate și cultură românească”, ce va avea loc la finele lunii iunie.



    Legea care prevede că tinerii români din afara graniţelor care studiază în facultăţile de stat din ţară pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România a fost promulgată.


  • Un nou ambasador american la Bucureşti

    Un nou ambasador american la Bucureşti

    Ambasadorul agreat al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Adrian Zuckerman, i-a prezentat, sâmbătă, copia scrisorii de acreditare ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a evocat soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral, mai ales după întrevederea de succes, din luna august a acestui an, dintre şeful statului român, Klaus Iohannis, şi liderul de la Casa Albă, Donald Trump.



    Cu prilejul acestei întâlniri, domeniile Parteneriatului Strategic, de interes prioritar comun, au fost extinse, iar ministrul Bogdan Aurescu a afirmat că este necesară continuarea procesului de aplicare deplină a deciziilor strategice adoptate, inclusiv în domeniul securităţii energetice şi în domeniul 5G.



    Pe de altă parte, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a reamintit obiectivul, de mare importanţă pentru cetăţenii români, al accederii ţării în Programul Visa Waiver, program de renunţare la obligativitatea vizelor şi care permite cetăţenilor anumitor ţări să călătorească în Statele Unite pentru turism sau afaceri, pentru o perioadă de 90 de zile sau mai puţin, fără a obţine o viză.



    În acelaşi timp, Bogdan Aurescu a menţionat faptul că societatea românească este una dintre cele mai pro-transatlantice şi pro-americane din Europa, iar Bucureştiul acţionează în mod constant, în interiorul UE şi al NATO, pentru întărirea legăturii transatlantice.


    La rândul său, ambasadorul agreat Adrian Zuckerman a spus că România nu poate avea un prieten mai bun decât Statele Unite şi a apreciat transformarea remarcabilă a ţării în cei 30 de ani de la Revoluţia anticomunista din 1989.



    Confirmat în funcţie de Senatul american pe 20 noiembrie, Adrian Zuckerman, avocat de profesie, este născut în România, vorbeşte fluent limba română, iar când avea 10 ani a emigrat împreună cu familia sa în Statele Unite. Acesta îl înlocuieşte pe Hans Klemm, care a fost ambasadorul

  • Jurnal românesc – 21.06.2019

    Jurnal românesc – 21.06.2019

    Premierul Viorică Dăncilă a anunţat că la nivelul Guvernului se lucrează la un proiect de modificare a legislaţiei electorale. “Avem în lucru într-un stadiu avansat un pachet de măsuri pentru îmbunătăţirea procesului electoral, astfel încât cetăţenii din ţară şi din afara graniţelor să îşi poată exercita dreptul la vot în condiţii cât mai bune”, a spus prim-ministrul. Dăncilă a afirmat că sunt luate în calcul prelungirea duratei votului pe mai multe zile, extinderea votului prin corespondenţă şi orice alte măsuri care să contribuie la o mai bună desfăşurare a procesului de vot. Poziţia Executivului vine după ce preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului o scrisoare în care prezintă măsurile de îmbunătăţire a procesului electoral pe care le propune grupul de lucru al Administraţiei Prezidenţiale. Preşedintele i-a solicitat Guvernului să elaboreze cât mai repede un proiect de lege care să ducă la debirocratizarea procesului de vot, la dotarea corespunzătoare a secţiilor de votare, modificarea legislaţiei privind închiderea secţiilor, vot anticipat în străinătate la scrutinul prezidenţial din toamnă, extinderea votului prin corespondenţă şi mărirea numărului de secţii de votare in diaspora.



    Adrian Zuckerman, nominalizat de preşedintele american Donald Trump pentru postul de ambasador al Statelor Unite în România, a fost audiat de Comitetul pentru relaţii externe din Senatul american. În alocuţiunea sa, diplomatul a evidenţiat originile româneşti şi a făcut o descriere a ţării noastre. El a menţionat că, în pofida progreselor realizate, “statul democratic român este încă în etapa copilăriei”, trebuie să continue lupta împotriva corupţiei, să creeze un climat de afaceri mai prietenos şi să investească în infrastructură, sănătate şi educaţie. “Sunt multe de făcut pentru a consolida, sprijini şi încuraja instituţiile democratice. Pericolele unei Rusii agresive care încearcă să destabilizeze democraţiile în Europa, din interior şi din exterior, sunt substanţiale şi nu pot fi subestimate”, a apreciat diplomatul, care s-a arătat însă încrezător că “împreună cu leadership-ul american proactiv, cu asistenţa şi prietenia SUA, România va face faţă acestor provocări şi va prospera”. Adrian Zuckerman s-a născut în România, iar pe când avea 9 ani, a emigrat în Statele Unite împreună cu părinţii săi, ambii medici. Dacă va fi confirmat în funcţie ar deveni al doilea ambasador al SUA la Bucureşti care are origini româneşti, după Mark Gitenstein, al cărui mandat s-a derulat în prioada 2009 — 2012.



    Ministerul Afacerilor Interne anunţă că programul de lucru cu publicul la structurile teritoriale de eliberare a paşapoartelor se va desfăşura, începând din 24 iunie, între orele 8.30 şi 18.30. MAI reaminteşte că a fost implementat un sistem de notificare prin SMS, cu una până la trei luni înainte de expirarea termenului de valabilitate al paşaportului şi că de la începutul anului au fost transmise peste 400.000 de astfel de mesaje. Măsura introducerii sistemului a avut drept scop evitarea situaţiilor în care cetăţenii îşi planifică deplasări în străinătate şi constată în ultimul moment că nu pot efectua călătoria respectivă din cauza faptului că le-a expirat paşaportul. Totodată, Ministerul de Interne reaminteşte că pentru evitarea aglomeraţiei la depunerea cererilor de eliberare a paşaportului, solicitanţii au posibilitatea de a se programa online, pe site-ul www.epasapoarte.ro.



    Platforma Unionistă Acțiunea 2012, împreună cu Asociația Obștească Unirea ODIP din Chișinău, organizează pe 22 iunie o manifestație de comemorare a soldaților români care au luptat pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în cel de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul va avea loc la Cimitirul de Onoare Românesc “Țiganca” din raionul Cantemir, în Republica Moldova. “Vrem să aducem un omagiu ostașilor care nu au stat cu mâinile în sân atunci când frații noștri de peste Prut au avut nevoie de ei”, a declarat președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, Ștefan Lupu. Pe 22 iunie 1941, România a declarat război Uniunii Sovietice pentru a elibera Basarabia și a Bucovina de Nord, anexate de sovietici în 1940. Peste 10.000 de soldați români au pierit sau au fost dați dispăruți în urma bătăliilor de la Ţiganca, considerate de istorici printre cele mai sângeroase purtate de români pentru reîntregirea ţării.

  • Jurnal românesc – 27.01.2017

    Jurnal românesc – 27.01.2017


    Ministrul apărării, Gabriel-Beniamin Leş, a discutat,vineri, cu ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, teme de actualitate privind evoluţiile din mediul de securitate regional şi din cel internaţional, precum şi direcţiile de intensificare a cooperării în domeniul apărării, în plan bilateral şi în cadrul NATO. Ministrul Leş a prezentat priorităţile strategice ale Guvernului în domeniul apărării şi securităţii, centrate pe angajamentul de asigurare a doi la sută din PIB pentru apărare şi a subliniat importanţa pe care România o acordă dezvoltării Parteneriatului Strategic cu SUA. Ambasadorul Klemm a mulţumit pentru contribuţia esenţială a României la securitatea regională şi internaţională, in special a militarilor romani în Afganistan, Irak şi celelalte teatre de operaţii. Ambasadorul a reiterat angajamentul solid al autorităţilor de la Washington pentru consolidarea dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic, având ca rezultat creşterea prezenţei forţelor americane în regiune şi intensificarea programelor bilaterale pe linia pregătirii şi exerciţiilor.



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat continuarea a 10 proiecte cu fonduri europene in mai multe regiuni din România. Contribuţia din partea Uniunii Europene este de aproximativ 800 milioane de euro. Investiţiile au în vedere lucrări de infrastructură începute între 2007 şi 2013, care vor putea fi finalizate în actuala perioadă de programare. Cele 10 proiecte sunt în transporturi, managementul deşeurilor, infrastructura de apă potabilă şi pentru prevenirea dezastrelor naturale.



    Traian Băsescu îl dă în judecată pe preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru că i-a retras cetăţenia în mod arbitrar, a declarat joi, Andrei Bivol, avocatul fostului preşedinte, afirmând că cererea a fost depusă la Curtea Supremă. Avocatul lui Traian Băsescu a precizat că, în Republica Moldova, nu a mai fost făcut un demers de acest fel. El a explicat ca este un dosar pionier în domeniu pentru că nu există în practica judiciară dosare de contestare a unui decret de retragere a cetăţeniei. Potrivit lui Bivol, au fost dosare în care se constată refuzul de a acorda cetăţenia Republicii Moldova unor naţionali străini, dar în aceste dosare pârât nu este preşedintele, ci comisia de oferire a cetăţeniei de pe lângă preşedinţie. În cazul dat, suntem într-o circumstanţă de anulare a unui decret prezideţial deja emis de retragere a cetăţeniei pentru care legea prevede în mod expres că acesta se atacă la Curtea Supremă de Justiţie”, a menţionat avocatul Andrei Bivol. Preşedintele moldovean Igor Dodon a semnat în primele zile ale lunii ianuarie decretul prin care fostului preşedinte al României Traian Băsescu îi este retrasă cetăţenia Republicii Moldova, dobândită de acesta cu doar câteva luni mai devreme.



    Guvernul a decis că antreprenorii care vor să îşi vândă produsele şi serviciile pe pieţele externe vor putea primi de la stat, pe parcursul unui an, până la 50.000 de lei, sumă nerambursabilă. Banii sunt pentru a participa la târguri şi expoziţii internaţionale cu stand propriu, la misiuni economice organizate în străinătate şi la cursuri de pregătire, în ţară sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor şi serviciilor pe noi pieţe. Facilitatea a fost avizată de Executiv, prin ordonanţă de urgenţă. Guvernul estimează că vor fi până la 500 de beneficiari anual.



    Peste 1.000 de tineri români s-au înscris deja in Corpul european de solidaritate. România se află în topul statelor membre UE în ceea ce priveşte numărul de înscrişi, după Italia, Spania, Portugalia şi Germania. Lansat în 7 decembrie 2016, la Bruxelles, Corpul European de Solidaritate se adresează tuturor tinerilor cu vârsta între 17 şi 30 de ani, interesaţi de voluntariat, de un stagiu, ucenicie sau chiar un loc de muncă, care doresc ca, pe lângă acumularea de experienţă, să participe activ la viaţa comunităţilor din care fac parte şi să pună în practică ceea ce înseamnă cu adevărat solidaritatea europeană.


  • Ambasadorul SUA, vizită la Radio România

    Ambasadorul SUA, vizită la Radio România

    Excelenţa sa, dl. Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite în România, a fost în ziua de 20 septembrie într-o vizită la Radio România unde s-a întâlnit cu preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, dl. Ovidiu Miculescu. Discuţiile au avut ca temă dezvoltarea relaţiilor în plan cultural şi educaţional între SUA şi ţara noastră, urmărindu-se identificarea de oportunităţi de colaborare între creatorii de cultură şi media din Statele Unite şi Radio România.


  • Nou ambasador american la Bucureşti

    Nou ambasador american la Bucureşti

    La aproape trei ani de la plecarea fostului şef de misiune americană la Bucureşti, Washingtonul şi-a trimis un nou reprezentant în România – Hans Klemm, un diplomat de carieră cu o îndelungată experienţă în Departamentul de Stat. Nominalizarea lui Klemm fusese confirmată prin vot deschis pe 5 august în Senatul american, după ce cu două săptămâni înainte fusese audiat în Comisia de politică externă, unde a catalogat România drept un prieten şi un partener al Statelor Unite, o ţară care nu este vulnerabilă în faţa propagandei ruse.



    Aflat acum la Bucureşti, unde, conform uzanţelor, şi-a prezentat scrisorile de acreditare, noul ambasador american a publicat pe Facebook un mesaj video în care, vorbind în limba română, precizează că interesul faţă de România i-a fost trezit de profesorul său din universitate, Matei Călinescu, distinsul şi regretatul scriitor şi critic literar român. De atunci sunt fermecat de cultura, limba şi istoria României”, explică Hans Klemm, care şi-a anunţat şi priorităţile ca ambasador la Bucureşti:


    Astăzi avem aceaşi viziune. O Europă întreagă, liberă şi în pace. Ca ambassador, ţelul meu este să consolidez parteneriatul nostru pentru securitate şi să sprijin respectarea statului de drept şi lupta dumneavoastră contra corupţiei. Voi lucra să extind comerţul bilateral şi investiţiile şi să întăresc relaţiile dintre poporul american şi poporul român.”



    Anunţatele sale intenţii nu surprind, rămânând în tiparul politicii făcute de precedenţii ambasadori americani la Bucureşti, care au acordat o atenţie specială respectării statului de drept. De altfel, chiar înainte de sosirea lui Hans Klemm în România, Ambasada SUA a transmis un comunicat în care subliniază că recunoaşte rolul important pe care-l îndeplinesc instituţiile independente ale statului de drept într-o democraţie sănătoasă, iar respectarea şi protejarea acestei independenţe este responsabilitatea tuturor actorilor şi instituţiilor statului.



    Ambasada subliniază că instituţiile judiciare şi cele ale statului de drept trebuie să-şi poată desfăşura activitatea complet independent şi atât principiul unui proces echitabil, cât şi legislaţia românească trebuie respectate întrutotul. România joacă un rol important în asigurarea prosperităţii în sud-estul Europei şi poate ajuta continentul să-şi diversifice sursele şi rutele de transport de energie, consideră, pe de altă parte, ambasadorul, adăugând că România, ca partener strategic al SUA, s-a angajat să facă noi reforme pentru dezvoltarea economică şi crearea de noi oportunităţi pentru exporturile şi investiţiile americane.

  • Noul ambasador american în România

    Noul ambasador american în România

    Senatul american l-a confirmat, joi, pe diplomatul Hans Klemm în funcţia de ambasador al Statelor Unite în România, după mai bine de doi ani şi jumătate în care misiunea diplomatică de la Bucureşti a fost condusă de interimari. Ultimul ambasador plin a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat mandatul în decembrie 2012. In aceasta perioadă în presa romană, Washingtonului i s-a reproşat că întârzie numirea unui ambasador într-o ţara cu care au un parteneriat strategic, relaţii militare foarte strânse şi într-un context regional dificil generat de criza din Ucraina, vecina României.



    Hans Klemm (57ani) a fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est şi coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la Ambasada Americană din Afganistan. In urmă cu două saptamâni, la audierile din Comisia de politică externă a Senatului de la Washington, el a confirmat că România este un prieten şi un partener strategic al SUA.



    Klemm declara atunci că:” Ţara are mare potenţial, este una dintre cele mai rapide în dezvoltare din UE, are o datorie mică, este fiscal viabilă şi are o populaţie educată, dar sunt două impedimente — unul este corupţia, România are încă probleme serioase cu corupţia şi este poziţionată la coada clasamentului din UE. Iar cealălalt este infrastructura”.



    El s-a angajat să sprijine instituţiile de la Bucureşti care luptă împotriva corupţiei. In plus, a spus Klemm, România nu este vulnerabilă în privinţa propagandei Moscovei, Bucureştiul a avut o poziţie fermă alături de SUA, pentru a răspunde agresiunii ruse în regiune. Dacă voi fi confirmat, spunea acesta, voi lucra pentru a consolida atât rolul României în cadrul NATO, cât şi parteneriatul bilateral.



    Hans Klemm a vorbit, la audieri, despre contribuţia semnificativă a României la misiunile pentru menţinerea păcii şi securităţii pe plan internaţional. El a amintit ca România se numără printre principalele zece ţări care au contribuit în ultimul deceniu cu trupe în Afganistan, mai întâi pentru Misiunea Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate, acum pentru misiunile de asistenţă. Totodată, pentru a demonstra angajamentul în favoarea apărării la nivel european, spunea Klemm, România găzduieşte o bază în cadrul sistemului antirachetă; în plus, pe teritoriul ei sunt sute de membri ai Forţelor navale şi ai armatei americane, fiind şi un centru regional pentru echipamente logistice.



    Pe de altă parte, România are un rol-cheie de jucat în asigurarea prosperităţii sud-estului Europei, a mai spus diplomatul american, încurajând Bucureştiul să investească în infrastructura energetică. Klemm s-a angajat să colaboreze cu liderii politici din România şi cu mediile de afaceri din ambele ţări pentru promovarea investiţiilor, inclusiv în negocierile pentru Acordul de parteneriat transatlantic. Acum diplomatul american este aşteptat la Bucureşti.