Radio România Internațional

Tag: Ambulanta

  • Employee Dissatisfaction in the Healthcare System

    Employee Dissatisfaction in the Healthcare System

    Being in the front line in the fight against the new coronavirus, healthcare workers in Romania have repeatedly voiced their dissatisfaction with salaries and working conditions. The trade unionists of the SANITAS Federation took to the streets on Tuesday and picketed the Government headquarters, as a sign of protest against the authorities’ lack of reaction to the requests for financial, human and logistical support submitted to the Executive.



    One week ago, dozens of health and welfare unionists staged a protest called the ‘Exhaustion Rally’, dissatisfied with what they called the authorities’ ‘incoherent crisis strategies’ in tackling the pandemic. On Tuesday, the leaders of the SANITAS Federation had a meeting with government representatives to whom they presented their requests.



    Iulian Pope, First Vice President of the Sanitas Federation: The main claim remains the lack of concern, on the government’s part, for the situation of healthcare workers and I am talking here about the physical and mental exhaustion of the medical staff who have been in the front line since March, I am talking about freezing jobs, I am talking about the lack of adequate and sufficient protective materials during this period and about a predictability that the government does not offer to health workers at the moment. Of course, there are also salary claims.



    After discussions with the leaders of the SANITAS Federation, the Government representatives assured them that they would draw up normative acts by which the 30% rise and the epidemic bonus, ranging between 50 and 85%, would be granted to all the personnel in the health and welfare fields who work with patients confirmed as having Covid-19.



    In turn, the leaders of the ambulance unions canceled the Japanese strike that should have started on Wednesday, after, on Tuesday, they talked with Prime Minister Ludovic Orban and with the ministers of health and public finance about their demands.



    Gheorghe Chiş, president of the ‘Ambulanta’ National Trade Union Federation: Since August 15, the ambulance staff has not benefited from one single leu as incentive or bonus for working in pandemic conditions. Other health-care units, however, have benefited from that and we discussed that issue. We hope that the legislation will be implemented as of November 1, and that a 25% increase will be granted for the operative staff of the Ambulance services. Another sensitive issue raised was the issue of a nurse’s salary. Ambulance nurses are not paid in keeping with the activity they carry out.



    The trade unionists obtained the granting of a pandemic pay rise of 25% and an additional 1,000 medical staff for the Ambulance services. The new posts will be occupied following a contest, for an unlimited period of time, and they will be distributed equally in all counties. (M. Ignatescu)

  • Ziua 112

    Ziua 112

    11 februarie este Ziua Europeană a numărului de urgenţă 112. În
    România, sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă, administrat de
    Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), a fost introdus în anul 2004. Operatorii
    preiau apelurile, realizează un interviu primar, indexează cazul în funcţie de
    tipologie şi îl transferă către dispecerii de la Pompieri, Ambulanţă, Poliţie sau alte organizaţii cu
    atribuţii de intervenţie. Maiorul Cătălin Chirca purtător
    de cuvânt al STS a oferit mai multe amanunte, într-un
    interviu pentru Radio România Doar anul trecut au fost preluate în centrele 112 peste 11,3
    milioane de apeluri. În urma clasificării acestora şi stabilirii caracterului
    urgent sau non urgent, s-a stabilit că puţin peste jumătate dintre acestea au
    reprezentat cu adevărat urgenţe. De asemenea, ar trebui să menţionăm şi faptul
    că din numărul total de apeluri, 11,3 milioane, peste 55% au vizat intervenţii
    medicale. Oamenii au solicitat sprijin din partea Ambulanţei şi apelurile, cele
    urgente evident, au fost transferate către serviciile de Ambulanţă. Dacă ne
    raportăm la anul 2018, au sunat mai puţin cu aproape 1,5 milioane persoane la
    112.

    Din păcate, sunt încă destul de mulți români
    care sună pentru ușoare amețeli, dureri de cap sau pentru că au consumat prea
    multe băuturi alcoolice. Autoritățile recomandă să fie apelat numărul 112 doar
    când există o adevărată urgenţă. Coordonatorul departamentului național pentru
    situații de urgență, Raed Arafat Sunt unele apeluri care pot să genereze și
    trimiterea elicopterului la un accident, chiar dacă s-a anunțat fals. Afectează
    întregul sistem de urgență apelurile false și sperăm că vor scădea, iar
    populația trebuie să înțeleagă că astfel de resurse sunt foarte scumpe și nu
    este voie să fie folosite, să spunem, în bătaie de joc, iar elicopterul sau
    orice mijloc de locomoţie să fie angajat într-un răspuns la un apel fals. Acest
    lucru înseamnă bani, înseamnă vieți, înseamnă risc.

    Noile tehnologii legate de utilizarea telefoanelor
    inteligente au capacitatea de a oferi serviciilor de urgență locația exactă a
    apelanților, fie prin intermediul unui SMS, fie prin canalul de date al
    sistemului global de navigație prin satelit sau prin capacitățile wi-fi ale
    aparatului. Potrivit statisticilor, în România, timpul mediu de răspuns al Centrului 112 este de 3,9 secunde și a fost
    înregistrat în cazul a 93,6% din totalul apelurilor, la care timpul de răspuns
    a fost sub 10 secunde, situându-se la nivelul performanțelor europene în
    materie. În România, 112 poate fi apelat din rețelele de telefonie fixă
    sau mobilă, inclusiv de pe telefoane mobile fără cartelă SIM. Persoanele cu
    dizabilități pot contacta serviciile de urgență prin SMS la 113.

  • 112, de 15 ani în Europa

    112, de 15 ani în Europa


    Sunt 15 ani de când cetăţenii Uniunii Europene apelează un unic număr – 112 – atunci când au – sau consideră că au – o urgenţă. În România, numai anul trecut, operatorii au preluat peste 12 milioane de apeluri, mai puţine cu aproape un milion faţă de 2017 – arată un studiu făcut de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Aproape jumătate dintre solicitări s-au dovedit a fi urgenţe şi au fost transferate către Ambulanţă, Poliţie şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) – SMURD. Directorul Centrului Municipal Integrat pentru Situaţii de Urgenţă, colonelul Florian Feticu, a declarat că a scăzut numărul apelurilor care nu reprezintă urgenţe, iar acest lucru arată că populaţia României a înţeles care este scopul acestui serviciu.



    Totuşi, din totalul apelurilor primite la numărul unic de urgenţă, în anul 2018, circa 55% au fost pentru situaţii non-urgente. Au fost persoane care au apelat 112 pentru a reclama că nu pot returna produse la magazine, că este aprinsă lumina pe stradă sau doresc să îşi încarce cartela telefonică, ca să afle mersul trenurilor sau cât este ceasul. Apelanţii de acest tip sunt distribuiţi uniform pe teritoriul ţării. Cu doar 45% apeluri non-urgente, capitala stă mai bine decât restul ţării, însă recordul de apeluri îi aparţine unui bucureştean, care în 10 luni a sunat de peste 21.000 de ori. Media zilnică de apeluri non-urgente este de 18.000.



    Din numărul total al apelurilor non-urgente, cea mai mare incidenţă o au situaţiile denumite pocketdialing, aproape două treimi. Acestea sunt apeluri involuntare, făcute de cei care fie apelează din greşeală numărul de urgenţă, fie uită să-şi blocheze telefonul, ca urmare numărul 112 este apelat neintenţionat.



    Preluarea apelurilor la numărul unic de urgenţă poate fi îngreunată de procesarea apelurilor făcute neintenţionat la 112.Procedura prevede că, în astfel de situaţii, operatorii sunt obligaţi să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă de la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul. Pentru un astfel de apel involuntar şi care nu este o urgenţă reală se pierd timp şi resurse, vitale în alte cazuri, unde poate fi vorba despre diferenţa între viaţă şi moarte, atrag atenţia autorităţile.



    Dintre apelurile justificate, care reclamă o intervenţie de urgenţă, marea majoritate a cazurilor au fost transferate către Ambulanţă – 58%, Poliţie – 22% şi ISU-SMURD – 16%. Cea mai mare provocare pentru cele trei servicii principale chemate să intervină în caz de urgenţă a fost incendiul devastator produs, în toamna anului 2015, în clubul bucureştean Colectiv, în timpul unui concert rock. Autorităţile au declanşat atunci planul roşu de intervenţie. Bilanţul tragic – 64 de morţi, majoritatea tineri – reflectă nu doar corupţia din administraţie, cea care a permis funcţionarea clubului în condiţii inadecvate, ci şi deficienţele grave ale sistemului medical.


  • Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08

    Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08

    Moartea Reginei Ana


    1 august 2016 va rămâne o zi tristă
    în istoria îndelung zbuciumată a poporului, dar şi a Casei Regale din România!
    Ana, soţia Regelui Mihai I, s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia, la vârsta de
    92 de ani. Dacă în 1948 societatea românească nu ar fi trăit tragedia
    sovietizării, căsătoria sa cu suveranul român ar fi avut loc la Bucureşti şi ar
    fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Abdicarea forţată a Regelui
    şi exilul ulterior au făcut, însă, ca nunta să aibă loc în Grecia. Din cei
    aproape 70 de ani de căsnicie a celor doi, peste 40 au fost petrecuţi departe
    de ţară. În România, familia regală a revenit – nu fără turbulenţe – după
    Revoluţia anticomunistă din 1989. Cu precizări, istoricul Adrian Niculescu: Rolul Reginei Ana a fost acela de a fi soţia unui rege în exil, de a-i
    împărtăşi soarta, în primul rând, de a-i crea o familie. A avut un rol
    instituţional, dar a fost o persoană care a avut o înrâurire fundamentală de
    susţinere morală a Regelui Mihai.     Marţi, 9 august,
    trupul neînsufleţit al Reginei Ana va fi repatriat din Elveţia. Va rămâne
    pentru totdeauna la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor
    încoronate ale ţării, Regina urmând să fie înmormântată acolo sâmbătă, 13
    august. În ziua
    funeraliilor, în România va fi doliu naţional. Românii deplâng trecerea în
    nefiinţă a Reginei Ana, cea mai longevivă soţie de suveran din istoria
    României. A fost unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune,
    demnitate şi reper de conduită – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Iar
    premierul Dacian Cioloş spune că Regina rămâne un simbol al nobleţii,
    discreţiei şi demnităţii. Mesaje de condoleanţe au transmis şi Patriarhul
    Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii
    publice.


    Măsuri sociale pentru
    bugetarii români


    Salariile a peste 650 de mii de bugetari români au crescut, din prima
    zi a acestei luni, cu 10%, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului,
    care vizează eliminarea inechităţilor din sistem. Vor primi bani mai mulţi
    angajaţii din sănătate, profesorii, funcţionarii din ministere şi din Apărare.
    Cuantumul salariilor diferă în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este
    completat de diferite sporuri. Tot de la 1 august au intrat în plată noile
    indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de
    1.063 de lei (echivalentul a aproximativ 250 de euro), iar cea maximă a fost
    eliminată. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu
    bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile timp de minimum 12 luni
    în ultimii doi ani. Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în
    aceste 12 luni.


    Transportatori români nemulţumiţi


    Transportatorii români ameninţă cu proteste
    la nivel naţional la jumătatea lunii viitoare, dacă nu se rezolvă problema
    creşterii tarifelor la poliţele RCA. Ei au solicitat, săptămâna aceasta,
    Guvernului să îngheţe preţurile acestor poliţe la valorile din vara anului
    trecut. Constantin Isac, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a
    Transportatorilor Rutieri, explică: Au fost promisiuni, au trecut lunile. Ce
    constatăm? Faţă de luna iunie a anului trecut, creşterea medie a fost de 80%,
    iar vârfurile s-au dus între 300-400 şi chiar 500%. La un TIR, aşa cum cunoaşte
    toată lumea, în urmă cu 12-15 luni, plăteam poliţa RCA cu 4.000-4.500 de lei -
    1.000 de euro. Acum, ofertele de la asiguratori şi poliţele sunt cumpărate la
    preţ de 5.000 de euro pe poliţă. Diferenţa trebuie să o transferăm în tarif.
    Tarifele în acest moment nu suportă această creştere. Nesuportând această
    creştere, transportatorii români sunt scoşi din piaţă.     O nouă rundă de
    negocieri este programată la Guvern peste două săptămâni.



    Dispecerat unic pentru ambulanţă, pompieri şi SMURD


    Şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă din România, doctorul Raed Arafat, a anunţat, joi, că se
    lucrează la construirea unui dispecerat unic pentru Ambulanţă, pompieri şi
    serviciul de salvare de urgenţă SMURD, dar şi la crearea unui ‘registru’ al
    ONG-urilor care ar putea oferi asistenţă în cazul unui incident cu victime
    multiple. Totodată, Raed Arafat a amintit că proprietarii construcţiilor şi
    amenajărilor fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligaţi să intre
    în legalitate până cel târziu pe 31 decembrie 2016. Până atunci răspunderea le
    revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor. De la 1 ianuarie 2017
    sancţiuniile pentru funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu vor
    fi cuprinse între 20.000 şi 50.000 de lei (echivalentul a 4.500 până la 11 mii
    de euro). Măsurile se impun după incendiul din toamna trecută, dintr-un club
    bucureştean, soldat cu zeci de morţi.



    Unităţile de transfuzii sanguine sub lupa Ministerului sănătăţii


    Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti a
    identificat, la nivelul ţării, 142 de unităţi de transfuzii sanguine
    neautorizate, majoritatea chiar în spitalele din sistemul public. Potrivit unui
    comunicat, în următoarea perioadă vor fi investigate cauzele şi vor fi
    stabilite planuri de rezolvare a problemelor. Dacă până la 1 noiembrie situaţia
    se menţine, unităţile respective nu vor mai primi sânge şi produse sanguine de
    la Institutul Naţional de hematologie. Recent, o femeie a murit şi o alta s-a
    aflat în stare gravă din cauza unor transfuzii greşite efectuate în astfel de
    unităţi.



    A 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice, la Rio de Janeiro, în Brazilia


    Peste 100 de sportivi reprezintă
    România, în perioada 5-21 august, la a 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară
    de la Rio de Janeiro – primul oraş sud-american care găzduieşte un astfel de
    eveniment. În total, 10.000 de sportivi din peste 200 ţări se vor
    lupta pentru medaliile puse în joc. Pentru întâia dată în istorie Kosovo şi
    Sudanul de Sud participă la întrecerile olimpice. Şi tot în premieră, o echipă
    a refugiaţilor concurează sub steagul olimpic. Jocurile de vară nu sunt lipsite
    de probleme şi controverse atât la nivel naţional în Brazilia, cât şi la nivel
    mondial. Ţara sud-americană se confruntă cu mari probleme de ordin politic,
    financiar şi economic. Totodată, Jocurile Olimpice pornesc la drum după cel mai
    mare scandal de dopaj din istorie. O altă chestiune sensibilă a acestei ediţii este
    virusul Zika.

  • Moartea unui fotbalist

    Moartea unui fotbalist

    Medicii i-au răpit orice şansă la viaţă fotbalistului Patrick Ekeng. Este titlul-verdict prin care jurnaliştii unei televiziuni particulare din România rezumă cele întâmplate vineri seară pe un stadion din Capitală. Mijlocaşul camerunez de la Dinamo Bucureşti se prăbuşeşte la centrul terenului, în plin meci, fără să fi fost atins de cineva.



    Stop cardio-respirator — au spus, ulterior, medicii de la spitalul la care a fost transportat şi care, timp de peste o oră, au încercat să îl salveze. În zadar! Aceiaşi medici pretind că Patrick Ekeng ar fi primit un prim-ajutor necorespunzător la faţa locului, lucru dezminţit de medicul clubului Dinamo. Intervenţia cadrelor medicale pe terenul de fotbal ridică, totuşi, multe semne de întrebare. Era ambulanţa privată PULS, prezentă la meci, dotată suficient? Au intervenit ambulanţierii în timp util? Dar mai ales de ce fotbalistul nu a fost resuscitat pe loc? Toate aceste întrebări vor primi răspunsuri în urma anchetelor în curs. Parchetul a deschis un dosar in rem pentru omor din culpă, iar poliţiştii au făcut verificări la PULS.



    Suspendată, duminică, pentru cel puţin 30 de zile, firma se face vinovată de nereguli rezumate de coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat: ‘Cel mai grav este supraclasificarea unor ambulanţe care iniţial au fost autorizate de Direcţia de Sănătate Publică ca ambulanţe de tip A, adică de transport, şi utilizarea lor ca ambulanţe de urgenţă. S-au găsit mai multe medicamente expirate, inclusiv medicamente destinate resuscitării, anumite materiale sanitare expirate, defibrilatoarele în marea parte a lor înţeleg că erau cu bateriile descărcate sau la limita descărcării.’



    Deşi strict punctuală, declaraţia lui Raed Arafat are valoare de radiografie a sistemului medical românesc, zguduit, în ultimul timp, de scandaluri de anvergură. Cel mai recent, în curs, priveşte folosirea în spitale de dezinfectanţi diluaţi. Considerând sănătatea prioritatea numărul unu a Guvernului pentru următoarele luni, premierul Dacian Cioloş a decis să se întâlnească cu experţi din domeniu pentru a vedea care sunt măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei. Este vorba, pe de o parte, de măsuri pe termen scurt pentru recâştigarea încrederii românilor în sistem.



    Sunt necesare, pe de alta, măsuri ce ţin de reabilitarea infrastructurii spitaliceşti vetuste prin construcţia de spitale inclusiv cu finanţare europeană. Apoi, potrivit Executivului, toate crizele din ultima vreme demonstrează că în sectorul de sănătate există disfuncţii manageriale serioase, pe care nimeni nu le-a abordat în ultimii ani. Este momentul ca ele să nu mai fie neglijate. Este nevoie de o regândire a modului în care sunt respectate contractele de management în spitalele publice şi a modului în care unităţile spitaliceşti se subordonează autorităţilor centrale şi locale.