Tag: amendament

  • Amendamente la legea privind inteligența artificială

    Amendamente la legea privind inteligența artificială

    În cadrul ședinței comune a Comisiilor
    IMCO-LIBE ce a avut loc recent, membrii Comisiilor, au subliniat câteva dintre
    amendamentele ce au propuse la Legea privind inteligența artificială (IA). În
    calitate de coraportor, europarlamentarul Dragoș Tudorache afirmă că se vor
    identifica soluții de compromis pe subiectele rămase.


    Dragoș Tudorache,
    europarlamentar:
    Voi evidenția în cele ce urmează
    câteva din problemele pe care le-am ridicat și pe care le-am propus ca
    amendamente pe lângă cele care se aflau deja în raportul inițial. Am propus un
    filtru prin care să interpretăm toate sistemele cu inteligență artificială, cu
    risc ridicat. Acest lucru urmărește să excludă ceea ce eu numesc inteligență artificială industrială.

    Cu alte
    cuvinte, este considerate inteligență artificială cu risc ridicat dacă se
    folosesc date personale, biometrice care au date biometrice la bază sau dacă se
    iau decizii sau se influențează deciziile luate cu privire la persoanele
    fizice. Am văzut amendamente de la alte grupuri care precizează risc ridicat
    fără să golească de sens sintagma și sunt sigur că vom ajunge la un compromis
    pe baza propunerilor pe care le avem.

    În aceeași direcție am făcut modificări în
    cadrul textului pentru o serie de puncte în care am constatat că și alții au o
    viziune similară și prin urmare sunt încrezător că vom ajunge la un punct
    comun. De exemplu, în ceea ce privește necesitatea de a evita dubla
    reglementare, schimbăm regulile doar după consultarea părților interesate și
    pe baza unor nevoi clar identificate. Trebuie să fim mai puțin prescriptive și
    mai orientate către obiective în ceea ce privește modul în care vom scrie acest
    text.

    Ar trebui să acordăm industriei destul timp pentru a implementa
    Regulamentul și oricare dintre modificările ulterioare aduse acestuia.

    Trebuie
    să regândim chestiunea amenzilor și să alegem un sistem care are mai mult
    sens.Sunt încrezător că vom găsi soluții cu ușurință și aici. Am făcut o
    propunere detaliată cu privire la modul de consolidare a BOARD-ului. Avem
    nevoie de un loc în care statele membre să găsească sprijin și expertiza
    necesară pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, pentru
    sprijinirea inovării, unde părțile interesate să aibă un loc permanent la masă
    în cadrul unui forum consultativ și unde pot fi soluționate disputele legate de
    inteligența artificială pentru eficientizarea funcționării pieței unice
    digitale.

    Am văzut amendamente convergente din partea tuturor grupurilor
    politice, pentru consolidarea guvernanței astfel încât să evităm fragmentarea
    pieței și repetarea greșelilor pe care le-am făcut cu alte legislații.

    În
    legătură cu autoritățile publice, acestea au nevoie de supraveghere democratică. Trebuie
    să existe garanții suplimentare și cerințe suplimentare de transparență.

    Prin
    urmare propun ca toate autoritățiile publice și instituțiile UE să efectueze o
    evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a implenta
    sisteme cu inteligență artificială cu risc ridicat și să înregistreze
    utilizarea acestora în baza de date a UE.


    Până în prezent la Legea privind inteligența
    artificială s-au depus peste 3000 de amendamente ceea ce arată interesul și
    efortul europarlamentarilor de a îmbunătăți textul legii.



  • Proiect privind evaziunea fiscală

    Proiect privind evaziunea fiscală

    Deputaţii
    români din Comisia Juridică au aprobat un amendament la proiectul de modificare
    a legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
    care a provocat
    controverse. Amendamentul prevede că persoanele acuzate de evaziune fiscală ar
    putea scăpa de urmărire penală dacă vor achita prejudiciul produs
    prin comiterea
    faptei. Măsura poate fi aplicată o singură dată dacă, în cursul urmăririi
    penale sau până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral
    prejudiciul produs prin evaziune, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se
    adaugă dobânzi şi penalităţi.


    Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, spune că
    susţine orice măsură europeană care urmăreşte recuperarea prejudiciilor
    deoarece, în ultimii ani, statul s-ar fi dovedit a fi o structură care luptă
    împotriva oamenilor de afaceri şi acest lucru trebuie să înceteze. Tot el a
    anunţat că Guvernul va prezenta, până la sfârşitul anului, o serie de acte
    normative prin care să fie adoptată şi în România o practică europeană în acest
    domeniu.


    Eugen Teodorovici: Noi avem aprobat în guvern un memorandum
    pentru a discuta într-un cadru mai larg cu ministrul de finanţe, cel de justiţie
    şi cu toate celelalte structuri implicate în partea de evaziune fiscală, pentru
    că până la final de an 2018 trebuie să prezentăm pe masa guvernului un proiect
    de modificare a unor acte normative care se referă la evaziunea fiscală; scopul
    este acela de a aduce practica din statele europene avansate în România, adică
    statul să urmărească recuperarea unor prejudicii şi nu neapărat închiderea unor
    companii, trimiterea în închisoare a acelor acţionari sau nu numai.


    În Comisia Juridică, singurele voturi
    împotriva amendamentului au aparţinut USR, care consideră că astfel de măsuri
    nu pot fi luate fără un studiu de impact. Deputatul USR, Stelian Ion, nu exclude sesizarea Curţii Constituţionale în cazul în
    care proiectul va fi adoptat în această formă şi explică de ce formaţiunea sa are
    obiecţii.


    Stelian Ion: Neavând un astfel de fundament, tot ceea ce
    facem acum se poate considera că este în folosul anumitor persoane, se poate
    considera că este făcut după ureche, neprofesionist şi nu putem gira un astfel
    de demers. Se înlocuieşte posibilitatea diminuării limitelor de pedeapsă pentru
    achitarea integrală până la primul termen de judecată, cum este în prezent, se
    înlocuieşte această posibilitate cu renunţarea obligatorie la urmărirea penală.
    Este o viziune de optică penală. Este ea o oportună acum? Nu cumva ea dă
    naştere unei accentuări a fenomenului de infracţionalitate pe acest domeniu al
    evaziunii fiscale?
    .


    Analiştii sunt de acord că nivelul ridicat al
    evaziunii fiscale, situat undeva spre 30% din PIB
    , reclamă măsuri urgente de
    combatere. Ei se întreabă, însă, dacă este corect ca Fiscul să-i blocheze
    conturile unui contributor obişnuit pentru datorii de câţiva lei, în vreme ce
    evazioniştii care încearcă să ascundă milioane pot scăpa de acuzaţiile penale.