Radio România Internațional

Tag: amendamente

  • Senatorii plafonează preţurile la energie

    Senatorii plafonează preţurile la energie

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică a trecut, marți, de Senatul de la București, în calitate de primă cameră parlamentară sesizată. Potrivit ordonanţei, preţul final facturat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, inclusiv TVA, pentru clienţii casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 0 – 100 KWh şi maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este de maximum 255 KWh. Numeroase amendamente au fost adoptate de senatori, modificările vizându-i atât pe consumatorii casnici, cât şi pe cei noncasnici.


    Lista beneficiarilor este acum mai lungă și îi include și pe consumatorii casnici care anul trecut au avut o medie lunară mai mare de 300 KWh, dar care reuşesc acum să se încadreze în plafoanele stabilite. Între numeroasele amendamente adoptate se numără și unul care prevede că familiile cu 3 copii care urmează o formă de învăţământ vor beneficia de un preţ de 68 de bani pentru un KWh pentru întreg consumul realizat. Acelaşi preţ îl vor plăti şi clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor. Furnizorii de energie spun, însă, că le va fi foarte greu să identifice familiile cu trei copii care urmează forme de învăţământ, în condițiile în care ei dețin doar date legate de consum și de punctul de consum.


    S-a decis, de asemenea, ca în categoria consumatorilor noncasnici care vor beneficia de tarif plafonat la un leu pe KWh, asemenea IMM-urilor, să fie încadrate şi serviciile de transport public, cele de apă-canal, lăcaşurile de cult sau producătorii şi distribuitorii de medicamente. Preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/KWh în cazul clienţilor casnici şi maximum 0,37 lei/KWh pentru clienţii noncasnici.


    Senatorul PNL Sorin Bumb spune că prin amendamentele adoptate se urmăreşte ca efectul creşterii de preţ la energie şi gaze să fie suportabil pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri. Sorin Bumb: Consumatorii casnici între 0 şi 100 de kW vor plăti 0,68 de lei. De la 0 la 255 de kW vor plăti 0,8 lei. Se face o medie pe anul trecut, iar cei care se încadrează sub nivelul a 300 kW anul trecut vor beneficia la fel de 0,8 lei până la 300 de kW, ceea ce mi se pare normal pentru a cuprinde o categorie cât mai mare de consumatori casnici.


    Din opoziție lucrurile se văd altfel, iar senatorii AUR şi USR s-au abţinut de la vot, pentru că amendamentele propuse de ei nu au fost acceptate. Cristian Bordei, senator USR Faptul că statul respinge cu obstinenţă toate propunerile de scădere a taxelor nu dovedeşte încă o dată decât faptul că statul vrea în continuare să ia partea cea mai mare din banii care se produc prin aceste creşteri de preţuri pe seama economiei private şi a cetăţenilor.


    Documentul adoptat de Senat merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.



  • Noi provocări într-un nou an şcolar

    Noi provocări într-un nou an şcolar

    Lansate de ministerul de resort în dezbatere publică la începutul verii, o
    serie de modificări importante aduse Legii educației au stârnit controverse și
    reacții aprinse printre profesori, părinți și elevi. Toate polemicile, însă,
    cad de acord asupra unor stări de fapt evidente: creșterea ratei abandonului
    școlar, nivelul mare de analfabetism funcțional în rândul elevilor, grad de
    absolvire sub așteptări al examenului de bacalaureat de la finalul liceului.
    Controversele apar în momentul căutării soluțiilor, iar cele propuse acum de
    minister sunt prea puțin pe placul profesorilor și părinților.


    Una dintre schimbările propuse privește dublarea examenului de admitere în
    liceu pentru elevii de clasa a VIII-a care la vârsta de 15 ani ar trebui să susțină
    Evaluarea Națională – obligatorie pentru toți absolvenții de gimnaziu -, dar și
    o admitere separată la colegiile naționale, dacă doresc să se înscrie acolo.
    Acestea din urmă sunt licee din sistemul public care primesc statutul de
    colegii în urma îndeplinirii unor anumitor criterii. Fiind vorba în multe
    cazuri de școli cu o anumită tradiție de performanță, opinia publică le
    consideră licee de elită. Propunerea unui examen separat, deși susținută de
    reprezentanții acestor școli reuniți în Alianța Colegiilor Centenare, nu este
    agreată de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, după cum aflăm de la
    președintele Iulian Cristache.

    Suntem singura federație reprezentativă
    la nivel național. Și am decis că atunci când este o decizie importantă, o
    schimbare de fond inițiată de către Ministerul Educației, să facem sondaje și
    sondajele noastre în ultimii doi ani de zile au avut un număr impresionant de
    respondenți. Ultimul sondaj care făcea
    referire la admiterea la colegii și la schimbarea modului de evaluare la
    bacalaureat propus de către Ministerul Educației în actualul proiect legislativ
    a avut peste 65.000 de respondenți. Referitor la admitere, peste 65% dintre
    părinți se opun acestei admiteri. Iar părerea federației este aceeași. În acest
    moment aceste colegii, unde elevii intră cu note foarte mari de la 9,80 în sus,
    ar avea posibilitatea să facă o selecție în rândul acestor copii și să își
    creeze niște clase de excelență. Nu știm de ce este nevoie să mai dăm încă un
    examen, să supunem copiii la o presiune suplimentară într-un interval relativ
    scurt de timp. Ei vor da Evaluarea Națională și bănuiesc că în maximum două
    săptămâni, trebuie să mai susțină încă un examen care va avea un grad de
    dificultate major, nu doar la disciplinele clasice de examen, ci și la alte
    discipline care vor fi aprobate în Consiliul de Administrație al școlii.



    O altă temere stârnită de această propunere vizează discrepanțele
    socio-economice dintre rural și urban, dintre orașele mici și orașele mari.
    Amplasate în marile orașe, colegiile naționale sunt, de regulă, ținta copiilor
    proveniți de familii capabile să le asigure traiul într-un centru urban și să
    plătească mediitațiile necesare admiterii în aceste licee considerate a fi de
    top. Un examen suplimentar ar adânci clivajele între elevii din zonele
    defavorizate și cele favorizate consideră mulți profesori, printre care și Doru
    Căstăian care predă științe socio-umane la Liceul Dimitrie Cuclin din Galați. Am spus că, din păcate, mie mi se pare o măsură discriminatorie. E o
    măsură care nu va face decât să adâncească deja niște probleme profunde ale
    sistemului. De asemenea, am adus cumva nuanța că nu ar fi poate neaparat o
    măsură foarte rea dacă s-ar asigura condițiile ca aceste tipuri de examene să
    poată fi extinse la nivelul întregului sistem. Dar atât timp cât doar unora li
    se permite să organizeze o admitere suplimentară, în condițiile în care există
    deja o evaluara națională, nu cred că măsura va produce binele scontat, ci,
    dimpotrivă, riscă să adâncească și mai mult răul existent.



    De altfel, admiterea la liceu a mai primit o modificare în
    această vară, neintrodusă în propunerile inițiale de schimbare a legilor
    educației. Până anul acesta, elevii care
    intrau în clasa a IX-a optau pentru un liceu sau altul pe baza unei note care
    cumula rezultatul obținut la Evaluarea Națională și 20% din media anilor de
    gimnaziu. De anul viitor, se pare că media din gimnaziu nu va mai conta deloc
    în selectarea liceului. Cum se poziționează părinții față de această noutate ne
    spune Iulian Cristache. Din 2015 noi am pus o presiune constantă
    astfel încât să reducem ponderea mediei din gimnaziu. Am reușit să ajungem
    undeva la 20%. Ne dorim acest lucru pentru că nu avem standarde de evaluare. Prin
    acea medie, ar fi favorizați nu cei care învață în urbanul mare și care sunt
    evaluați la un nivel ridicat în școlile din care provin, ci sunt avantajați
    ceilalți din urbanul mic și din rural, acolo unde sunt evaluați mult mai ușor.
    Nota 7 la o școală nu corespunde cu nota 7 de la o altă școală. Nota 7 de la
    același profesor, de la două clase diferite se poate să nu corespund.



    Nu de aceeași părere sunt unii profesori care văd în
    eliminarea mediei din anii de gimnaziu o aruncare în derizoriu a rezultatelor obținute
    de elevi la restul materiilor care nu sunt incluse în Evaluarea Național,
    examen cu doar două probe : română și matematică. Doru Căstăian. Ideea de a decupla mediile din gimnaziu de admiterea la liceu e o
    măsură care nu apare de facto în proiectul de lege, ci una cu care ministerul a
    venit ceva mai târziu. Mie mi se pare că este o măsură care, pe termen scurt,
    poate genera ceva efecte benefice. Probabil că va mai domoli puțin alergătura
    aceasta după note și presiunea pusă pe profesori de a da note mari. Însă eu
    cred că pe termen mediu și lung este o măsură care nu poate să aducă iarăși un
    nimic bun. Temerea mea este că atunci când vom avea aceste medii decuplate de
    admiterea la liceu, în condițiile în care păstrăm aceleași examen de evaluare
    națională – examen cu miză mare, criticat de rapoartele OECD -, nu vom avea o
    îndreptare a elevilor către învățarea din pasiune, ci dimpotrivă.



    Examenul de bacalaureat este și el luat în vizor
    în intenția de reformare a Legii Educației prin introducerea unor probe unice
    unde ar fi comasate mai multe materii. Pentru început, însă, e nevoie de
    clarificarea unor termeni, potrivit profesorului de științe socio-umane Doru
    Căstăian. Să vorbim mai întâi despre standardizare și
    după aceea despre comasare, căci standardizarea ar putea fi luată în sensul ei
    cel mai îngust, adică de aplicare de teste cu itemi inchiși, eventualele teste
    de tip grilă la obiecte unde evaluarea ar trebui să fie mult mai complexă, de
    exemplu limba și literatura română. Chiar într-o primă fază s-a vorbit despre
    eliminarea erorii umane din evaluare. Or nu poți elimina eroarea umană decât
    prin acest tip de standardizare care permite evaluarea de către computer. Dar,
    până la noi precizări, până va fi limpede tuturor ce se înțelege prin
    standardizare, rămâne să ne exprimăm în continuare nedumeririle și
    îngrijorările desprea comasarea întregului trunchi comun de discipline în doar
    o singură probă. Bun, înțeleg că între timp s-a renunțat la ideea de a include
    în această probă unică limba și literatura română, care va rămâne o probă
    separată. Iarăși vin și întreb cum se va face acest tip de standardizare. În
    principiu, nu e imposibil să creezi o probă standardizată, comună pentru toate
    competențele din trunchiul comun în practică. Dar cred că o astfel de probă ar
    fi foarte greu de conceput, astfel încât să fie relevantă. Cred că ar trebui să
    dureze foarte mult, poate chiar zile, nu ore. Și deocamdată nu știu să existe
    precizări în direcția aceasta.



    Pentru părinți, proba unică de la bac ar șterge,
    de altfel, și diferențele dintre profilurile urmate de copii în cei patru ani
    de liceu. Iulian Cristache, președintele
    Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. Forma actuală ni se
    pare cea mai bună pentru că nu înțelegem ce rost ar mai avea diferențele de
    profil sau de filieră de la liceu dacă
    toți elevii, indiferent de profil și de filieră, vor fi testați la același
    nivel de dificultate. Nu cred că este normal ca un elev care termină profilul
    de mate-info, de exemplu, să fie evaluat conformat acelorași criterii aplicate
    și elevilor care termină profilul uman și unde matematica este altfel predată.
    Aici noi am reușit, după discuțiile de la
    minister, să smulgem promisiunea ministerului că româna va fi o disciplină de
    sine stătătoare.



    Dezbaterea publică asupra modificărilor
    legislative s-a încheiat la finalul lunii august. Urmează ca Ministerul
    Educației să introducă sau nu amendamentele propuse în textele de lege, iar
    acestea să fie apoi trimise spre vot, în Parlament.

  • Bugetul României

    Bugetul României

    Gest
    anticipat de majoritatea comentatorilor, preşedintele Klaus Iohannis a
    promulgat, miercuri, legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul
    asigurărilor sociale de stat pentru 2018. La fel de previzibil, însă, şeful
    statului a avertizat că România trebuie să evite capcana unei creşteri
    economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, pe deficite bugetare şi
    pe acumularea de datorie publică. El subliniază că prioritatea Guvernului
    trebuie să fie creşterea nivelului colectării veniturilor fiscale, în prezent
    printre cele mai mici din Uniunea Europenă, precum şi realizarea investiţiilor
    programate. Construcţia bugetară se bazează, mai spune preşedintele, pe
    unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi pe
    reducerea impozitului pe venit la 10%. În aceste condiţii, atenţionează el,
    coaliţia PSD-ALDE la putere are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor,
    astfel încât să nu afecteze stabilitatea economică a ţării şi nivelul de trai
    promis cetăţenilor.

    Bugetul promulgat a fost adoptat de Parlament cu trei zile
    înainte de Crăciun. Miile de amendamente avansate de opoziţia de dreapta, PNL,
    USR, PMP, au fost aproape în totalitate respinse de majoritatea
    social-democrată şi liberal-democrată, ai cărei reprezentanţi s-au declarat
    convinşi că a rezultat un buget echilibrat, ce respectă ţintele asumate în
    programul de guvernare. Premierul social-democrat Mihai Tudose afirma, atunci,
    în faţa senatorilor şi deputaţilor, că domeniile prioritare vor fi Sănătatea, Educaţia
    şi infrastructura, care vor primi mai mulţi bani decât în anii trecuţi, şi că
    rezultatele aplicării acestui buget nu vor întârzia să apară.

    Construcţia
    bugetară se bazează pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de
    3,1%, un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro şi un câştig salarial mediu net
    lunar de 2.614 lei, echivalentul a circa 600 de euro. Deficitul bugetar este
    estimat la 2,97% din Produsul Intern Brut şi s-ar încadra, aşadar, în ţinta de
    sub 3 procente.

    Şeful Executivului mai spunea, atunci, că este cel mai generos
    buget pe care l-a avut, în aproape trei decenii, România postcomunistă. Vom
    reuşi să facem o ţară mai bună şi să aducem un trai mai bun pentru români     -
    promitea premierul în plenul Parlamentului. Independent de jocurile politice,
    strategiile economice şi sociale ale Guvernului de la Bucureşti au fost
    contestate, deopotrivă, în toamnă, de sindicate şi patronate.

    Liderii
    principalelor centrale sindicale susţin că modificările legislative de ordin
    salarial, ce au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, vor conduce, de fapt, la
    diminuarea veniturilor. Deprecierea monedei naţionale, leul, în raport cu euro,
    precum şi majorarea, în ultimele luni ale anului trecut, a preţurilor la
    utilităţi, alimente şi servicii sunt, potrivit analiştilor, tot atâtea
    argumente că perioada care urmează va fi încărcată de incertidini economice şi
    de tensiuni sociale.

  • Bugetul 2018, în dezbatere

    Bugetul 2018, în dezbatere

    Proiectele bugetului de stat şi
    al asigurărilor sociale au intrat, pe articole, în dezbaterea comisiilor
    reunite de buget finanţe din Parlamentul de la Bucureşti, iar votul final este
    programat pe 21 decembrie. Autorităţile se bazează pe venituri suplimentare de
    aproape 31 de miliarde de lei (cca.6,6 miliarde euro), bani care ar urma să fie
    împărţiţi între Sănătate, Educaţie şi Investiţii.

    Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a precizat că bugetul
    pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie de 3,1%,
    curs de schimb mediu de 4,55 lei pentru 1 euro şi o creştere a numărului mediu
    de salariaţi cu 4,2%. În opinia sa, veniturile luate în calcul la construcţia
    bugetului sunt realiste. Ionuţ Mişa: În
    cursul anului 2017, pe zece luni de zile, comparativ cu anul 2016, avem o
    creştere de venituri de 12,85 de miliarde. Deci, dacă vă raportaţi la această
    creştere de venituri comparabilă cu anul anterior, nu cred că o să mai puteţi
    spune că veniturile nu sunt sustenabile pentru viitor.

    De cealaltă parte, reprezentanţii opoziţiei
    susţin că bugetul este supraestimat pe partea de venituri. Florin Cîţu, senator
    PNL: Propria mea estimare arată
    că veniturile sunt supraestimate cam cu 8,6 miliarde de lei, 5 miliarde din
    supraestimarea colectării la TVA, dar mai este o componentă în buget, care
    supraestimează veniturile: contribuţiile sociale.

    Ministrul finanţelor susţine că, pe lângă unele măsuri care conduc
    la mărirea cheltuielilor, cum ar fi creşterile salariale, acordarea voucherelor
    de vacanţă, creşterea salariului minim, a punctului de pensie şi a
    indemnizaţiei sociale pentru pensionari, în buget sunt prevăzute şi decizii de
    plafonare a cheltuielilor.

    Opoziţia a depus aproape 4000 de amendamente, însă
    cea mai mare parte a bugetelor ministerelor şi a ordonatorilor principali de
    credite au plecat din comisiile de specialitate în forma propusă de Executiv.

    Ministerului
    Apărării Naţionale îi sunt alocaţi 2% din PIB, potrivit angajamentului asumat în
    cadrul NATO de România. Ministerul Sănătăţii va avea anul viitor un buget mărit
    cu 4,6% faţă de 2017, cea mai mare creştere fiind destinată cheltuielilor
    salariale pentru personalul medical. La rândul său, bugetul Ministerului
    Educaţiei va ajunge anul viitor la 3 procente din PIB, faţă de 2,9%, cât este
    în prezent. Nu a fost uitat nici SRI, care în 2018 va primi sume mai mari cu 13
    procente. Şi bugetul Ministerului de Interne a fost avizat favorabil, la fel
    cel al Ministerului Dezvoltării Regionale, ultimul însă cu amendamente. UDMR a
    propus majorarea cotei din impozitul pe venit, care este virat autorităţilor
    locale, în condiţiile în care acesta se va diminua de la 16 la 10 procente,
    începând cu 1 ianuarie 2018.

  • Propuneri legislative privind salarizarea

    Propuneri legislative privind salarizarea

    Proiectul legii
    salarizării unitare a bugetarilor a fost adoptat, marţi, de Senatul României şi
    urmează să intre, săptămâna viitoare, în dezbaterea comisiilor de specialitate
    din Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Documentul prevede majorări salariale pentru bugetari, în etape,
    până în anul 2022. Proiectul a fost votat de reprezentanţii PSD şi ALDE , precum şi de UDMR, dar a fost criticat de opoziţia reprezentată de
    PNL, USR şi PMP pe motiv că nu este prevăzut clar impactul bugetar şi sursa de
    finanţare pentru creşterile salariale.

    Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu,
    declara în plenul Senatului că legea este corelată cu noul Cod Fiscal şi
    prevede o creştere medie a salariilor bugetarilor cu 56%. Ministrul a mai
    explicat că aceasta este necesară pentru a corecta disfuncţionalităţile din
    sistemul public de salarizare. Lia Olguţa Vasilescu: S-au
    făcut aproape toate corecturile pe lege la Senat. Sigur că suntem deschişi în
    continuare la dezbatere.

    În replică liderul PNL, Raluca Turcan, a atras
    atenţia că: Legea
    salarizării unitare PSD este susţinută în momentul de faţă de doi oameni:
    ministrul Muncii şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Ceilalţi oameni care probabil
    au porniri responsabile de guvernare au o mare deficienţă să iasă în spaţiul
    public şi să îşi asume nişte cheltuieli pe care România nu le poate duce în
    momentul de faţă.

    La proiectul de
    lege au fost depuse peste 300 de amendamente, dintre care mai mult de jumătate
    au fost adoptate, unele dintre ele aparţinând opoziţiei. Astfel, de la 1 ianuarie 2018 vor fi majorate cu 15% salariile
    angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea Ministerelor
    Muncii şi Mediului, precum şi salariile personalului Agenţiei Naţionale de
    Integritate, care are acces la documente şi informaţii clasificate.

    La propunerea
    PNL şi UDMR, s-a admis un alt amendament prin care sunt majorate cu 1.450 de
    lei (echivalentul a circa 300 de euro) indemnizaţiile tuturor primarilor şi
    viceprimarilor de oraşe. Nu vor beneficia de acest spor primarul general şi
    viceprimarul capitalei şi nici preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii
    judeţene. Alte amendamente acceptate au fost: majorarea cu 25% a
    indemnizaţiilor aleşilor locali care implementează proiecte cu fonduri
    europene, rectificarea schemei de
    salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară
    celei a funcţionarilor din administraţia centrală, acordarea unui spor de 15%
    pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

    Pe de altă parte, tot, marţi, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care măreşte unele drepturi băneşti ale
    militarilor. De noile prevederi beneficiază peste 46.000 de persoane.

  • Iniţiative şi măsuri împotriva fumatului

    Iniţiative şi măsuri împotriva fumatului

    România se număra printre
    codaşele Europei în privinţa interzicerii fumatului în spaţiile publice
    închise. Până în primăvara acestui an! când a intrat în vigoare o lege extrem
    de strictă, adoptată de Parlamentul de la Bucureşti, pe cât de aplaudată de
    adepţii unui aer mai puţin viciat, pe atât de hulită de fumători. Printre
    contestatari s-au
    numărat chiar unii deputaţi, nemulţumiţi că, pentru a-şi satisface viciul în
    zonele în aer liber special amenajate, sunt obligaţi să străbată lungile
    culoare ale Palatului Parlamentului – a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după
    Pentagon.

    În consecinţă, Comisia de sănătate din Senat a propus o serie de amendamente
    de modificare a legii anti-fumat
    care ar urma să fie dezbătute în actuala sesiune parlamentară. Pe scurt, dacă amendamentele
    ar fi adoptate, fumatul în orice spaţiu închis ar fi permis, singura condiţie fiind
    ca acel spaţiu să fie inscripţionat. Or, în România mor anual 42.000 de oameni din cauza bolilor provocate de
    fumat, principalele
    cauze fiind bolile cardiovasculare, tumorile maligne şi complicaţiile
    respiratorii. Mai mult de jumătate dintre adolescenţii de 16 ani au fumat măcar
    o dată, iar o treime fumează constant. În acest context, autorităţile îşi
    propun ca în următoarele două decenii să reducă semnificativ numărul fumătorilor.

    La o conferinţă cu participare internaţională sugestiv intitulată 2035 -
    Prima generaţie fără tutun a României, preşedintele Klaus Iohannis a pledat
    pentru prevenţie, ca prioritate în cadrul politicilor de sănătate. Klaus
    Iohannis: Prin prevenţie, putem să salvăm vieţi. Punând,
    astăzi, accent pe educaţia în scopul prevenţiei, care include conştientizarea
    riscurilor pe care le presupune fumatul, dăm generaţiilor următoare şansa să
    trăiască o viaţă mai sănătoasă şi să îşi aleagă în cunoştiinţă de cauză stilul
    de viaţă.

    La rândul său, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu le-a cerut
    deputaţilor să respingă modificările la legea anti-fumat propuse de Comisia de
    Sănătate din Senat: Acesta este un atentat la sănătatea tuturor
    cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal
    de servire, copii sau adulţi. Am, aşadar, încredere în camera decizională că va
    corecta această greşeală. Relaxarea acestei legi nu are cum să producă efecte
    pozitive, din perspectiva sănătăţii publice.

    În 2004, Irlanda devenea prima ţară
    europeană care interzicea fumatul în spaţiile publice. Toate statele vecine se întrebau
    cum vor reuşi irlandezii să se oprească din fumat în puburile lor colorate şi
    pline de viaţă. Aceştia
    au acceptat măsura şi
    s-au adaptat. La fel s-a întâmplat şi cu locuitorii altor ţări de pe
    bătrânul continent. De ce ar face românii excepţie? S-a dovedit, din experienţa
    altora, că efectele de natură
    economică ale unei astfel de măsuri drastice nu sunt insurmontabile. În schimb,
    consecinţele benefice asupra sănătăţii cetăţenilor sunt incontestabile.