Radio România Internațional

Tag: amenintare

  • În pregătirea summitului NATO

    În pregătirea summitului NATO

    O întărire militară fără precedent a NATO în estul Europei, după conflictul ruso –ucrainean declanşat la 24 februarie 2014, este elementul-cheie care va sta în atenţia liderilor celor 28 de state din Europa şi America de Nord reuniţi, la sfârşitul acestei săptămâni, la Varşovia, în cadrul unui summit de două zile – foarte important pentru România, ţară aflată la graniţa răsăriteană a Uniunii Europene şi a NATO. Summitul va trasa, totodată, liniile viitoare ale strategiei NATO, asigurându-se că Alianţa va rămâne o sursă esenţială de stabilitate într-o lume nesigură şi imprevizibilă.



    Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg ar putea supune, totodată, atenţiei şefilor de stat consecinţele ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. El a declarat, recent, că, după ce Marea Britanie a decis să părăsească Uniunea, NATO a devenit o platformă şi mai importantă de cooperare între Europa şi Statele Unite, dar şi de cooperare militară şi de securitate între aliaţii europeni din NATO.



    Summitul de la Varşovia interesează în cel mai înalt grad şi Bucureştiul. Anul trecut, scutul american antirachetă de la Deveselu (sud) a devenit activ, punând România pe harta sistemului defensiv al NATO în Europa de Est. Este vorba despre una dintre cele mai importante baze americane din Europa, concepută ca “sistem de apărare impotriva pericolelor din afara Europei”, cum declara Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, cu precizarea că “scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei”.



    Vineri, Canada a anunţat că va trimite 1000 de militari în Letonia, în cadrul desfăşurării de către NATO a patru batalioane în Estul Europei, exprimându-şi dorinţa de a fi, alături de SUA, Marea Britanie şi Germania, una dintre cele patru naţiuni-cadru care vor întări prezenţa avansată a NATO în Europa Centrală şi de Răsărit.



    De partea cealaltă, însă, Moscova acuză Alianţa că antrenează Rusia într-o cursă frenetică a înarmărilor care rupe echilibrul militar în vigoare după căderea URSS, în 1991. Vladimir Putin a denunţat, săptămâna trecută, manevrele militare ale NATO în apropierea frontierei ruse, în special în Marea Neagră şi în Marea Baltică, avertizând că Moscova va răspunde “adecvat” acestor provocări.



    Observatorii estimează că summitul de la Varşovia va întări, cu toate acestea, poziţia dură a NATO faţă de Rusia. Un semn al acestei strategii poate fi citit şi în recenta numire a unui specialist în problemele ruseşti, Rose Gottemoeller, în funcţia de secretar general adjunct al Alianţei Nord Atlantice. Gottemoeller vine la conducerea Alianţei din funcţia de subsecretar american însărcinat cu controlul armamentului şi securitatea internaţională.

  • România înainte de summitul NATO

    România înainte de summitul NATO

    Consolidarea apărării colective a Alianţei Nord-Atlantice şi întărirea flancului său estic, inclusiv prin asigurarea unei prezenţe robuste şi credibile a NATO în regiune – sunt doar două din obiectivele diplomaţiei româneşti la apropiatul summit Aliat de la Varşovia, din prima parte a lunii viitoare. Bucureştiul crede, totodată, în importanţa strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică şi în întărirea cooperării şi coordonării între NATO şi Uniunea Europeană, pe de o parte, iar pe de alta între NATO şi partenerii ei estici. În aşteptarea întâlnirii la nivel înalt din 8-9 iulie, la Bruxelles a fost programată, zilele acestea, o reuniune a miniştrilor Apărării din ţările Aliate, între care se numără şi cel român, Mihnea Motoc.



    Pe agenda discuţiilor se află, între altele, mărirea bugetelor naţionale destinate sectorului Apărării. În 2014, Aliaţii au decis să nu mai taie din aceste bugete şi să ajungă, în zece ani, la 2% din Produsul Intern Brut, deoarece capacităţile militare defensive sunt mai costisitoare decât cele ofensive. Or, veştile sunt bune : estimările NATO indică o medie de 1,5% din PIB. Apoi, tot la Bruxelles se discută şi despre implicarea NATO, prin avioanele AWACS de supraveghere, în lupta împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic.



    În plus, într-o conferinţă de presă premergătoare reuniunii ministeriale, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Alianţa va desfăşura, ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina, patru batalioane prin rotaţie în cele trei state baltice şi în Polonia. Potrivit oficialului, apărarea Alianţei şi forţa NATO de descurajare nu se bazează, însă, exclusiv pe cele patru batalioane.



    Lărgind perspectiva, acestea fac parte dintr-o schimbare mult mai profundă a poziţiei Alianţei, ca răspuns la provocările cu care se confruntă. Iar răspunsul este că, dacă va fi necesar, Alianţa e pregătită să îşi apere toate statele membre! Bucureştiul a primit asigurări în acest sens şi din partea Statelor Unite ale Americii, prin ambasadorul lor la NATO, Douglas Lute. Alianţa Nord-Atlatică – a spus el în cadrul unei teleconferinţe – îi va sta alături României în situaţia în care ar apărea o ameninţare concretă, referindu-se la recentele declaraţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin.



    Moscova nu a devenit mai agresivă, ci, de fapt, îşi continuă comportamentul iresponsabil început acum doi ani prin anexarea ilegală a Crimeii – a mai spus Douglas Lute. Deranjată, acum, de amplasarea în sudul României, la Deveselu, a unor elemente ale scutului antirachetă, Rusia are o retorică interesantă, dar NATO se va uita la acţiuni – a punctat diplomatul american.

  • Retrospectiva săptămânii 29.05- 04.06.2016

    Retrospectiva săptămânii 29.05- 04.06.2016

    Alegeri locale în România


    În România vor avea loc, duminică, alegeri locale. Peste 250.000 de persoane s-au înscris în competiţia pentru o funcţie de primar, consilier local sau consilier judeţean, iar alegerea se va face într-un singur tur. O noutate pentru scrutinul de duminică este informatizarea secţiilor de votare, pentru a bloca orice tentativă de vot multiplu. La nivel naţional sunt organizate peste 18.600 de secţii de votare. Scrutinul de duminică poate primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate scandaluri de corupţie. Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene si un prefect.



    Reacţia României la declaraţiile Moscovei


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, afirmă că recentele declaraţii din partea Rusiei sunt incorecte şi a subliniat că sistemul antirachetă de la Deveselu nu are nicio legătură cu această ţară. În opinia şefului statului, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea României, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Moscovei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.



    Klaus Iohannis: Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond pentru că sistemul nu are absolut nici o legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre este cea corectă. La rândul său, ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a exprimat suprinderea cu privire la declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, care afirmase că România s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruseşti, fiindcă găzduieşte elemente ale scutului american antirachetă. Declaraţiile – subliniază MAE – ar putea fi totodată interpretate ca o ameninţare la adresa securităţii regionale.



    Proteste la Bucureşti


    Sindicaliştii din educaţie au protestat, la Bucureşti, faţă de sistemul de salarizare din învăţământul românesc. Protestatarii cer, în principal, alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru educaţie, aşa cum, de altfel, prevede Legea educaţiei naţionale. Decizia de a ieşi în stradă a fost luată după mai multe runde eşuate de negocieri cu Guvernul asupra majorărilor salariale.



    Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a spus că Executivul nu are fonduri pentru corectarea salariilor din Educaţie. El a explicat că trebuie făcute corecţii al grilei de salarizare şi nu majorări populiste. Guvernul a anunţat că va adopta pe 7 iunie ordonanţa privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit ministrului muncii, ordonanţa corectează disfuncţionalităţile existente în sistem, nu măreşte salariile, ci repară unele erori. Ordonanţa de urgenţă vizează în special debutanţii, personalul auxiliar, educatorii sau asistenţii universitari, iar majorările sunt între 16 şi 20%. Ministrul muncii a subliniat că nu pot fi majorate salariile tuturor persoanelor care lucrează în învăţământ.


    Dragoş Pâslaru: Dacă dădeam 3% pe linie, efectul era că salariile profesorilor universitari creşteau cu 3% din nou iar decalajul, ecartul la care facem referire creştea în continuare. Deci, între cel mai mic asistent şi cel mai mare profesor, când oferi o creştere procentuală, acest ecart creşte. De corecţii salariale pozitive ar urma să beneficieze 120.000 de profesori din cei 260.000 existenţi în sistem.



    O nouă tragedie aviatică


    Patru angajaţi ai Serviciului Mobil de Urgentă, Reanimare si Descarcerare din Romania (SMURD) şi-au pierdut viaţa joi, după ce elicopterul în care se aflau s-a prabuşit în Rep. Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă). Aparatul a căzut într-un sat în apropiere de graniţa cu România, în timp ce încerca să ajungă la un pacient. Două echipe de anchetatori români s-au alăturat specialiştilor de la Chişinău pentru investigarea cauzelor incidentului. Martorii oculari au declarat că aparatul s-a prăbuşit pe o vreme rea, cu vizibilitate foarte redusă. Cazul a fost preluat şi de Secţia Parchetelor Militare de la Bucureşti, care a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă şi neluarea măsurilor de securitate în muncă. Republica Moldova a decretat. Vineri, o zi de doliu naţional în memoria celor patru salvatori români.



    România la EURO 2016


    Antrenorul naţionalei de fotbal a României, Anghel Iordănescu, a anunţat lista celor 23 de jucători care vor face parte din lotul pentru Campionatul European din Franţa, care va avea loc între 10 iunie şi 10 iulie. La Euro, în meciul de deschidere, România va întâlni echipa ţării gazdă, într-o grupă din care mai fac parte Elveţia şi Albania. Pe de altă parte, naţionala feminină de handbal a României şi-a asigurat calificarea la Campionatul European din 2016, după ce a învins formaţia Lituaniei cu scorul de 34-24, la Kaunas, în penultima etapă a grupei preliminare 1. Selecţionata feminină de handbal va reprezenta România şi la Olimpiada de la Rio de Janeiro, din această vară.

  • Provocări de securitate în zona Mării Negre

    Provocări de securitate în zona Mării Negre

    Consfinţirea aderării Muntenegrului la Alianţa Nord-Atlantică la începutul lunii iulie ar putea crea premisele refacerii stabilităţii în Balcani, au apreciat la o conferinţă pe probleme de securitate, la Bucureşti, responsabili ai Alianţei Nord-Atlantice. În prezent, NATO se confruntă cu cele mai complexe provocări şi riscuri de la încheierea războiului rece şi, pentru prima dată în istoria sa, organizaţia traversează o perioadă marcată de ameninţări majore dezvoltate concomitent şi pe două direcţii strategice diferite.



    Asistentul secretarului general al NATO, Sorin Ducaru explică: Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să încalce unele reglementări din legislaţia internaţională. Ea este potenţată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii, zone situate foarte aproape de frontierele NATO. O altă ameninţare o reprezintă organizaţia Statul Islamic, care a început să recruteze din regiune din ce în ce mai mulţi luptători, să creeze celule teroriste şi să obţină arme, pe care apoi să le folosească în atentatele organizate în Europa.”



    Combinaţia dintre state slabe şi slăbite, tensiuni regionale, politici şi religii radicale, terorism şi, nu în ultimul rând, uriaşul val de refugiaţi, cere o abordare complexă. Mai exact, trebuie înţeles cum interacţionează toate acestea”, mai spune Sorin Ducaru. 5,5 milioane de euro s-a angajat Alianţa să aloce în următorii patru ani pentru zona Bacanilor pentru a o transforma într-o zona tampon la frontierele sale, sperând că astfel efectele evenimentelor petrecute pe flancul sudic şi cel estic vor fi estompate.



    Serbia, Macedonia şi Bosnia şi Herţegovina sunt deja angrenate în proiecte care presupun ajutorul de urgenţă al civililor şi, în caz de nevoie, neutralizarea armelor chimice şi nucleare, contracararea ameninţării informatice, aşa-numitul sector cyber sau acţiuni militare. Alianţa Nord Atlantică va avea mai multe trupe pe teritoriul Poloniei după summitul din iulie a anunţat, pe de altă parte, recent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Varşovia.



    Reuniunea la cel mai înalt nivel al Alianţei are loc într-un moment crucial, când provocările de securitate din est şi din sud sunt cele mai serioase din ultimele decenii, a apreciat oficialul NATO, potrivit căruia, summitul de la Varşovia va fi un punct de referinţă, când statele membre vor decide în primul rând mărirea capacităţii de descurajare şi de apărare a Alianţei.



    Jens Stoltenberg: Am căzut de acord să ne îmbunătăţim prezenţa în partea de est a Alianţei. Va fi o prezenţă multinaţională şi prin rotaţie. Avem pe masă propuneri clare de la planificatorii noştri militari. Încă discutăm numărul exact şi locaţiile unde vor fi prezente trupele NATO şi vom lua o decizie până la summitul din iulie.”



    O altă decizie care va fi luată la summitul de la Varşovia va fi cea de sporire a eforturilor aliaţilor pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele NATO, spune Stoltenberg. Acest lucru va însemna sprijin din partea Alianţei pentru parteneri precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia în est şi pentru Irak, Iordania şi Tunisia la graniţa de sud a NATO.



    În ceea ce priveşte scutul antirachetă al NATO de la Deveselu, care l-a determinat pe liderul de la Kremlin să afirme că România şi Polonia, ca gazde ale acestuia, s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruseşti”, Jens Stoltenberg a reafimat caracterul defensiv al acestuia, subliniind o dată în plus că scutul nu vizează Rusia.



    Jens Stoltenberg:Sistemul antirachetă nu este direcţionat împotriva Rusiei, ci împotriva unor ameninţări din afara zonei euro-atlantice. Numărul interceptoarelor este prea mic, ele sunt amplasate fie prea departe spre sud, fie prea aproape de frontiera rusească pentru a fi capabile să doboare rachetele intercontinentale ruseşti. Deci nu este direcţionată împotriva Rusiei, este un sistem defensiv, iar defensiv înseamnă apărare. Orce acţiune din partea Rusiei ar fi absolut fără nici un motiv, ar fi nejustificată pentru că ei ştiu că scutul antirachetă nu este direcţionat împotriva lor.”



    Oficialul NATO a mai explicat faptul că interceptoarele amplasate deja în România şi cele care vor fi amplasate în Polonia nu au capacitate ofensivă, ci doar pe aceea de a intercepta eventuale rachete din afara spaţiului euroatlantic.



    La Bucureşti, la conferinţa pe teme de securitate, fostul ministru de externe, Sergiu Celac, a nuanţat recentele declaraţii venite din partea Rusiei: “S-au făcut mai multe declaraţii care trebuie privite cu calm. De fapt nu ne sunt adresate nouă, ci pentru faptul că pe teritoriul României există instalaţii şi capabilităţi care aparţin întregii Alianţe Nord-Atlantice.”


    România va pleda la summitul NATO de la Varşovia pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, considerată crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică.

  • Declaraţii privind instalarea scutului antirachetă

    Declaraţii privind instalarea scutului antirachetă

    Cu o agresivitate care confirmă retorica politicii externe a Moscovei, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avertizat, explicit, România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruseşti, deoarece găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă. ”Dacă ieri, în aceste zone din România, oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a afirmat, între altele, Putin.



    Poate deloc întâmplător, tăioasa declaraţie a fost făcută chiar în timpul unei vizite făcute la Atena, capitala unui stat membru NATO şi UE, şi la nici trei săptămâni după ce în România, la Deveselu (sud), a fost inaugurată facilitatea americană ce include un radar sofisticat, interceptoare balistice şi echipament modern de comunicaţii.



    În schimb, nominalizarea Poloniei, cu care, tradiţional, Rusia întreţine relaţii glaciale, a fost făcută mai degrabă preventiv, întrucât elementele scutului american de pe teritoriul său vor deveni operaţionale abia în 2018. Cum era firesc, spusele liderului de la Kremlin nu aveau cum să treacă neobservate la Bucureşti.



    Astfel, pentru Ministerul de Externe (MAE), poziţia presedintelui rus ”relevă o ignorare a situaţiei reale pe care România şi aliaţii săi din NATO au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă.” Diplomaţia de la Bucureşti reaminteşte că ”prevederile Acordului bilateral dintre România şi SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu stricteţe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu şi conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU”.



    ”În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condiţiile în care sunt binecunoscute cauzele evoluţiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională”, susţine MAE. Cea din urmă precizare este o aluzie la decuparea de către Rusia a peninsulei Crimeea de pe harta Ucrainei şi la maniera în care Moscova alimentează conflictul de natură secesionistă din sud-estul aceluiaşi stat.



    Pentru analiştii de politică externă, deşi de ceva vreme au devenit un refren în discursul oficialilor ruşi, înţepăturile pe tema scutului american antiracheta din Europa nu au îmbrăcat niciodată o formă atât de contondentă. E dovada, susţin aceiaşi observatori, că Moscova încearcă să compenseze prin atitudine ceea ce nu poate face cu argumente. Fiindcă Rusia nu a demonstrat, nicicând, că scutul antirachetă este, realmente, o ameninţare pentru securitatea sa.

  • Reacția MAE la declarațiile lui Vladimir Putin

    Reacția MAE la declarațiile lui Vladimir Putin

    “Această pozitie relevă o ignorare a situaţiei reale pe care atât România, cât şi Aliaţii săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă. Ar putea fi, totodată, interpretată ca o ameninţare la adresa securităţii regionale”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.



    În comunicatul remis presei, diplomația de la București reamintește că sistemul antirachetă de la Deveselu are caracter defensiv: MAE reiterează că acest sistem nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse sau a altui stat. Distorsionarea repetată a acestor realităţi nu face decât să menţină o atmosferă tensionată, în contradicţie cu spiritul de deschidere manifestat de România şi Aliaţii săi pe tema apărării antirachetă.


    În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condiţiile în care, sunt binecunoscute cauzele evoluţiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională.”



    Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat, sâmbătă, că România și Polonia s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor rusești, ca urmare a implementării sistemului antirachetă al statelor membre NATO.

  • România şi scutul defensiv

    România şi scutul defensiv

    Instalaţiile de la Deveselu ale scutului de apărare antirachetă sunt parte a unui sistem american găzduit de câteva state aliate. Acesta include un radar terestru în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, care va fi construit în Polonia şi va deveni operaţional în 2018.

    La unison, responsabilii politici de la Bucureşti – preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, miniştrii de Externe, Lazăr Comănescu, şi al Apărarii, Mihnea Motoc – au subliniat caracterul strict defensiv al sistemului antirachetă. Anterior, şi asistentul secretarului american de stat pentru controlul armamentelor, Frank Rose, precizase că sistemul de la Deveselu urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice, cu rază scurtă şi medie de acţiune, ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu.

    Venit în România special pentru inaugurarea scutului, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a insistat, la rândul său, că: Acest amplasament din România, la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia, pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinetale ruseşti. Ei sunt în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de atacuri cu rachete cu raza scurtă şi medie de acţiune provenite din afara zonei euroatlantice.

    Nu-i mai puţin adevărat că presa internaţională nu-şi refuză plăcerea de a asocia inaugurarea de la Deveselu cu legitima circumspecţie a Occidentului faţă de o Rusie care, odată cu anexarea penisulei Crimeea şi cu alimentarea rebeliunii secesioniste din estul Ucrainei, şi-a devoalat pornirile revanşarde şi redeşteptatul apetit teritorial. Secretarul general a precizat: NATO consideră că nu este nicio contradicţie între o apărare puternică, un comportament ferm şi predictibil al Alianţei şi încercarea de a avea un dialog cu Rusia, transparenţa şi reducerea riscurilor, pentru că vedem cum prezenţa militară crescută de-a lungul graniţelor NATO creşte şi riscurile de accidente şi incidente.

    Reacţie absolut previzibilă, Rusia a criticat desfăşurarea scutului antirachetă în Europa şi a afirmat că acesta reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale de securitate. Prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de corespondentul Radio România, Moscova a avertizat că va replica prin întărirea propriilor capacităţi militare.

    Analiştii militari apreciază, însă, că raporturile dintre aliaţi şi ruşi nu se vor reinflama, fiindcă fiecare dintre părţi a făcut exact ceea ce era de aşteptat: NATO scutul, iar Rusia declaraţii.

  • Atacurile cibernetice, un risc major

    Atacurile cibernetice, un risc major

    Nivelul ameninţării cibernetice a crescut de la an
    la an. Iar această creştere este una semnificativă şi calitativă.
    Aprecierea este una avizată, fiind făcută de Gabriel Mazilu, directorul adjunct
    al Centrului Naţional CYBERINT în interiorul Serviciului Român de Informaţii,
    înfiinţat în 2008.

    Cetăţenii sunt din ce în ce mai
    dependenţi de spaţiul cibernetic, în condiţiile în care asistăm la un proces de
    digitizare a obiectelor, pornind de la cele foto, combine audio sau agende de
    lucru, spune Gabriel Mazilu, care, invitat la Radio România, a subliniat
    importanţa securităţii cibernetice: Spaţiul
    cibernetic vine cu avantaje deosebite, dar aduce la rândul său şi
    vulnerabilităţi care privesc în egală măsură atât cetăţenii obişnuiţi, cât şi
    statele, ca entităţi. Din acest punct de vedere, securitatea cibernetică
    trebuie să fie o prioritate a statului, în primul rând a statului, dar şi a
    zonei comerciale private, întrucât cetăţenii pot fi ajutaţi, sfătuiţi cum să se
    ferească de aceste pericole din spaţiul cibernetic. De regulă infractorii nu
    sunt obişnuiţi, au un înalt grad de profesionalizare şi de aceea
    proporţionalitatea este decizia corectă în protejarea cetăţenilor. De aceea, ne
    propunem să contrapunem unor infractori înalt specializaţi specialiştii pe care
    statul îi pregăteşte şi îi foloseşte în acest spaţiu.

    Deloc de neglijat şi
    în continuă creştere, pagubele financiare produse de criminalitatea cibernetică
    sunt estimate, la nivel global, la zeci de miliarde de dolari.Iar România este
    cunoscută ca o pepinieră de hackeri. Recunoscuţi în întreaga lume, aceştia au
    spart site-uri ale unor giganţi, între care NASA sau Kaspersky, Youtube, Yahoo
    sau pe cel al Marinei Regale Britanice. Există, însă, şi români care au făcut
    din hacking un hobby cu consecinţe pozitive pentru companii mari – ei
    identifică vulnerabilităţile acestora şi le ajută să îşi securizeze firma. Tot
    din România a pornit, de altfel, Bitdefender, o companie imensă de protecţie
    cibernetică. Executivul român are un plan de producere de experţi în securitate
    cibernetică. Guvernul se gândeşte, de altfel, să introducă în curricula şcolară
    cursuri de pregătire în domeniul securităţii cibernetice şi să creeze
    specializări în învăţământul universitar şi postuniversitar.

    Gabriel
    Mazilu vorbeşte despre patru tipuri de agresori cibernetici: actorii statali – cu cel mai ridicat
    nivel de impact asupra securităţii naţionale -, actorii provenind din mediul
    crimei organizate, extremiştii şi grupările teroriste: Spaţiul cibernetic, în pofida aparenţei, nu este un spaţiu
    eminamente tehnic, este o combinaţie între tehnologie şi intuiţie umană, acea
    intuiţie definită ca inginerie socială. Infractorii folosesc tot felul de
    evenimente din viaţa societăţii pentru a le intui necesităţile, nevoile şi a le
    exploata. Iată, de exemplu, Valentine’s Day este o bună oportunitate pentru
    infractorii cibernetici să transmită mesaje false, a căror accesare ne-ar putea
    compromite calculatorul. Din acest punct de vedere, nivelul tehnologic este
    atât de bun încât un cetăţean obişnuit nu se poate proteja fără aplicaţii
    specializate, fără sprijin din partea instituţiilor statului.

    Gabriel
    Mazilu pledează pentru o legislaţie specializată în domeniul securităţii
    cibernetice, menită să determine o normă naţională care să determine o acţiune
    coerentă şi susţinută a tuturor instituţiilor publice sau private din România.
    În aceste zile, proiectul legii securităţii cibernetice s-a aflat în dezbatere
    publică.

    Din nou, Gabriel Mazilu: Legea este utilă, pentru că ea
    stabileşte un standard de validitate, de bonitate, de credibilitate. Din acest
    punct de vedere, reglementarea trebuie să facă distincţia între un furnizor de
    bună credinţă şi unul de rea credinţă. Procesul
    acesta al reglementării spaţiului cibernetic este mult avansat în ţări pe care
    le luăm de cele mai multe ori ca sisteme de referinţă. Multe dintre acestea
    sunt la a doua ediţie a legislaţiei privind securitatea cibernetică şi poate
    chiar la a treia ediţie privind strategia naţională de securitate cibernetică.
    Reglementările respective nu au adus un prejudiciu statului, nu au determinat
    un regres economic sau social. De altfel, specialiştii sunt de părere că
    fenomenul va avea aceeaşi evoluţie ca şi în cazul transporturilor aeriene.
    Măsurile de securitate pentru transportul aerian, deşi au fost din ce în ce mai
    exigente de la an la an, nu au descurajat transportul aerian, ci chiar l-au
    încurajat, pentru că l-au făcut mai sigur.

    Poziţia geostrategică,
    dar şi calitatea de membru al Uniunii Europene şi al NATO sunt factori care
    determină creşterea nivelului ameninţării cibernetice, explică directorul
    adjunct al Centrului Naţional CYBERINT, din
    acest punct de vedere, România nefiind o victimă colaterală, ci, alături de
    celelalte state europene, o ţintă explicită a atacurilor cibernetice.

  • Vulnerabilităţi cibernetice

    Vulnerabilităţi cibernetice

    Într-un interviu pentru Radio România, directorul Europol
    vorbea, în luna februarie, despre complexitatea ameninţării cibernetice,
    amplificată de faptul că mulţi dintre suspecţi acţionează singuri, fiind
    radicalizaţi inclusiv prin Internet şi gata să finalizeze un atac terorist
    într-un mod fragmentat care nu se poate numi reţea, ci mai degrabă o comunitate
    mică de actori independeţi. Iar fenomenul este tot mai îngrijorător. Recent,
    guvernul american a anunţat că piraţii informatici care au reuşit să penetreze
    bazele de date ale Departamentului Apărării şi ale altor agenţii guvernamentale
    din SUA au sustras informaţii despre 5,6 milioane de amprente digitale, cu 4,5
    milioane mai multe decât s-a raportat iniţial. Furtul de date a afectat, în
    primăvară, arhive conţinând informaţii datând de mulţi ani. În România, în
    august, specialiştii SRI au blocat într-o singură zi aproape 40.000 de
    tentative de virusare.

    Sunt doar două exemple, dar agenţiile de presă transmit
    constant ştiri privind infracţiuni din domeniul cibernetic. Iar cifrele
    avansate sunt uneori ameţitoare. Infracţiunile cibernetice costă economia
    globală aproximativ 445 de miliarde de dolari anual, iar economiile din top 10
    suportă jumătate din această sumă, arată un studiu. Documentul subliniază că
    riscurile cibernetice evoluează dincolo de aspecte ce ţin de confidenţialitate
    sau de reputaţie, iar interconectivitatea aparaturii electronice şi a companiilor
    aduce cu sine noi expuneri la riscuri. Trăim în era internetului. Cu toate
    avantajele, dar şi dezavantajele ei, iar spaţiul virtual poate fi chiar mai
    periculos decât cel real, consideră specialişti în domeniu din 20 de ţări
    reuniţi, în septembrie, la Sibiu, în centrul României, în cadrul Congresului
    Internaţional Cybersecurity în România – Platformă de dialog
    public-privat. Securitatea cibernetică este esenţială pentru state,
    companii şi simpli cetăţeni, mai ales că numărul şi virulenţa atacurilor cibernetice
    este în continuă creştere, sublinia cu acest prilej reprezentantul Swiss
    Webacademy, Laurent Chrzanovski, managerul Congresului de la Sibiu: Tot
    ce folosim noi ca sisteme operative, ca browsere, ca sisteme de tehnoredactare,
    de sisteme de ilustrare, au fisuri. Iar acestea sunt exploatate masiv din
    momentul în care nu aveţi un antivirus, nu aveţi un firewall puternic pe
    computer. În plus, a crescut exponenţial evident răspândirea de tot felul de
    acte criminale pe reţele sociale pentru că omul încă are o naivitatea absolut
    incredibilă în ceea ce priveşte reţelele sociale.

    Nivelul ameninţării
    cibernetice creşte de la an la an, iar atacurile vizează mai ales domeniile
    politic, militar şi economic – a declarat şi adjunctul Centrului Naţional CYBERINT
    din cadrul Serviciului Român de Informaţii, Gabriel Mazilu. Potrivit acestuia,
    atacurile cibernetice au în spate patru tipuri de actori: alte state, crima
    organizată, extremiştii şi grupările teroriste. Gabriel Mazilu: Ameninţarea
    reprezentată de actorii statali are cel mai ridicat nivel de impact asupra
    securităţii naţionale. Pe locul II sunt actorii din mediile criminalităţii
    organizate, iar legate de relevanţa agresiunii cibernetice derulate de
    extremişti şi terorişti, în acest moment, această ameninţare are un nivel
    scăzut în raport cu securitatea naţională a României. Nivelul lor tehnologic
    este în acest moment scăzut, însă acordăm o atenţie dedicată acestor două
    tipuri de actori tocmai pentru a putea fi în măsură să înţelegem evoluţia fenomenului
    şi să putem anticipa momentul în care vor reprezenta o ameninţare semnificativă
    pentru securitatea naţională a României.

    Organisme şi instituţii
    specializate în combaterea criminalităţii online acţionează în România, acestea
    încercând să descopere infractorii din acest mediu virtual. Educaţia şi
    prevenţia reprezintă, însă, cea mai bună armă împotriva acestora, consideră
    comisarul Sorin Stănică de la Institutul de Cercetare şi Prevenire a
    Criminalităţii din cadrul IGPR: Criminalitatea în mediul online
    cunoaşte o mare varietate de aspecte. Ea poate să plece de la hărţuiri între
    persoane, aşa-numitul cyber-bullyng până la criminalitatea mult mai gravă,
    putem vorbi despre fraude în mediul online care pot avea consecinţe foarte
    grave din punct de vedere patrimonial, până la infracţiuni grave de pornografie
    infantilă prin sisteme informatice. Problema care se pune cel mai mult din
    punct de vedere al soluţionării unor astfel de fapte este faptul că autorul
    rămâne în anonimat. De ce? Pentru că în mediul online de cele mai multe ori
    infractorii săvârşesc faptele lor profitând de acest caracter anonim de care
    beneficiază, de faptul că nu sunt faţă în faţă cu victimele lor.     Tocmai
    din acest punct de vedere pericolul social al acestora este unul foarte
    ridicat, atrag atenţia specialiştii.

  • Ziua NATO în România

    Ziua NATO în România

    Ziua NATO se sărbătoreşte în România din 2005, în prima duminică a lunii aprilie. Anul acesta, şeful statului, Klaus Iohannis şi cel al guvernului, Victor Ponta, au transmis mesaje în care au comentat relaţia dintre NATO şi România, membră a Alianţei din 2004. Preşedintele Iohannis a apreciat, într-o postare pe Facebook, faptul că apartenenţa la NATO rămâne o garanţie a securităţii României şi totodată, un reper al politicii externe a ţării.



    La rândul său, premierul Victor Ponta aprecia, tot pe Facebook, faptul că aderarea României la NATO este una dintre marile realizări ale perioadei post revoluţie şi că autorităţile române îşi vor face, în continuare, datoria faţă de aliaţii nord-atlantici.



    În ianuarie, preşedintele României anunţa că a a obţinut consensul politic necesar pentru creşterea bugetului apărării la 2% din PIB începând cu 2017. Tematica pregătirii militare e abordată în contextul evenimentelor din Ucraina care preocupă atât NATO cât şi UE. Recent, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, generalul american, Philip Breedlove a spus, la Bucureşti, că, în curând, va fi anunţată, oficial, pre-poziţionarea de tehnică grea de luptă pe teritoriul României.



    Moscova a reacţionat la acest anunt, afirmând că desfăşurarea de vehicule blindate, sisteme de arme antiaeriene, avioane de luptă şi artilerie a NATO în România reprezintă un pas fără precedent de periculos care încalcă toate acordurile, inclusiv actul fondator Rusia-NATO. Dacă, în aceste condiţii, Guvernul României consideră posibilă creşterea grupării NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unui asemenea “pumn înarmat puternic”, a declarat, pentru Radio România, purtătorul de cuvânt al Ministrului rus de Externe, Alexander Lukaşevici, el trebuie să realizeze şi răspunderea pentru acest pas, cât şi consecinţele pentru securitatea regiunii.



    Pe de altă parte, după încheierea acordului-cadru privind dosarul nuclear iranian, presa rusă apropiată Kremlinului a încercat să demonstreze că, odată ce ameninţarea unui atac nuclear dinspre Iran nu ar mai exista, atunci nici scutul american antirachetă, ce va avea o componentă în România, nu se mai justifică. NATO a precizat, însă, că implementarea proiectului acestui scut va continua, aşa cum s-a stabilit. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a comentat că Alianţa nu va renunţa la proiectul scutului antirachetă şi a subliniat că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei

  • Terorism în Europa

    Terorism în Europa

    Statistici îngrijorătoare despre potenţialul extremist din inima Europei existau de mult. La sfârşitul lunii septembrie, chiar în cadrul acestei rubrici a Radio România Internaţional, sub titlul “Strategia crimei”, spuneam: “Îngrijorătoare este şi dimensiunea fără precedent a implicării unor cetăţeni occidentali în acţiunile teroriste ale noilor islamişti. Ei merg direct în zonele din Siria şi Irak, unde stăpâneşte organizaţia Statul islamic, iar mulţi dintre ei se întorc în ţările occidentale unde trăiesc sau chiar s-au născut. Este o puternică diseminare subversivă a ideilor extremiste direct în mediul pe care îl combat, ca să nu mai vorbim de resursele semnificative pe care i le asigură şi i se vor întoarce împotrivă”.



    În acelaşi material difuzat acum aproape 4 luni constatam că “duşmanul declarat al extemismului religios propus de noii terorişti este statul occidental, cu structurile sale politice, militare şi economice, sau pur şi simplu din cauza democraţiei pe care acesta o propune şi o practică. De multe ori, criminalii sunt conaţionalii occidentali ai celor măcelăriţi fără milă în numele unor idei confuze”.



    În acel moment, era o reacţie la valul de execuţii ale unor civili din ţările occidentale care lucrau în zonele invadate de islamişti. Cu surpriza intermediată de mijloacele moderne şi rapide de comunicare în masă aveam să constatăm că insurgenţa islamistă nu este un fenomen ce aparţine exclusiv ţărilor arabe în care se manifestă, cu o tendinţă evidentă de extindere, ba chiar de internaţionalizare.



    În primul rând chiar vedem cetăţeni occidentali, cu o existenţă destul de scurtă dar petrecută în ţările Vestului Europei, în mijocul societăţilor pe care le consideră acum principalul inamic şi au ca scop doar distrugerea acestora. Statisticile plasau Belgia în fruntea listei cu ţări ai căror cetăţeni participă cu trup, suflet şi bani la insurgenţa islamistă din Siria, Irak sau Afganistan. Evenimentele din Franţa par a fi declanşat o reacţie a autorităţilor din statele puternice ale Vestului european, puse acum în faţa cumplitei perspective a intensificării activităţii teroriste pe propriul teritoriu. Ele trebuie să demonstreze că reuşesc să gestioneze o situaţie complexă, în care, pe lângă terorismul criminal găsim tot felul de infracţiuni grave, precum traficul de arme, spălare a banilor, crimă organizată.



    Factorii de decizie şi cei de analiză încep să îşi amintească o serie de evoluţii care, privite acum într-un alt context şi atmosferă, conturează un puzzle înfricoşător, într-un cadru nou în care violenţa nu mai are limite. Parisul şi alte capitale occidentale au cunoscut de-a lungul secolului trecut tot felul de iniţiative sau campanii teroriste. Peisajul aparţine vremurilor romantice când teroriştii erau mici vedete ce generau sindromul Stockholm, fenomenul de fraternizare cu teroriştii, mai ales în cazurile de luare de ostateci. Atunci cauzele şi revendicările erau preponderent politice, în general se puneau bombe în locuri emblematice sau doar aglomerate, iar autorii îşi propuneau în mod esenţial să rămână în viaţă.



    În prezent asistăm la o stare mult mai dură a activităţii teroriste, mai dură chiar decât etapa 11 septembrie 2001. Acum teroristul poate fi unul dintre noi, cu aceeaşi poveste a vieţii, cu o apartenenţă totală la mediul împotriva căruia se manifestă. Revendicările nu mai sunt politice, ci religioase şi în general nu mai sunt revendicări. Terorismul de astăzi răzbună şi pedepseşte, caută distrugerea cât mai mare sau chiar completă, iar viaţa nu mai are nicio valoare, nici cea a victimelor, dar nici viaţa atacatorului. Luptând în numele unei idei sfinte, teroristul care omoară privind în ochi nu are nimic sfânt. Urăşte tot ce este în jurul lui, urăşte oamenii, urăşte viaţa şi urăşte viitorul. Aşa că, dacă vrem să mai existe un viitor, nu trebuie să mai existe terorism.

  • Între Europa şi Rusia

    Între Europa şi Rusia

    Fâşie cu fâşie, regiune cu regiune, dezmembrarea Ucrainei continuă. După scenariul brevetat, în martie, în peninsula Crimeea, din sud, secesioniştii din estul rusofon şi rusofil au organizat, duminică, aşa-zise referendumuri la care, previzibil, majoritatea s-a pronunţat pentru despărţirea de Kiev.


    Liderii rebeliunii pro-ruse au anunţat că rezultatele pretinsei consultări populare impun crearea unor instituţii şi forţe armate proprii, precum şi obstrucţionarea alegerilor de pe 25 mai pentru preşedinţia Ucrainei. Unii dintre ei au avut şi francheţea să recunoască ceea ce toată lumea intuia: următoarea mutare va fi unirea cu Rusia.



    Asemenea aliaţilor săi din NATO şi partenerilor din Uniunea Europeană, România a dezavuat parodiile electorale din regiunile Doneţk şi Lugansk, pe care ministerul de Externe de la Bucureşti le numeşte, limpede, părţi integrante ale Ucrainei suverane şi independente. Ministerul îşi reiterează poziţia de principiu privind ilegalitatea şi natura ilegitimă a acestor aşa-zise referendumuri, care sunt contrare Constituţiei Ucrainei şi încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional.



    Rezultatele nu pot fi considerate relevante şi nici nu pot produce efecte juridice — mai precizează diplomaţia de la Bucureşti, reafirmând că “România este profund preocupată de faptul că astfel de tendinţe secesioniste conduc la instabilitate în regiune, conturând un arc de conflicte prelungite în zona Mării Negre”.



    Simultan cu acţiunile din Ucraina, Moscova pare să fi deschis un nou front, din fericire doar în registru retoric. Personaj deja celebru pentru virulenţa grosieră a declaraţiilor sale anti-occidentale, încă de pe vremea când era ambasadorul Rusiei la NATO, vicepremierul Dmitri Rogozin ameninţă, pe Twitter, că va survola România la bordul unui bombardier. Irascibilul personaj s-a înfuriat că, în drum spre regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar românofonă), nu a fost lăsat să tranziteze spaţiul aerian românesc.



    Cu moderaţie diplomatică, ministerul român de Externe aminteşte că, printr-o decizie a Bruxellesului, Rogozin e indezirabil în spaţiul UE. Ministerul califică declaraţia lui drept foarte gravă şi cere Moscovei să precizeze public dacă aceasta reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România, ca stat membru al UE şi NATO. Mai contondent, preşedintele Traian Băsescu se întreabă câtă vodcă o fi consumat, înainte de a se defula pe Twitter, vicepremierul rus, căruia îi diagnostichează un mod de gândire stalinist.



    Pentru analişti, dincolo de umorile personale ale lui Rogozin, genul acesta de retorică, ce aminteşte de comunicatele emise de regimul comunist nord-coreean, trădează ceva mult mai grav: nervozitatea unei administraţii care, prin acţiunile sale, începe să transforme Rusia într-un stat paria.