Radio România Internațional

Tag: America

  • Polimlu, atumţea și adză

    Polimlu, atumţea și adză

    Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă pi aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
    Lăhtăroasa zuyrăpseari easti valabilă și după 85 di ani. Ași fu tru yismăciuni 1939, cându ahurhi Doilu Polimu Mondial, ași easti și tora, tru Ucraina, dupu doi añi di anda Rusia u atacă Ucraina. La 1 di yismăciuni 1939, Germania al Hitler u atacă Polonia, u aputrusi cu askeri și u tufikisi cu topi, cum feaţi Rusia cu Ucraina, tu 24 di şcurtu 2022. Născănţă istoriţ lugursescu că polimlu ali Rusie contra ali Ucraină ahurhi tru 2014, cându Moscova u arăki Crimeea di la Ucraina, di nu s’vidzu vărnă reacție apreasă a Occidentului democrat.

     

    Idyea, tru 1938, Hitler u avea ampărţătă Cehoslovacia, după ţi premierlli francezu și britanicu fură simfuñi ti aesta, Munchen. Tru 2022, Moscova aduţea tu muabeti problema a etniţlor aruși ditu Ucraina. Tru 1938, Hitler ufilisi etniţlli ghirmañi ditu Cehoslovacia tra s’u-aspargă aestă văsilie. Yinitoarili jgllioati fapti di tandemlu Hitler-Stalin, lli-află occidentalii cama ndrepţă. Idheea ti atacarea ali Polonie și ampărțarea-a llei anamisa di Moscova și Berlin fu hăbărisită ca ună furñie di polimu, acă reacția militară ali Franță și ali Mari Britanie amănă multu di multu. Acăţată ca tru ună clleşati di ataca ghirmană și di aţea sovietică, Polonia alumtă giuneaşti ama nu ari niţi ună șansă. Cu ună stămână ma ninti ta s’ahurhească polimlu, ateali dauă dictaturi ideologhiţi ţi eara ncuntrati, ş-avea ampărţătă sferili di interesu și avea tăxită s’nu nkisească ataca ună-alantă. Franța și Marea Britanie tiñisescu zborlu datu, aestă aradă, și declară polimu ali Germanie, ti ciudusearea al Hitler, cari eara anviţatu că democrațiili ditu ascăpitată s’nu lu-cărtească că ari umuti s’nkisească polimlu. Acă amănă, implicarea militară a aţiloru doi garanță ali democrație și libirtati deadi pisti capu planurli a agresorlor. Ași fu aoa şi 85 di añi.

    Tru aestu kiro, tru videala a niscăntoru aproximativi uiduseri, democrațiili cari llia parti la bana internațională a lumillei pi thimellilu a nomlui şi ali irini, andrupăscu gaeretea militară ali Ucraină cu multă reticență și trădzeari mănă. Acă ahurhi polimlu tru co-beligeranță cu agresorlu ghirmanu, Uniunea Sovietică s-vidzu și ea atacată, tru 1941. Intrânda tru ecuația aţiloru ţi alumta cu Hitler, Moscova ariun agiutoru di părmătie babageanu ditu America. Tru păradzlli di tora, va s’hibă vără 180 di miliardi di dolari. Ntră altili, easti zborlu di 14 di ñilli di avioani, 13 di ñilli di tancuri, 400 di ñilli di anămusitli jeepuri, miliuñi di tonuri di alimente și naftă. Tuti cu vulusearea a unlui nomu, apufusitu democratic la Washington. Agiutorlu ţănu până tru aţea ditu soni dzuuă a polimlui, cari să s’tihisi s’hibă 2 di yismăciuni 1945. Aşi, putem să spunemu că Doilu Polimu Mondial ţănu 6 añi și ună dzuuă. Tu bitisită, Moscova nu eara tru tăburea azvimţăloru, deadunu cu Germania cu cari avea ahurhită polimlu. Ditu 1941, alumta contra a lor, eroic, cu mări cheardiri, ama di partea a ghinilui, cari işi azvingătoru. 85 di añi ma amănatu, un clirunomu al Stalin, ditu idyiulu bolșevic partid cu el, bombardeadză un stat independentu, pi cari lu aputrusi cu askerea a lui. Ari multi minutişuri cari pot s’hibă yilipsiti şi atumţea, și adză. Nica şi aţea că multi di eali nu părea s’hăbărisească naeţli heghemonisti și di ghenochidu al Hitler ţi dusiră la șasi añi di polimu, cari u feaţi ţistali tută planeta.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Episod de iarnă autentică

    Episod de iarnă autentică

    Ninsorile,
    ploile şi viscolul au marcat acest sfârşit de săptămână în majoritatea zonelor
    României. S-a depus strat de zăpadă inclusiv în București, spre bucuria
    copiilor. Un fenomen absolut normal pentru iernile românești, dar din ce în ce
    mai rar în ultimii ani din cauza încălzirii globale. Au căzut însă și copaci,
    mai multe mașini fiind avariate. S-a circulat în condiţii de iarnă pe
    majoritatea drumurilor din ţară, iar autorităţile au acționat cu utilaje de
    deszăpezire şi materiale antiderapante pentru curăţarea sectoarelor afectate.


    Drumurile
    naționale și autostrăzile au rămas în general deschise și fără restricţii de
    tonaj, în pofida condiţiilor meteorologice nefavorabile. Șoferilor li s-a
    recomandat să se intereseze cu privire la condiţiile de trafic, să-şi echipeze
    autovehiculele cu anvelope de iarnă, să reducă viteza atunci când rulează pe un
    carosabil acoperit cu zăpadă, folosind frâna de motor şi să nu bruscheze
    comenzile autovehiculului.


    Circulaţia feroviară s-a derulat și ea în condiţii
    de iarnă, dar fără probleme majore. Mai multe trenuri au avut, totuşi,
    întârzieri din cauza unor şine rupte în urmă temperaturilor scăzute.
    Garniturile s-au deplasat pe un singur fir în zonele afectate. Şi traficul
    aerian s-a făcut în condiţii de iarnă.


    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti
    a anunţat că aeronavele au aterizat şi decolat în siguranţă şi nici o cursă nu
    a fost anulată din cauza vremii. Unele zboruri au putut înregistra, însă,
    întârzieri din cauza necesităţii degivrării aeronavelor, care se efectuează
    după îmbarcarea pasagerilor.


    Mai multe apeluri decât în mod normal au fost
    primite de salvamontiști, prin care se solicitau intervenţii de urgenţă.
    Au fost salvate de pe munte peste o sută de persoane, câteva cu elicopterul.


    O
    serie de râuri din nordul ţării înregistrează creşteri ale debitelor şi
    nivelurilor din cauza propagării viiturilor formate la munte.

    Şi debitul
    Dunării va creşte spre sfârşitul săptămânii, când se va situa peste media
    multianuală a lunii ianuarie. De altfel, până la sfârşitul acestei luni,
    hidrologii estimează că debitul maxim al fluviului va fi aproape dublu faţă de
    valoarea medie a perioadei.


    Cu iarnă autentică s-a confruntat și țară vecină,
    Bulgaria, unde au fost coduri portocalii și galbene de vreme severă. Anterior,
    zăpada și viscolul au afectat serios și regiuni de Germania, iar acum furtuna
    Isha face ravagii în nordul şi vestul Europei. În Statele Unite cel puțin 90 de
    oameni au murit după ce ţara a fost lovită de furtuni cumplite de iarnă în
    ultima săptămână. Cele mai multe decese s-au înregistrat în Tennessee şi
    Oregon, în urmă furtunilor puternice de gheaţă. Zeci de mii de locuitori au
    fost lipsiţi de energie electrică în zone extinse ale ţării. Vremea extremă
    este prognozată să continue în America până la mijlocul săptămânii.



  • Incălzirea globală, încălzire incendiară

    Incălzirea globală, încălzire incendiară

    A fost cea mai călduroasă vară, recunosc specialiștii. Argumentele vin din
    statistici clare, din măsurători de mai bine de un secol. Pesimiștii spun că a
    fost cel mai cald din istoria omenirii. Această extrapolare îndrăzneață de
    spune, de fapt, că suntem în preajma temperaturilor ce amenință viața. În luna
    mai a acestui an, în România nu începuse canicula, încă. Este o lună de
    primăvară, ultima, dar clima temperată, cu patru anotimpuri, promitea ploi care
    să ofere câmpurilor apa cu care culturile să treacă de luna iulie, numită,
    popular, și Cuptor. În Spania, însă, primăvara a fost extrem de caldă, până la
    începutul verii petrecându-se, deja, câteva valuri de căldură extremă. În luna
    mai a acestui an, specialiștii au anunțat că, până în 2027, se va produce o
    creștere a temperaturilor medii cu 1,5 grade Celsius, față de a doua jumătate a
    secolului al XIX-lea. Este momentul când cerul Europei și cel al Americii de
    Nord încep să fie masiv întunecat de fumul de cărbune al activităților
    industriale intense.

    Poluarea activităților umane este văzut de specialiști ca
    principal motiv al încălzirii globale. Reducerea masivă al emisiilor de gaze
    este un obiectiv serios al acestor vremuri dar el nu este luat în serios decât
    în țările europene. În plus, la acest efect de încălzire contribuie
    semnificativ și fenomenul El Niño, deja celebru și cu repetare constantă. De
    aceea, și efectele sale previzibile sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. El
    încălzește apele oceanice al emisferei nordice și face ca Arctica să fie tot
    mai puțin rece. În aceste luni de vară nordică, sau chiar de vară, emisfera nordică
    europeană a fost afectată de grave incendii de pădure. Țările mediteraneene,
    Grecia, Italia și Spania, au cunoscut foarte repede efectul caniculei asupra
    pădurilor, ulterior ele semnalându-se și în Croația, Portugalia și Franța.
    Peste Atlantic, Canada s-a confruntat cu incendii masive, care au dus fumul
    spre vecinul de la sud, Statele Unite.

    Paradoxal, SUA, sub conducerea
    președintelui Trump, a făcut tot posibilul să se retragă din Acordul de la
    Paris, cea mai importantă inițiativă universală privind evitarea încălzirii
    globale. Retragerea a devenit efectivă a doua zi după alegerile din 2020,
    pierdute de Trump, astfel că noul lider de la Casa Albă a decis, la scurt timp
    după preluarea funcției, să revină în Acord. În 2023, SUA a cunoscut incendii
    devastatoare în statul Hawaii, din Pacific, care l-au făcut pe președintele
    Biden să lanseze o declarație federală de dezastru și să mobilizeze ajutoare
    însemnate pentru locuitorii afectați. Comportamentul oamenilor din Europa și
    Nordul Americii a cunoscut schimbări semnificative, în discuție intrând și
    momentul post-pandemic în care se află omenirea în prezent. Incendiile de
    pădure au loc în zona mediterană, care, vara, sunt un adevărat paradis
    turistic. În Grecia, afectată de tot felul de crize, în ultimii ani, incendiile
    nu se mai termină. La sfârșitul lunii august, când temperaturile medii
    obișnuite nu ne mai permiteau să vorbim de caniculă, a izbucnit cel mai mare
    incendiu care a avut loc vreodată în Europa.

    În acest an, turiștii au anticipat
    și au prelungit sezonul turistic, care a început cam prin luna mai și se va prelungi
    spre octombrie, conform tendințelor de extindere a sezonului de temperaturi
    calde. Încălzirea globală, devenită incendiară în timpul verii nordice, va
    afecta sezonul turistic de iarnă, având deja ani cu ierni calde și precipitații
    reduse. Altfel spus, iernile vor fi tot mai blânde și mai aride, lipsite de
    zăpada dorită de turiști.

  • DOINA AMERICII

    DOINA AMERICII

    Emigrați
    în mai multe valuri încă din sec al XIX-lea, românii din America au o poveste
    care cuprinde atât momente glorioase, precum cel al generalului Gheorghe Pomuț
    care aduce Alaska Statelor Unite, dar și drama oamenilor săraci plecați din
    Transilvania cu gândul unei șederi temporare pe pământul făgăduinței.

    Ecouri
    ale acelui timp am găsit la Șinca Nouă,
    localitate făgărășană unde oamenii nu uită cântecul de pribegie Doina
    Americii.


  • Making Waves, cel mai longeviv eveniment dedicat filmului românesc în America

    Making Waves, cel mai longeviv eveniment dedicat filmului românesc în America

    Making
    Waves, cel mai longeviv eveniment dedicat filmului românesc în America, anul
    acesta ajuns la a 15-a ediție, a propus, între 18 și 24 februarie, un eveniment
    de top cu o selecție de noi filme românești pe care publicul american le-a
    putut vedea online. Festivalul, deja cu tradiție în New York, este produs și
    curatoriat de Corina Șuteu, Mihai Chirilov și Oana Radu – nucleul echipei care
    a inițiat și organizat evenimentul începând din 2006. Mihai Chirilov, director artistic al Making
    Waves:

    La această ediție a trebuit să reconfigurăm festivalul. În fiecare an
    Making Waves aducea regizori și actori la întâlnirea cu publicul american și existau
    discuții după proiecții, dar și anul acesta a fost o ediție de calibru,
    asemănătoare cu edițiile anterioare. Festivalul se întinde de-a lungul unei săptămâni în care
    sunt proiectate în jur de șapte filme românești, uneori și scurtmetraje. Anul
    acesta, tocmai pentru că formatul online permite o extindere a ofertei, am
    inclus pe lângă cele 7 lungmetraje din program și un pachet de șase
    scurtmetraje. Avantajul proiecțiilor online este că filmele românești au fost
    disponibile nu doar comunitării newyorkeze, cum s-a întâmplat la celelalte
    ediții, ci întregii comunități americane.

    Chiar vorbeam zilele trecute cu
    partenerii noștri de la Jacob Burns Film Center, partener tradițional al Making
    Waves, care au fost
    surprinși să vadă câte vizualizări au avut filmele. La această ediție, festivalul a funcționat pe baza unui abonament
    valabil pentru toate proiecțiile și concluzia este că atât noi, cât și
    partenerii noștri de la Jacob Burns Film Center suntem foarte mulțumiți că
    filmele au ajuns la atâția spectatori americani. Festivalul a reușit să
    fidelizeze un public, vorbim mai ales de un public newyorkez, compus atât din
    public american iubitor de film românesc, cât și români din diaspora care
    doresc să vadă ultimele noutăți în materie de film autohton. Cheia succesului a
    fost constanța.

    Making Waves a traversat perioade foarte sinuoase, s-a recalibrat
    la un moment dat, devenind o instituție pur independentă, funcționând cu
    donații. Iar donațiile venite din partea publicului american nu fac decât să
    fidelizeze un public pe care l-am crescut și care dorește să se întâlnească cu
    festivalul. Anul aceasta, această
    deschidere geografică din America s-a dovedit a fi benefică. Pentru că până la
    această ediție, Making Waves se întâmpla în New York, în diverse spații foarte
    cunoscute de proiecție. Doar în 2019, la ediția în care s-au împlinit 30 de ani de la Revoluția din
    1989, am avut un program extins, cu 30 de filme care au făcut istorie în acești
    30 de ani, și acela a fost un program itinerant, care s-a plimbat în mai multe
    orașe din America.



    Malmkrog de Cristi Puiu, Urma de Dorian Boguţă, Campania de Marian Crişan,
    Ivana cea teribilă de Ivana Mladenovic, Casa cu păpuşi de Tudor Platon, Acasă
    de Radu Ciorniciuc și colectiv de Alexander Nanau au fost filmele de lungmetraj
    incluse în festivalul Making Waves anul acesta.

    A fost un an grozav pentru
    documentarul românesc, în special pentru cel cu tentă socială, atât Colectiv,
    cât și Acasă (regia Radu Ciorniciuc) dobândind o impresionantă recunoaștere
    internațională – de unde și plasarea lor binemeritată în deschiderea, respectiv
    închiderea ediției actuale a Making Waves. Între aceste coperte, noul opus al
    lui Cristi Puiu, Malmkrog, revine pe teritoriul virtual american, după premiera
    online de la New York Film Festival de anul trecut, pentru a agita și mai mult
    spiritele     scrie criticul Mihai Chirilov, director artistic al Making Waves.


    Pe lângă includerea pe lista scurtă la două categorii ale premiilor Oscar
    din acest an, colectiv, documentarul regizat de Alexander Nanau, a
    fost considerat de presa internațională drept unul dintre cele mai bune filme
    despre jurnalism făcute vreodată. Publicația Rolling Stone îl consideră drept
    cel mai bun film al anului 2020, iar Time Magazine l-a așezat pe locul 2 în topul
    celor mai bune documentare realizate anul trecut. IndieWire a scris că
    este unul dintre cele mai bune filme despre jurnalism realizate vreodată, iar filmul
    lui Alexander Nanau a primit aprecieri și din partea publicațiilor New York
    Times, Variety sau The Guardian.


    Mihai Chirilov, director artistic al festivalului Making
    Waves: În fiecare an încercăm, în momentul în care facem selecția filmelor,
    să combinăm filmele și autorii care au deja o rezonanță în spațiul american cu
    cineaști și nume noi. Așa am făcut și în acest an. Sigur că alegerea filmului
    colectiv regizat de Alexander Nanau pentru a deschide festivalul s-a impus de
    la sine. A fost
    filmul cel mai sonor, și nu doar în spațiul american, dar în special acolo s-a
    bucurat de cronici extrem de favorabile încă din 2019, de când filmul a fost
    lansat la festivalul de la Toronto. Sigur, din cauza pandemiei filmul a avut un
    traseu accidentat, dar pandemia nu a știrbit absolut deloc reputația și impactul
    lui, dovadă această cursă fără obstacole până în momentul anunțării
    nominalizărilor pentru premiul Oscar. Astfel că ni s-a părut normal să onorăm
    statutul filmului în America, faptul că este pe val, programându-l în
    deschiderea festivalului. Și am sperat ca și Making Waves să pună umărul la o
    vizibilitate și mai mare a filmului, în momentul în care se apropie decizia
    finală a membrilor Academiei Americane de Film.



    Pentru a păstra viu spiritul de festival, organizatorii au pregătit pentru
    publicul abonat la festival o serie de interviuri inedite cu actrița Irina
    Rădulescu și regizorii Marian Crișan, Tudor Platon și Ivana Mladenović.

  • Revolta americană

    Revolta americană

    Nu trebuia să fii prezicător sau specialist în probleme americane pentru a înţelege
    că avea să urmeze o revoltă populară, cu incendii şi distrugeri. Să ne amintim
    de cazul Rodney King, din Los Angeles. În 1991, opinia publică urmărea şocată o
    înregistrare video în care un om întins la pământ era lovit cu bocancii de mai
    mulţi poliţişti adunaţi în jurul său. A fost o minune că tânărul de culoare
    bătut crunt şi maltratat de poliţie a supravieţuit. Anul următor, în mai 1992,
    vestea că poliţiştii filmaţi în timp ce îl loveau pe Rodney King au fost
    achitaţi, a aruncat situaţia în aer. La figurat dar şi la propriu. Au urmat
    şase zile de foc în Los Angeles, de revolte şi distrugeri, cu jefuirea unor
    magazine şi incendierea unor clădiri oficiale sau importante. S-a ajuns la un
    conflict extrem de violent, care nu mai amintea de scânteia de la care pornise.
    Revolta s-a încheiat în momentul în care a intervenit Armata SUA. Pe lângă sume
    mari de bani, pierderile au numărat şi 63 de morţi şi peste două mii de răniţi.

    După 29 de ani, îngrozitoarea imagine cu poliţistul cu ochelarii de soare pe
    cap şi mânile în buzunar, presându-şi genunchiul pe gâtul unui George Floyd
    implorând să fie lăsat să respire, nu putea să nu genereze un val uriaş de
    revoltă sinceră şi imediată. A fost o incredibilă execuţie în direct, care a
    făcut să pălească orice mecanism de reacţie socială sau orice altceva ar fi
    putut face ca o aşa nenorocire să nu se întâmple. În ciuda fantasticelor
    progrese realizate de omenire, în toate direcţiile, iată că societatea cea mai
    dezvoltată din lume nu a fost în stare să ia genunchiul unui om aflat în
    serviciul public de pe gâtul unui alt om, întins la pământ, imobilizat şi
    lipsit de apărare. Oricine vede aceste imagini înţelege din prima clipă că
    inevitabilul se va produce, că acel om va muri, şi nimeni nu poate explica de ce
    s-a alunecat spre oribilul sfârşit.

    O scenă obişnuită s-a transformat într-o
    crimă infernală. Au participat trecători oripilaţi de ce se întâmpla, patru
    poliţişti, doi cu grave antecedente, doi cu o activitate scurtă ce nu a apucat
    să cunoască reclamaţiile, şi George Floyd, despre care, acum, ni se relevă tot
    felul de secrete dar care s-a rugat de poliţişti să fie lăsat să respire, le-a
    spus că e pe cale să moară şi şi-a strigat mama. Revoltele oamenilor indignaţi
    de aceste imagini a fost instantanee. La început părea a fi un nou caz Rodney
    King, cu multă clemenţă faţă de autorii filmaţi ai crimei, dar opinia publică
    îşi învăţase lecţia şi din multe alte situaţii care au făcut-o să sublinieze
    faptul că şi viaţa celor de culoare contează. Ne aflăm exact în contextul unui
    rasism coborât la nivelul oamenilor simpli, care nu au mize politice sau
    propagandistice.

    În prezent, este mult mai uşor să filmezi şi, imediat, să se
    afle ce s-a întâmplat. Şi mobilizarea este mult mai uşoară. Oamenii nu mai au
    nevoie de instituţii împietrite ca să îşi contureze propria opinie, să dea
    propria sentinţă. Nu poţi vorbi de abuz şi neglijenţă în serviciu, când vezi
    cum un poliţist dă de-o parte orice logică profesională şi axfisiază lent, în
    timp ce pozează pentru camere, un om care nu opune rezistenţă şi roagă să fie
    lăsat în viaţă.

    Asta am văzut cu toţii, oriunde în lume. Este şi explicaţia
    simplă pentru care valul de indignare s-a propagat la Paris, Londra, în alte capitale
    europene, unde este multă populaţie de culoare, care se loveşte de manifestări
    rasiste şi efectele acestor mentalităţi. De fapt, orice om este oripilat de
    imaginile cu ultimele clipe ale lui George Floyd, de această întâmplare
    nenorocită, şi este absolut firesc ca oricine să îşi exprime revolta şi indignarea.

    Deloc normale sunt distrugerea şi jafurile care au urmat, violenţele şi furturile
    care au însoţit unele manifestări spontane de protest. Nu au făcut decât să
    deturneze reacţia firească a opiniei publice, care se dovedeşte a fi forma cea
    mai puternică de corectare a greşelilor sau a inerţiilor societăţii. Deturnarea
    protestelor paşnice era şi ea de aşteptat şi nu trebuie să căutăm, neapărat, o
    forţă malefică în spatele acestei tendinţe. Aşadar, trebuie să rămânem cu
    expresia curată a indignării şi a respingerii rasismului, pentru a formula clar
    şi eficient învăţămintele fără de care societatea nu va progresa.

  • Virus fără frontiere

    Virus fără frontiere

    Imaginile şi
    informaţiile sunt vecine cu scenariile de film. La fel de teribile sunt cifrele
    victimelor, zeci, sute de mii de porci, domestici sau sălbatici, morţi sau
    sacrificaţi pentru că infecţia cu pesta porcină africană nu este reversibilă. De
    câteva luni, ravagiile produse de acest virus sunt printre ştirile zilei. Întâi
    a fost surpriza, apoi şocul descoperirii efectelor necruţătorului virus. Prima
    măsură de luat este sacrificarea porcilor din focar, apoi se încearcă izolarea
    spaţiului, astfel încât să nu fie posibilă extinderea virusului. Iar extinderea
    este foarte uşoară, direct sau indirect.


    Virusul provine din zona subsahariană
    a Africii, unde afectează mai ales animalele sălbatice. Se transmite prin
    căpuşe, dar mult mai uşor prin contactul indirect cu aproape orice a trecut
    prin zona infestată. Pentru prima dată în afara Africii, virusul a apărut în
    1957, în Portugalia, ţară care atunci stăpânea colonii africane mult mai mari
    decât propriul teritoriu. În 1971, face ravagii în Cuba, prima ţară din America
    afectată. În 2007, virusul a fost semnalat în Georgia, adus, se pare, la bordul
    unui vas sosit din Africa. Timp de un deceniu, virusul pestei porcine africane
    s-a extins radial, ajungând, în acest an, şi în China, cel mai mare producător
    mondial de carne de porc, cu o pondere de piaţă de aproximativ 50 la sută.


    După
    ce a atins toate ţările din estul Europei, virusul a ajuns, în 2017, şi în România,
    pentru ca în acest an să cunoască o evoluţie explozivă. El a fost transportat
    de porcii mistreţi, care nu ţin cont de frontierele stabilite de oameni, atunci
    când se mişcă în spaţiile uriaşe din Est. Recent, focare de pestă porcină
    africană au fost anunţate în Belgia. Ele au aceeaşi tulpină ca virusul african
    adus în Georgia, în urmă cu mai bine de un deceniu. România se află pe calea
    sudică de răspândire a virusului spre Europa de Vest, a doua după cea nordică,
    responsabilă de cazurile semnalate în Polonia, Cehia şi Belgia.


    Istoria
    ravagiilor produse de acest virus arată că singura modalitate de stingere a sa
    este exterminarea populaţiei porcine, acţiune care afectează emoţional, dar şi
    material, ţările lovite de epidemie. Sunt exterminaţi porcii sălbatici, care
    transportă virusul, porcii din marile crescătorii, dar şi cei crescuţi în mici
    gospodării individuale. În fostele republici sovietice, dar şi în ţările
    central-est europene membre, acum ale Uniunii Europene, creşterea porcilor, în
    număr redus, în gospodăriile familiale este o practică perpetuată în timp şi
    destul de răspândită. Astfel, un număr mare de cetăţeni ai acestor ţări sunt
    afectaţi de exterminarea porcilor pentru stăvilirea epidemiei de pestă porcină
    africană. Desfiinţarea marilor crescătorii de porci, afectate de virus,
    generează pierderi uriaşe, în primul rând prin numărul mare de animale
    pierdute, care nu vor mai fi introduse în circuitul comercial, dar şi
    desfiinţarea unui număr însemnat de locuri de muncă.


    Situaţia pestei porcine
    africane în România se complică odată cu apropierea pelerinajului de Sfânta
    Paraschiva, la Iaşi. Nordul Moldovei nu a fost afectat de pesta procină
    africană, dar există temeri serioase că venirea, între 11 şi 14 octombrie, a
    unui număr mare de pelerini din zone cu focare de infestare cu acest virus va
    duce la contaminare. De asemenea, cum de Crăciun, pe 25 decembrie, există o
    bogată tradiţie a bucătăriei pe bază de carne de porc, sacrificat de Ignat, cu
    câteva zile înainte, circulaţia animalelor vii sau a oamenilor şi vehiculelor
    din zone infestate poate duce la extinderea virusului. Raportat la acest virus,
    omul nu poate fi infectat cu pesta porcină africană, este imun, dar, în schimb,
    este un agent activ de răspândire a virusului.

  • Grand Prix Nova

    Grand Prix Nova

    Radio România organizează la Bucureşti, în perioada 4-9 iunie, a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicat Inovaţiei în creaţia radiofonică.

    Din cele peste 100 de producţii din întreaga lume înscrise la Grand Prix Nova, juriul de preselecţie a anunţatastăzi producţiile selectate în secţiunea competiţională a festivalului. Grand Prix Nova aliniază la această ediţie 57 de producţii din 23 de ţări. Inaugurăm anul acesta o nouă secţiune dedicată producţiilor binaurale, sincron răspândirii accelerate a audiţiei în căşti a producţiilor radiofonice, în special în rândul tinerilor. Astfel, festivalul propune producţii de teatru radiofonic şi ars acustica împărţite pe trei secţiuni: drama (maximum 60 minute), forma scurtă (maximum 10 minute) şi binaural.

    Secţiunea drama a reţinut 25 de piese de teatru radiofonic, în forma scurtă regăsim 23 de producţii, iar pentru secţiunea binaural selecţia aliniază 9 producţii. În total, preselecţia cuprinde producţii din 23 de ţări din Europa, America, Asia şi Australia, care îşi vor disputa cele nouă trofee, acordate pentru cele trei secţiuni mai sus amintite. În urma audiţiilor din cele cinci zile de festival un juriu internaţional, format din specialişti ai teatrului radiofonic şi ars acustica, va decide producţiile câştigătoare ce răspund principalului criteriu de judecare, Inovaţia.

    În lista celor 57 de producţii intrate în finala concursului Grand Prix Nova remarcăm o valoroasă prezenţă a producţiilor româneşti independente, numeric superioară ediţiilor precedente, ce confirmă un interes crescut pentru experimentul sonor atât în producţia de teatru radiofonic, cât şi ars acustica.

    Lista producţiilor selectate poate fi consultată pe www.grandprixnova.ro.

    Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă Inovaţia. Ediţia din acest an continuă o tradiţie onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.

  • Donald Trump Aminta alidzerli dit SUA

    Donald Trump Aminta alidzerli dit SUA


    Donald Trump aminta alidzerli prezidențiale dit Statele Unite ali America. Candidatlu republican u azvimsi democrata Hillary Clinton, creditată di sondajili di dinintea a dzuual’ei a alidzerloru ca favorită. Simfun cu presa americana, Trump aminta electorl’i ananghisit tra s-agiunga naulu prezidentu american.



    “Va s-escu prezidentul a tutlror american’ilor, lucru ti easti di mari simasie tra mini”, spusi Donald Trump tru zborlu ti alu tanu dupu amintarea ali victorie. Sum sloganlu Let’s make America great again” (S-fatem America pirifană/ cu anami diznau), Trump avu una campanie electorală thimil’iusita pi un discursu naționalistu, îndriptat contra a imigranțalor și cu taxeri fapti tra clasa huryiteasca/ lucratoari ama si tra s-discl’ida locuri di lucru și s-n’icsureadza taxilir. Trump fu cutugursitu tru campania electorală ca nu avu una viziuni ti politica externa a SUA, ama și di furn’ia a discursului temperamental.



    Tu ilikia di 70 di an’i, Donald Trump ari una aveari fapta isapi la aproapea, 3,7 miliardi di dolari. Republicanlu easti și fostă vedetă di televizune, realizândalui programlu “The Apprentice”, un reality-show tru cari miliardarlu durusea ca premiu un postu di cumanduseari tru una dit companiili a lui. Trump aminta lișor nominalizarea tra Casa Albă di partea a Partidlui Republican, dinintea a atiloru șasi candidaț, aca fu contestat nica si di atel’I dit sinlu a partidlui a lui.



    Di alanta parti, Hillary Clinton lu azvimsi contracandidatlu a l’ei, Bernie Sanders, tru una antriteari ma echilibrată, em dit videala a voturlor amintati, em dit atea ti mutreasti discursul electoral, di agiumsi prima mul’eari cari candideadză la prezidentil’ea a Statilor Uniti ali America. Clinton ari alumtata nica si tra poziția di candidat a democrațlor tru 2008, cându fu azvimtă di actualu prezidentu american, Barack Obama.



    Armanipsearea: Tascu Lala





  • UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Candidatul republican a reușit să o învingă pe democrata Hillary Clinton, creditată de sondajele de dinaintea zilei alegerilor ca favorită. Conform presei americane, Trump a obținut electorii necesari pentru a deveni noul președinte american.



    “Voi fi președintele tuturor americanilor, ceea ce este foarte important pentru mine”, a spus Donald Trump în discursul ținut după obținerea victoriei. Sub sloganul Let’s make America great again” (Să facem America măreață din nou), Trump a avut o campanie electorală bazată pe un discurs naționalist, îndreptat împotriva imigranților și cu promisiuni făcute clasei muncitoare precum crearea de locuri de muncă și reducerea taxelor. Trump a fost criticat în campania electorală pentru lipsa unei viziuni asupra politicii externe a SUA, dar și din cauza discursului temperamental.



    În vârstă de 70 de ani, Donald Trump are o avere estimată la circa, 3,7 miliarde de dolari. Republicanul este și fostă vedetă de televizune, realizând programul “The Apprentice”, un reality-show în care miliardaul oferea ca premiu un post de conducere într-una din companiile sale. Trump a câștigat ușor nominalizarea pentru Casa Albă din partea Partidului Republican, în fața altor șase candidați, deși a fost contestat chiar și din interiorul partidului.



    De cealaltă parte, Hillary Clinton l-a învins pe contracandidatul său, Bernie Sanders, într-o cursă mai echilibrată, atât din punct de vedere al voturilor obținute, cât și în ceea ce privește discursul electoral, devenind prima femeie care candidează la președinția Statelor Unite ale Americii. Clinton a mai luptat pentru poziția de candidat al democraților în 2008, când a fost învinsă de actualul președinte american, Barack Obama.


    Revenim cu amănunte.


  • Jurnal românesc – 4.10.2016

    Jurnal românesc – 4.10.2016

    Înregistrarea electronică în Programul Loteria Vizelor al Statelor Unite va fi disponibilă de astăzi până pe 7 noiembrie 2016. Pentru a participa la Loteria Vizelor din acest an, este necesară accesarea paginii de internet a Departamentului de Stat. Potrivit unui comunicat al Ambasadei americane în România, nu se percepe nicio taxă de înregistrare. 50.000 de participanţi vor fi selecţionaţi aleatoriu, iar începând cu data de 2 mai 2017, ei vor putea folosi numărul de confirmare pentru a verifica online dacă cererea lor a fost selecţionată. Nu toţi cei selecţionaţi se vor califica pentru o viză, aşa că numărul de confirmare trebuie păstrat până în ultima zi a programului, 30 septembrie 2018.



    Repatriot organizează pe 5 si 6 octombrie, la Bucureşti, un eveniment de elită dedicat fructificării oportunităţilor de afaceri din România: Repatriot Business Summit — Împreună pentru România. 100 de antreprenori de top din Diaspora se vor întâlni la mese de discuţie cu 100 de antreprenori de top din România, creând astfel nucleul relansării economiei şi mediului de afaceri românesc. Potrivit organizatorilor, România oferă în prezent oportunităţi atractive de investiţie. Repatriot, un proiect de repatriere prin antreprenoriat susţinut de peste 30 de oameni de afaceri români, îşi propune să împărtăşească aceste oportunităţi antreprenorilor din Diaspora. Pentru a participa, cei interesaţi pot trimite o scrisoare de intenţie la adresa office@repatriot.ro, cu detalii despre afacere. Repatriot crede cu tărie că România are nevoie de expertiză, cultură civică şi de experienţa Diasporei române, şi că împreună cu aceasta se pot pune bazele schimbării, de care România are atât de mare nevoie. Diaspora are potenţialul de a deveni una dintre ancorele pentru accelerarea dezvoltării economice a ţării noastre, putând astfel contribui fundamental la crearea unei Românii puternice şi unite — mai precizează Repatriot.



    Memorandumul de înţelegere dintre România şi Festivalul de Arte Europalia a fost semnat, astăzi, într-o ceremonie la sediul Bibliotecii Naţionale. România va fi ţara invitată de onoare la ediţia din 2019 a festivalului internaţional. Documentul reprezintă oficializarea statutului de ţară invitată de onoare la cea de-a XXVII-a ediţie a festivalului obţinut de România ca urmare a parcurgerii, începând cu anul 2014, a etapelor procesului de candidatură. Astfel, festivalul se va desfăşura în perioada octombrie 2019 — ianuarie 2020, în Belgia şi în alte state din Europa, şi va reprezenta o oportunitate majoră pentru promovarea patrimoniului cultural, a tradiţiilor, potenţialului creator şi industriilor creative din România. Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA este cea mai mare manifestare culturală din Belgia. Lansată la Bruxelles, în 1969, aceasta reprezintă un festival internaţional de artă bienal, care pune în valoare patrimoniul şi diversitatea culturală a unei ţări invitate. Dat fiind afluxul mare de turişti (turism profesional, turism de afaceri, turism cultural), Festivalul reprezintă un instrument de prim rang în prezentarea unei ţări în faţa publicului european şi internaţional.

  • Anticorupţia şi dezvoltarea economică

    Anticorupţia şi dezvoltarea economică

    Raportul Camerei de Comerţ Americane privind competitivitatea economiei româneşti, si lansat, marti, la Bucuresti, recunoaşte evoluţia pozitivă a ţării în clasamentele globale ale competivităţii, dar semnalează decalajul încă foarte mare faţă de media UE în privinţa PIB pe cap de locuitor. Printre indicatorii care au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără lupta împotriva corupţiei, gradul de conectare la internet şi ponderea angajaţilor din tehnologia înaltă şi medie. Prezent la lansare, vicepremierul Costin Borc s-a adresat investitorilor precizând că, în România, se pot face afaceri bune.



    Costin Borc: “Cred că România încă suferă de o problemă de percepţie; cred că a face afaceri în România este o experienţă pozitivă şi vorbesc ca fost conducător de companie multinaţională în urmă cu câteva luni, iar dvs sunteţi aici pentru că faceţi afaceri bune, dacă nu ar fi aşa nu aţi mai fi aici! Nu spun că este uşor să faci afaceri în România, dar în final reuşiţi să vă conduceţi companiile către rezultatele aşteptate.”



    Adjunctul şefului Misiunii diplomatice a SUA la Bucuresti, Dean Thomson, a punctat faptul că, în ciuda progreselor recente, România mai are multe de făcut în direcţia continuării reformelor, cu accent pe dezvoltarea sustenabilă şi pe deplina respectare a statului de drept.



    Dean Thomson: “Sistemul de reglementări din România este încă lipsit de coeziune şi viziune pe termen lung, iar România trebuie să răspundă acestei provocări prin adoptarea şi punerea în aplicare a reglementărilor în mod transparent, previzibil şi stabil. România are în continuare nevoie de reforme structurale care vor reduce barierele de reglementare, vor încuraja o mai mare dezvoltare a antreprenoriatului şi vor asigura deschiderea diverselor sectoare spre o competiţie internaţională şi investiţii sporite”.



    Într-un mesaj transmis cu ocazia lansării Raportului, preşedintele Klaus Iohannis arată, la rândul său, că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue şi că numai prin rezolvarea acestei probleme majore se poate valorifica potenţialul real al economiei româneşti . Şeful statului afirmă că, în România, este nevoie de un mediu de afaceri performant şi că dezvoltarea economică nu poate exista fără piaţă şi libertate economică, fără proprietate privată şi antreprenoriat.



    Aceste beneficii, mai spune şeful statului, au fost dobândite prin sacrificii mari, acum mai bine de 25 de ani, la momentul Revoluţiei române din decembrie 1989. El şi-a exprimat încrederea că SUA pot deveni, în perioada următoare, unul dintre primii investitori străini din România, indicând că, în acest sens, cooperarea economică se poate extinde, iar pentru investitorii americani domeniul IT&C poate deveni un adevărat hub.

  • Jurnal românesc – 15.03.2016

    Jurnal românesc – 15.03.2016

    Includerea României în programul Visa Waiver este un obiectiv prioritar al Bucureştiului în relaţia cu Washingtonul şi există numeroşi membri ai Congresului american favorabili acestei idei – a declarat ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior. Într-un interviu pentru Agerpres, el a apreciat că parteneriatul politic, economic şi de securitate dintre România şi SUA funcţionează extrem de bine în avantajul celor două ţări şi indiferent de cine va deţine în viitor puterea în SUA – republicani sau democraţi – există toate premisele ca acesta să funcţioneze la fel de bine şi să răspundă provocărilor secolului 21.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, aflat în vizită de lucru în Malaezia la sfârşitul săptămânii trecute, i-a vizitat în închisoare pe cei patru români deţinuţi în această ţară pentru trafic de droguri. Este vorba de un cetăţean român condamnat la moarte, de doi acuzaţi de trafic de droguri ale căror procese sunt încă în derulare şi de unul condamnat la 8 ani de închisoare şi 10 lovituri de ratan. Ministrul delegat le-a transmis deţinuţilor că statul român urmăreşte cu atenţie situaţiile lor şi că instituţiile de la Bucureşti fac eforturi pentru fiecare caz în parte. În cazul cetăţeanului condamnat la moarte, ministrul delegat Dan Stoenescu, în calitate de trimis special al preşedintelui Klaus Iohannis şi al premierului Dacian Cioloş, a transmis autorităţilor malaeziene scrisorile celor doi demnitari în care fac apel la clemenţă.



    Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, a activat, luni, celula de criză ca urmare a accidentului rutier din Turcia, soldat cu morţi şi răniţi, în care a fost implicat un microbuz în care se aflau 16 turişti români. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat profundul regret pentru moartea cetăţenilor români şi a transmis condoleanţe familiilor victimelor. În legătură permanentă cu Ambasada României de la Ankara, şeful statului s-a asigurat că toţi răniţii beneficiază de asistenţă şi de cele mai eficiente măsuri de îngrijire medicală competentă. Mai mulţi români au fost implicaţi, în ultimii ani, în accidente în străinătate, cele mai multe fiind evenimente rutiere. Cel mai grav accident de acest gen a avut loc în iunie 2013, în Muntenegru, când un autocar cu turişti români s-a prăbuşit într-o prăpastie de 40 de metri. 18 persoane şi-au pierdut, atunci, viaţa şi 29 au fost rănite.



    Ministerul de Externe a salutat intrarea în vigoare, duminică, a unor modificări aduse la Acordul între guvernele României şi Republicii Coreea privind desfiinţarea reciprocă a vizelor. Principala modificare a Acordului se referă la scutirea de viză de lungă şedere pentru anumite categorii de persoane şi în anumite condiţii. Astfel, cetăţenilor fiecăreia din cele două ţări care sunt detaşaţi pe lângă reprezentanţele companiilor care se află şi desfăşoară activităţi comerciale pe teritoriul celeilalte ţări sau care au semnat contracte de muncă cu o companie care se află şi desfăşoară activităţi comerciale pe teritoriul celeilalte ţări li se va permite intrarea, pe teritoriul celeilalte ţări, fără viză pentru o şedere care să nu depăşească 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.



    Ora Pământului, cea mai mare mişcare de voluntariat pentru protejarea mediului, este marcată, în acest an, la Castelul Bran, pe 19 martie, prin oprirea iluminatului în intervalul 20.30-21.30. Ajunsă la o opta ediţie, Ora Pământului a angrenat, deja, peste 7.000 de oraşe din peste 160 de ţări din întreaga lume. Organizatorii, World Wide Fund for Nature, cheamă cât mai mulţi oameni să se alăture iniţiativei: anul acesta mesajul şi îndemnul pentru comunitatea Earth Hour din România este, în continuare, Dăruieşte naturii din energia ta. Românii sunt invitaţi să stingă luminile în case şi să iasă la o tură cu bicicleta, o alergare scurtă sau o simplă plimbare simbolică prin oraş, împreună cu prietenii, familia, vecinii, colegii. În loc să consume energie acasă, pot alege să dăruiască propria lor energie, în aer liber.

  • MAE: Rata de refuz, principalul obstacol către programul Visa Waiver

    MAE: Rata de refuz, principalul obstacol către programul Visa Waiver

    Ministerul român de Externe a luat notă de raportul referitor la rata de refuz a solicitărilor de viză de scurtă şedere în SUA, publicat vineri de Departamentul de Stat american. Conform raportului, cetățenii români înregistrează o rată mare de refuz a vizei de ședere, peste pragul de 3% stabilit de legislația SUA.



    “Subiectul eliminării obligativităţii vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite este o temă care se regăseşte constant atât pe agenda dialogului politic cu partenerii americani la nivelul Administraţiei şi Congresului SUA, cât şi la nivelul reuniunilor Grupului de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor, circumscris Task Force-ului România-SUA”, subliniază diplomația de la București, într-un comunicat remis presei.



    MAE mai menționează că, la nivel guvernamental, România îndeplineşte criteriile tehnice şi de securitate conexate accesului în programul Visa Waiver. Totuși, rata mare de refuz a vizelor de scurtă ședere împiedică accesul României în program și câștigarea dreptului pentru români de a intra pe teritoriul SUA fără a solicita viza de ședere, asemeni majorității cetățenilor Uniunii Europene.



    Totodată, MAE amintește că desfășoară o campanie de conştientizare a cetăţenilor români care călătoresc în SUA cu privire la respectarea legislaţiei locale referitoare la reglementarea şederii și desfășurarea de activități lucrative. “Campania ‘Don’t overstay; Follow the rules; Don’t work in US without proper authorization’ se derulează prin intermediul unor mesaje de tip SMS și prin intermediul aplicaţiei “Călătoreşte în siguranţă”, disponibilă pe telefoanele smartphone.”



    Autoritățile române au reiterat disponibilitatea de a colabora cu Ambasada SUA la București pentru a informa cetăţenii români cu privire la procedura pentru obţinerea unei vize de călătorie de scurtă durată în SUA şi la cerinţele pentru a fi eligibili, în scopul reducerii ratei de refuz a vizei: “Ministerul Afacerilor Externe va continua, împreună cu alte instituţii româneşti cu atribuţii în dialogul şi cooperarea cu partenerii americani, demersurile politico-diplomatice pe lângă reprezentanţii Administraţiei şi ai Congresului SUA, în vederea accederii, cât mai curând posibil, a României în programul Visa Waiver.”



    Sursa: MAE

  • Lungmetrajul “Aferim”, în regia lui Radu Jude, elogiat în America

    Lungmetrajul “Aferim”, în regia lui Radu Jude, elogiat în America

    Aferim! este un lungmetraj de epocă
    amuzant şi brutal şi reprezintă o viziune neînfricată asupra trecutului, scrie
    The New York Times, după premiera filmului în Statele Unite. Cotidianul remarcă
    şi prestaţia actorului Teodor Corban, de asemenea, menţionează că filmul merita
    să fie inclus pe lista finală a
    nominalizaţilor la Oscarul pentru film străin.


    Aferim! este un un film istoric a
    cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu
    (slujbaş care strângea dările),
    interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu)
    caută un rob fugar (Cuzin Toma). Cel mai
    important film românesc din 2010 încoace (adică din anul Autobiografiei lui
    Nicolae Ceauşescu de Andrei Ujică şi al Aurorei, regizat de Cristi Puiu) se
    numeşte Aferim! şi îl aduce pe regizorul său, Radu Jude (născut în 1977 şi
    aflat la al treilea film de lungmetraj), foarte aproape de poziţia de conducere
    a plutonului format din cei mai importanţi cineaşti români contemporani.
    Această operă de artă care pe viitor va deveni clasică în cinematografia
    românească este şi o intervenţie percutantă în agenda dezbaterilor publice ale
    momentului scrie criticul Andrei Gorzo.


    Cronica publicată în The New York Times elogiază
    imaginea în alb-negru a filmului Aferim!, descris ca un
    exerciţiu elegant, potenţat de o interpretare teatrală.
    Filmul este o viziune neînfricată asupra trecutului, care scoate la
    iveală cruzimea şi prejudecăţile ascunse sub aparenţe, se afirmă în acelaşi
    articol. Despre prestaţia actorului Teodor Corban, interpretul rolului
    principal, jurnaliştii americani spun că a fost una din suflet şi
    exuberantă. Are ceva din carisma dură a lui Anthony Quinn şi puţin
    din excentricitatea, libertatea de interpretare şi umorul pe care John Wayne
    le-a adus în ultimele westernuri ale sale, mai scriu criticii americani.


    Aferim!
    rulează în cinematografele din Statele Unite ale Americii, din 22 ianuarie
    2016, fiind distribuit de Big World Pictures. Înainte de premieră, lungmetrajul
    regizat de Radu Jude a fost deja proiectat într-o serie de evenimente speciale
    la Los Angeles şi New York, în prezenţa producătorului Ada Solomon şi a
    actorului Cuzin Toma. Aceste proiecţii speciale s-au desfăşurat sub egida
    Institutului Cultural Român şi Centrului Naţional al Cinematografiei. Ada
    Solomon, producătoarea filmului Aferim!. Turneul desfăşurat
    la Los Angeles şi New York a fost destul de solicitant, dar, în acelaşi timp
    foarte interesant şi plăcut, pentru că filmul a stârnit multe reacţii şi a fost
    receptat la un nivel la care nu m-aş fi aşteptat. Chiar nu mă aşteptam la atâta
    empatie şi profunzime din partea unui public dintr-o cultură total diferită.
    Mai ales că acest film a fost gândit în contextul complexităţii locale, a fost
    imaginat ca un subiect local cu rezonanţă mai ales la publicul din România. Cu
    atât mai mult am fost uimiţi şi încântaţi de felul în care a rezonat în spaţiul
    anglo saxon. La Los Angeles,     la Festivalul American Film
    Institute,     un festival prestigios şi prizat de public, toate proiecţiile
    s-au desfăşurat cu casa închisă şi, într-adevăr, a fost o plăcere să ne
    întâlnim cu publicul. Şi sigur că era şi public român, români stabiliţi în SUA,
    dar asta contează mai puţin, pentru că reacţiile cele mai puternice şi
    întrebările cele interesante le-am primit, culmea, de la americani. Am avut
    discuţii despre xenofobie, sclavie, despre ceea ce a însemnat această traumă şi
    despre ceea ce înseamnă şi astăzi, o problemă conştientizată prea puţin de
    societatea românească. Şi nu mă refer numai la minoritatea romă, cred că
    întreaga societate românească ar trebui să aibă o raportare la aceste
    evenimente. La New York am prezentat filmul în cadrul festivalului     Making Waves, Festivalul de Film Românesc organizat de Film
    Society of Lincoln    , şi receptarea a fost şi în cadrul acestui eveniment la
    cote maxime.



    Producătoarea
    Ada Solomon ne-a spus şi care au fost cele mai interesante întrebări adresate
    echipei de cinefilii americani: Întrebările lor se refereau mai ales la existenţa
    sclaviei, la felul în care se raportează astăzi populaţia romă la acest episod
    din istoria României. Noi nu ne cunoaştem prea bine istoria, cu atât mai puţin
    este istoria noastră cunoscută peste Ocean. Foarte puţini spectatori cunoşteau
    contextul istoric din film şi faptul că în România sclavia a existat sute de
    ani în România. De aceea multe din întrebări au mers în direcţia aceasta.
    Întrebările publicului american au vizat şi surpriza discursului xenofob şi
    naţionalist, subînţeles în film. Evident, au fost întrebări legate de
    transmiterea mentalităţilor din generaţie în generaţie, unul dintre elementele
    cheie în discursul nostru cinematografic.



    Lungmetrajul Aferim!, de Radu Jude,
    câştigător al trofeului Ursul de Argint la Berlinala 2015, a fost lansat în
    SUA, vineri,5 februarie. Aferim!, unul dintre cele mai de amploare
    proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani, a fost distins, între
    altele, cu trofeul oraşului Lisabona şi premiul pentru distribuţie la
    IndieLisboa, cu Le Bayard d’Or pentru cea mai bună imagine la Namur, cu premiul
    publicului la Let’s CEE Viena şi a primit distincţia FIPRESCI la Miskolc,
    Ungaria.