România
la Consiliul European de toamnă de la Bruxelles
Preşedintele român, Klaus
Iohannis, a participat, joi, al Bruxelles, alături de liderii UE, la Consiliul European de
toamnă, a cărui agendă a fost dominată de criza imigranţilor şi securizarea
frontierelor externe ale Uniunii. Prevăzut iniţial să se desfăşoare timp de 2
zile, summitul s-a încheiat joi noaptea cu anunţarea unui acord de principiu
între UE şi Turcia, în privinţa stopării afluxului de
imigranţi
care se îndreaptă spre Europa. In schimbul unei
cooperări mai bune a Ankarei pentru a opri valul de migranţi, liderii europeni au
promis acestei ţări liberalizarea regimului de vize, asistenţă financiară şi
deschiderea unor noi capitole de negociere pentru aderarea la UE, proces blocat
în prezent. Turcia, considerată principala poartă de tranzit a fluxurilor de
imigranţi care provin din Siria vecină, găzduieşte în prezent aproximativ două
milioane de refugiaţi sirieni. În acelaşi timp, liderii
europeni au decis să întărească frontierele externe ale Uniunii şi să găsească
soluţii şi la criza umanitară generată de conflictul din Siria.Tematica
refugiaţilor şi reformele din UE au fost discutate înaintea summitului de şeful
statului român, Klaus Iohannis, cu preşedintele Parlamentului European, Martin
Schulz.
Iohannis a declarat că problema migraţiei trebuie tratată în integralitatea ei,
în zonele în care apare, iar UE trebuie să colaboreze cu ţările de unde vin refugiaţii şi să acorde sprijin ţărilor de tranzit, cum
este Turcia, dar şi statelor care găzduiesc în acest moment refugiaţi.
Noul ambasador american la
Bucureşti despre combaterea corupţiei şi îmbunăţirea mediului economic din
România
România a făcut progrese
semnificative în combaterea corupţiei şi pentru îmbunătăţirea mediului
economic, a susţinut noul ambasador al SUA la Bucureşti, Hans Klemm, la un
forum pe teme economice desfăşurat în Capitală. El a spus că Romania are
atu-urile necesare pentru a deveni o rampă de lansare a investitorilor în
regiune si trebuie să îşi valorifice punctele forte şi avantajele strategice.
Pe de altă parte, ambasadorul american a atras atenţia că este necesară
reducerea drastică a influenţei politice în domeniul economic. El i-a îndemnat
pe politicieni români să nu se mai amestece în administrarea companiilor de
stat cu scopul de a obţine beneficii. Klemm a făcut, totodată, apel la liderii
români să-i apere în mod public şi ferm pe procurorii care îi anchetează pe
corupţi şi să sprijine un sistem judiciar independent.
România acordă un împrumut
Republicii Moldova vecine
Deputaţii români
au ratificat Acordul
de Asistenţă financiară rambursabilă în valoare de 150 de milioane de euro
pentru Republica Moldova vecină. Imprumutul
este acordat pe o perioada de 5 ani, cu aceeaşi dobândă cu care se
împrumută România pe pieţele externe. Banii vor fi eliberaţi în trei tranşe,
iar prima dintre ele, în valoare de 60 de milioane de euro, va fi acordata luna
viitoare. Prezent la Bucureşti în momentul ratificării, premierul moldovean,
Valeriu Streleţ, a mulţumit României pentru
sprijinul constant acordat Chişinăului în diverse domenii. El a subliniat că
acest nou imprumut
va fi folosit pentru promovarea reformelor şi modernizarea ţării. Premierul
român, Victor Ponta, a explicat că situaţia dificilă în care se află acum
Republica Moldova este urmarea reacţiei Rusiei la afirmarea aspiraţiilor
europene ale Chişinăului: Republica Moldova are azi, acum,
nevoie de un sprijin financiar pe care nu îl poate primi din altă parte decât
din partea noastră pentru a trece peste o perioadă dificilă, pe care, eu v-o
spun, o au în special din cauza sancţiunilor economice pe care Federaţia Rusă
le-a impus Republicii Moldova pentru un singur gest: anul trecut Republica
Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeană. Valeriu Streleţ
a fost primit şi de şeful statului, Klaus Iohannis, care a reafirmat că
Republica Moldovase poate baza oricând şi mult pe
România.
Executivul român
acordă facilităţi la plata obligaţiilor fiscale restante către bugetul de stat
Persoanele
fizice şi firmele care îşi plătesc până la 31 martie 2016 datoriile restante
către statul român vor beneficia de ştergerea penalităţilor de întârziere de
plată şi a unei părţi din dobânzi, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate,
miercuri, de guvern. Premierul Victor Ponta a ţinut să sublinieze că nu este
vorba despre o amnistie fiscală ci de un sprijin acordat contribuabililor
care nu au reuşit să îşi plătească datoriile la buget până la 30 septembrie
2015. Pentru a beneficia de prevederile ordonanţei contribuabilii trebuie să
depună o cerere la organul fiscal de care aparţin.
Reacţii
la amplasarea în România a unor elemente ale scutului antirachetă
Diplomaţia de la Bucureşti a reacţionat la
acuzele unui oficial rus din cadrul Ministerului de Externe, Mihail Ulianov,
potrivit căruia România încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF)
prin amplasarea de elemente ale scutului antirachetă la Deveselu. MAE român
consideră că acuzaţiile sunt nefondate şi reiterează faptul că această
componentă europeană a sistemului antirachetă al SUA de la Deveselu este pur
defensivă şi nu vizează Federaţia Rusă, ci ameninţări cu rachete balistice din
afara spaţiului euroatlantic. Moscova a cerut, la începutul săptămânii,
guvernelor SUA şi României să renunţe la instalarea de lansatoare de rachete
Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă de la Deveselu. Potrivit
oficialului din MAE rus, amplasarea acestora este o provocare pentru
securitatea internaţională, care va fi considerată de Moscova o încălcare
serioasă a tratatului INF, încheiat în 1987 între SUA şi fosta Uniune
Sovietică.
